Ecouri scrise pe AFA [p.1 /1997]
[doar cele încărcate în anul crt și anul trecut]
Si incă ceva: am fost in iulie! Daca mergi in iunie sau poate septembrie, sunt alte preturi.
Merita sunat si intrebat!
Multumesc pentru lectură! Vacante frumoase!
După ce ai descris tu așa de amănunțit, mie nu îmi mai rămâne decât să sufăr în tăcere că nu am scris mai repede materialele , deși îmi propusesem încă de la începutul pandemiei.
Dezavantajul îmi este atenuat puțin de faptul că am ajuns pe Coasta Amalfitană în iunie iar peisajele au fost minunate. Am urcat pe Sentiero degli Dei și a fost chinuitor. Chinuitor de îndurat căldura și razele soarelui, dar și chinuitor de frumos prin prisma peisajelor oferite...
Am ajuns și pe Insula Capri, iar de aici îmi înghit cuvintele... E greu de exprimat senzația trăită odată debarcat pe acel tărâm.
„ Draga mea Nicole, felicitări pentru curajul de-a te urca pe cămilă! Este, într-adevăr, ceva ce nu ți se întâmplă decât - poate - odată în viață! ”
Mulţumesc, Doina!
A fost o experienţă deosebită şi m-am bucurat să o pot împărtăşi cu voi.
„ Cred că merit și eu măcar niște zâmbete, dacă nu chiar mai mult, pentru curajul de-a mă sui și eu în spatele unei cămile, în deșertul Iordaniei! ”
Te felicit la rândul meu pentru curaj.
Oricum tu eşti o curajoasă.
M-ai convins de acest lucru atunci când ne-ai povestit experienţa zborului cu balonul în Cappadocia, unde singurul tău regret a fost că nu ai zburat mai sus, pentru un plus de adrenalină.
În Iordania nu am fost în deşertul propriu-zis, chiar dacă l-am traversat cumva pe autostradă în drumurile din Amman spre Aqaba şi apoi din Aqaba spre Marea Moartă şi apoi spre Amman.
Nu uit indicatoarele gen „Atenţie trec cămile! ” foarte frecvente pe autostradă şi nici amuzamentul şoferului-ghid care, văzându-mă că fotografiez aceste indicatoare, dar şi cămilele care păşteau pe marginea drumului, aparent ale nimănui, m-a întrebat dacă în ţara mea nu sunt cămile, iar răspunsul meu că da, dar doar la zoo, i-a stârnit hohote de râs.
„ Tu ești mult mai tinerică, eu aveam atunci 69 de ani, însă curiozitatea și - mai ales - curajul, mi-au dat imbold să aleg varianta cu plimbarea pe cămilă, în detrimentul mersului cu un microbuz. ”
Vârsta este doar un număr, cu adevărat important este cum te simţi şi cum alegi să ignori ce scrie în cartea de identitate 
Şi eu aş fi făcut aceeaşi alegere într-o situaţie similară.
„ Spre deosebire de grupul vostru, noi n-am avut nici un stres cu mirosul sau necurățenia cămilelor, care ar fi implicat să îmbrăcăm acele „cămeșoaie” despre care spui că vi s-a sugerat că ar fi bine să le luați”
Aici în Tunisia nu am avut nicio problemă cu mirosul cămilelor sau al „harnaşamentului” acestora.
Povesteam despre alte cămile din Maroc care chiar miroseau rău de tot. Acele rochii arăbeşti au fost mai mult pentru impresia artistică;am făcut poze foarte reuşite astfel îmbrăcaţi.
„ Cred că te-am recunoscut într-o poză, ... Așa să fie?! ”
Nu ştiu 
. Nu comentez
Când am făcut excursia nu m-am gândit că voi scrie un articol despre această experienţă, astfel că pozele au fost foarte personale în cea mai mare parte, sortarea acestora fiind mai dificilă ca niciodată. Însă articolul l-am scris extrem de uşor, faţă de altele, cu mare bucurie amintindu-mi cele trăite atunci şi ar fi fost păcat să nu-l ilustrez şi cu poze, chiar şi din cele blurate.
„ Cât despre nisipul deșertic, noi l-am simțit din plin, chiar dacă eram încălțați cu adidași de piele și cu șosete. Aveam nisip și între degetele picioarelor. ”
Exact asta am păţit şi noi. Eu am folosit nişte adidaşi mai uşori, mai vechi, pe care îi foloseam cu nişte ani în urmă la sala de fitness, astfel că nu a fost o problemă să renunţ la ei, fiind mai uşor de aruncat decât de spălat , iar nisip a luat ca amintire de acolo din deşert într-o punguţă.
Îţi mulţumesc mult pentru aprecieri, vizită şi ecou! 
Trebuie să ne revedem cât mai curând.
„ Ieri si alataieri am fost si noi... la camile! 😃🐫🐫
(Inca) nu divulg amanunte. 😃 ”
WoW!
Deja sună interesant, iar suspansul este maxim. Fiind în stare de alertă, cu frontierele închise pentru deplasările în scop turistic, cu atât mai mare este nedumerirea mea. În România totuşi cămilele nu pasc pe marginea drumului ca oile sau vacile, astfel că bănuiesc că ai vizitat o grădină zoologică despre care ne vei povesti cât mai curând.
„Animalele astea sunt de invidiat ce viata "aspra"trebuie sa indure.
Si uscata. Da, sunt adaptate la clima de acolo si chiar si oamenii din zona. ”
Într-adevăr, nu au o viaţă deloc uşoară, dar viaţa este grea în deşert pentru oricine, iar oazele sunt cu atât mai importante.
Pentru noi, primul contact cu deşertul saharian a fost o experienţă interesantă care ne-a făcut să apreciem mai mult frumuseţile ţării noastre. Ne-a amintit cumva de vacanţa în Iordania, o ţară deşertică în cea mai mare parte a teritoriului său, când, la fel, ne bucuram că avem o ţară atât de frumoasă.
„ Poate oi vizita si eu "uscaciunea". ”
Tunisia este o ţară frumoasă care are foarte multe de oferit turiştilor care doresc să o descopere.
Cei mai comozi, pot avea o vacanţă perfectă bucurându-se de plajele frumoase,
cu nisip fin, şi de apa albastră, limpede şi caldă a Mediteranei în confortul unui resort all inclusive. În timp ce cei mai curioşi vor avea parte şi de istorie, dar şi de experienţe mai deosebite alegând diversele excursii opţionale.
Tunisia este o destinaţie încă ieftină şi merită cu prisosinţă o vacanţă aici. Trebuie doar să vrei să o cunoşti
Îţi mulţumesc mult pentru aprecieri, vizită şi ecou!
„ pe langa faptul ca nu stiu daca din cauza de gabarit depasit s-ar gasi o camila si pentru mine,asta ar fi momentul in care as avea mari retineri ca nu as zbura de pe camila,mai apoi m-as gandi daca la felul in care merg ele nu mi-ar cauza rau de drum. ”
Nu trebuie să-ţi faci probleme de acest gen. Iniţial, şi eu m-am gândit ce chin ar fi pentru bietul animal să bmă care în spinare mai bine de o oră cât dura plimbarea, dar ghidul ne-a asigurat că aceste animale pot căra greutăţi mult mai mari pe durate mult mai mari de timp.
De zdruncinat te cam zdruncină, este adevărat, dar contează mult poziţia corpului. La întoarcere m-am aşezat mai comod şi a fost mult mai bine, mai puţini muşchi încordaţi de frica de a nu cădea, şi abia atunci m-am bucurat de plăcerea plimbării. La dus am fost prea tensionată. Am şi eu rău de mişcare, dar nu a fost cazul aici, viteza de deplasare fiind foarte redusă.
„ Insa la cat as fi de curioasa, mai mult ca sigur as incerca, este o experienta de care nu te lovesti in fiecare zi. ”
Aşa am gândit şi eu, nedorind să ratez o asemenea experienţă. Sigur aş fi regretat ulterior.
„ Si in mod sigur nu as fi ales sa stau la piscina, nu pentru asta as fi acolo. ”
Ai să râzi, dar au fost şi turişti care au preferat piscina... cămilei . Cei mai mulţi însă au combinat cele două activităţi. Ce poate fi mai plăcut după o zi solicitantă decât o relaxare în piscină? Au profitat şi de faptul că piscina putea fi utilizată şi în nocturnă, puţine hoteluri permiţând acest lucru.
Îţi mulţumesc mult pentru aprecieri, vizită şi ecou!
Eu n-am vizitat niciodată o „navă-muzeu” și-mi pare rău! Nici chiar pe aceea pe lângă care am trecut foarte aproape, clipperul „Cutty Sark”, de pe malul Tamisei! (din lipsă de timp, evident, nu că nu mi-aș fi dorit! Poate o dată viitoare, cine știe?! 
)
„Puente de la Mujer” are o siluetă atipică, este „futuristă” ca aspect, iar cel care l-a proiectat a fost inspirat gândindu-se la „cuplul bărbat-femeie dansând tangou” (evident, suntem în Argentina! 
)
Prima dată când am văzut poza nu observasem decât două părți ale lui, (mă întrebam unde poate fi a treia parte, despre care ai scris), și-am crezut că deschiderea se face în plan vertical (rabatabil) însă, privind mai atent am văzut și „închiderea” celui de-al treilea element, dinspre malul stâng al pozei, despre care ai pomenit, și mi-am dat seama că deschiderea se face în plan orizontal, paralel cu luciul apei!
Îmi imaginez cât de frumos se vede seara sau noaptea, când este iluminat!
Felicitări pentru articol și...
Mulțumesc și toate bune!
Mi-au plăcut toate, chiar și ale noastre, daaaar, cele din Germania, Copenhaga sau Bruxelles sunt preferatele mele!
Felicitări pentru atenția pe care o dai detaliilor care, de multe ori, fac diferența de calitate între două, sau mai multe lucruri aparent „egale” între ele!
Asa este. Staţiunea este liniştită, perfectă pentru relaxare şi regenerare din toate punctele de vedere. Este îngrijită, plină de culoare, de flori şi verdeaţă. Chiar dacă sunt construcţii vechi, aproape toate vilele sunt renovate, păstrând arhitectura iniţială şi armonizându-se perfect cu peisajul.
Sunt multe de făcut în Sovata dar, după părerea mea, septembrie este cea mai potrivită lună pentru vizitare. Iulie si august sunt mult prea aglomerate.
Multumesc mult pentru lectură si ecou!
Se pot face colecții on line cu cele care încă mai sunt. Eu am fotografiat în Ploiești tot ce am găsit, vechi afișiere rotunde și cu acoperiș de protecție. Mâine nu vor mai fi!
Toate bune!
Am avut ceva emoţii în momentul în care cămila s-a ridicat de jos, mai întâi pe picioarele din spate şi apoi pe cele din faţă, senzaţia fiind că voi pica în nas, chiar dacă mă ţineam cu nădejde de suportul special fixat pe corpul acesteia şi îmi încordasem toţi muşchii, o greşeală care avea să mă coste mai târziu
Și eu cred că n-aș fi ratat o așa experientă! Pe lângă zburatul cu balonul, călăritul unei cămile este și va fi visul meu! Prima experiență am ratat-o deja, pe asta... cine știe? Pot doar să sper!
Cât de cald era când vă plimbați voi?
Cât despre Imensitatea deşertului m-a cucerit. Împrejurul nostru vedeam doar dune de nisip auriu pot spune că trăind în Bărăgan, lucrând la șes, imensitatea nu mă mai prea impresionează!
M-am bucurat că ai luat ambele ”opționale”! Ar fi fost păcat să ratatți taman ATV-urile prin nisip!
Fascinante experiențe! Dar și apusul e frumos, nu mi s-a părut că l-ai ratat! P18 și P19 sunt superbe!
Să vă fie de bine! Data viitoare vei ști cum să procedezi cu cămila! Sper să fie o ”data viitoare”!
Cu drag și toate bune!
Sovata este o destinație excelentă care oferă multiple posibilități de relaxare. Îmi doresc să revin pe acele meleaguri pentru a explora zona mai multe zile - vila Silvia pare a fi o bază perfectă.
Numai bine!
Mulțumiri și toate bine!