Schitul rupestru Nămăieşti între mit şi realitate

TIPĂREȘTE

vezi impresii

La 5 km de Mausoleul Mateiaş mergând întâi pe E574/ DN73 şi apoi cotind pe DC19 am ajuns la schitul rupestru Nămăieşi situat în aceiasi comună Valea Mare Pravăţ (45°18′16″N 25°06′36″E)

În România am văzut încă din tinereţe multe mănăstiri, schituri şi biserici, cele mai multe în ultimii 4-5 ani datorită accesului facil de la autocar/ maşină care, de regulă opresc în faţa porţii lor. Este păcat că lumea le vizitează doar pentru a se ruga, neştiind că ele ascund mărturiile istoriei noastre, uneori vechi de mii de ani. Chiar dacă suntem încântati de ce ne oferă străinătatea din punct de vedere turistic sau de plajele de pe litoraluri, ar trebui să intercalăm şi să cunoastem şi aceste probe istorice pe viu. Cel mai simplu exemplu ar fi bisericile ridicate de Stefan cel Mare ˝atletul lui Hrisos˝care în 47 de ani de domnie a ctitorit 21 de biserici şi mănăstiri, după alte surse 26, cât şi alte câteva atribuite lui. Alte biserici şi mănăstiri au fost construite pe locul unor biserici de lemn din Evul Mediu timpuriu.

 O altă categorie sunt cele învăluite într-o aură de mit cum sunt:

 -Biserica din Densuş, fost mausoleu al generalului roman Longinus Maximus sau templu al zeului Marte.

şi

- Sfânta Maria Orlea  unde regele dac Orolea a fost invins de bastarni iar biserica a fost construită înainte de 1300.

vezi impresii

- Sinca Veche, o grotă predacică se pare veche de 5-7000 de ani.

vezi impresii 

- Peştera Sf. Andrei, prima biserică de pe teritoriul nostru unde Apostolul Andrei a venit să creştineze populaţia din actuala Dobroge.  

şi

-Complexul rupestru Basarabi din Dobrogea unde au fost descoperite bisericuţe din anul 992

vezi impresii

-Complexul bazilicii crestine de la Niculiţel cu mormintele a patru martiri creştini: Zoticos, Attalos, Kamasis şi Filippos.

 vezi impresii

-Mănăstirea Turnu,  vatră a unui sat geto-dacic de acum 2000 de ani şi a două necropole în care s-au găsit 500 de morminte. 

vezi impresii

- Rupea, cetatea dacică Rumidava apoi castrul roman Rupes. S. au găsit artefacte de 5000 de ani.

vezi impresii

şi … câte altele am văzut cu rădăcini adânci în perioada daco-romană şi de mai dinainte (dar si mai multe, nu am vizitat.)

Din această ultimă categorie face parte şi schitul rupestru Nămăiesti al cărui nume vine de la „Nemo est” (Nu este nimeni) cuvinte adresate de apostolul Andrei tovarăşilor lui de drum când ar fi vizitat Dacia Superioară după ce a propavaduit Evanghelia lui Hristos in Dobrogea. Ar fi poposit şi înnoptat la o grotă intrând prin turla schitului pe care-l vedem astăzi. Acolo era un templu păgân în care ar fi trăit un slujitor al zeului dacilor Zamolxes pe care dorea să-l creştineze. Grota nefiind locuită, Apostolul Andrei a lăsat acolo o icoană în locul în care o vedem şi astăzi. Toponimul expresiei ˝Nemo est˝e numele localităţii Nămăieşti.

O altă teorie susţine că bisericuţa săpată în stâncă unde a fost descoperită icoana, ar data de la începutul creştinismului când credincioşii, de teama persecuţiilor se rugau în peşteri sau alte locuri izolate. 

 Mai departe s-a transmis în folclorul oral următoarea legendă: În timpul lui Negru Vodă trei ciobani au avut trei nopţi la rând acelaş vis. Negru Vodă a fost o personalitate controversată, existenţa lui fiind pusă la îndoială dar în 2016 a fost dovedită de câţiva istorici care au publicat: lucrarea „Istorie Furată. Întemeierea Țării Românești. Radu Negru Vodă, între legendă, mit și adevăr” demonstrând că a descălecat în viitoarea Tară Românească în 1290.

 În visul lor ciobanii au văzut-o pe Maica Domnului. Ea le-a spus că într-o grotă din apropiere se află o icoană a Ei şi acolo să se ridice un lăcaş de cult slujit de 33 de vieţuitori (numărul de ani trăiţi de Hrisos pe pământ). Icoana cu chipul Maicii Domnului este cea mai veche icoană din România şi la fel ca şi alte 11 a fost pictată de Sfântul Apostol Evanghelist Luca iar aceasta a dat-o Apostolului Andrei spre a răspândi creştinismul în lume.

Istoric

Documentele istorice atestă satul si mănăstirea la inceputul anilor 1500.

-În 1547 într-un document din timpul lui Mircea Ciobanu se scrie că ˝o biserică din piatră˝ era în Nămăiesti şi donează satul jupânului Dumitru. În caz că acesta nu ar fi avut urmaşi, averea avea să rămână bisericii din stâncă. Stranele, catapeteasma și altarul sunt săpate în stâncă (câtă muncă au depus cei trei ciobani sau alţii să sape în piatră cu uneltele primitive din acele timpuri!).

 -În 1798, icoana a fost ferecată în argint de Enache Postelnicul. 

-În 1843, prin grija vornicului Pană Costescu, biserica rupestră a mănăstirii de maici s-a lărgit săpându-se tot în stâncă şi ridicându-se tot atunci pronaosul din zid,

-În 1913 soţia unui general din armata română a înrămat-o în argint

-În 1916, artileria germană prin bombardamente a distrus turla, stăreţia si chiliile vechi 

-Între 1917-1921 mănăstirea a fost restaurată în totalitate. Construcţia bisericii urmează planul stâncii în care se află, fiind îngustată spre altar. Naosul este separat de pridvorul construit în 1843 printr-un perete de zid iar de altar printr-un iconostas. Tavanul bisericii este din stâncă cioplită în zona altarului.

- Din1923 și până la moartea sa în 1977, stareţa mănăstirii a fost Maica Mina Hociotă. În primul război mondial a fost ofiţer al armatei române luptând în zona Nămăieşti -Dragoslavele. A fost decorată cu” Steaua României” , doar trei femei primind această distincție: Smaranda Brăescu, prima femeie-parașutist, Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu, și maica Mina. Deasemeni a primit medaliile “Crucea Comemorativă a Războiului 1916 – 1918” și” Virtutea Ostășească” – clasa In cel de-al Doilea Război Mondial a îngrijit răniții la Spitalul din Câmpulung Muscel.

-În 2004 icoana veche de 2000 de ani a Maicii Domnului având pictura complet degradată de timp a fost restaurată acoperindu-se cu o pânză cu aur şi pietre preţioase după modelul celei de la mănăstirea Votopedu de pe muntele Athos (a doua ca mărime din cele 20 de mănăstiri, fondată de împăratul Constantin cel Mare, înzestrată cu danii de la mulţi domnitori români).

Vizita

Lăcașul se găsește la o altitudine de aproximativ 760 m şi de la parcarea destul de neîncăpătoare a trebuit să urc o pantă cu câteva trepte dar şi cu locuri de odihnă.

Ansamblul arhitectural monahal este format din: biserica rupestră, stăreția nouă, clopotnița, chilii şi un muzeu (pe care l-am găsit închis). În zilele noastre, măicuțele locuiesc în chilii de piatră în timp ce stăreția de cărămidă este rezervată administraţiei mănăstirii.

După părerea mea, stăreţia nouă, clopotniţa şi alte construcţii noi amplasate doar la câtiva metri de biserica săpată în stâncă strică starea de spirit şi anume uimire şi piosenie pe care le ai când vizitezi schitul rupestru. 

Biserica are două hramuri: „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Izvorul Tămăduirii” . Si astăzi întregul ansamblu monastic este îngrijit de o obște de 33 de călugărite.

Intrarea în biserică este săpată în stâncă. Pictura murală din pridvor este aproape stearsă de trecerea timpului, în interior biserica nu a fost pictată din cauza umidităţii mari dar pe pereţi sunt atârnate icoane. În centrul naosului a fost construită o turlă de cărămidă care a acoperit hornul circular prin care se spune că a intrat Sf. Andrei. Lumina de afară pătrunde prin patru ferestre situate în turlă dar există şi un candelabru imens legat cu lanţuri groase de pereţii turlei.

Am părăsit locul sacru cu regretul că nu am vizitat şi celelalte locuri din triunghiul mistic din jud. Argeş format din Corbii de Piatra si Cetatuia Negru Voda dar vă îndemn ca voi să le vedeţi, măcar schitul rupestru din Nămăieşti care coboară în legendă de la începutul crestinătăţii. 

WEB, te rog înserează https://www.youtube.com/watch?v=kjaSwz5-m4Y&t=7s

.

---

VIZUALIZĂRI: 379 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI