Excursie în județul Argeș — II

TIPĂREȘTE

Așa cum mi-am promis anul trecut am revenit în județul Argeș de această dată cu familia. Pe lista mea erau obiective turistice nevăzute de noi până acum. Drumul făcut de această dată a fost : Valea Oltului (E81) — Aldești — Curtea de Argeș (73C) — Transfăgărășan (7C) — Sibiu (E68/DN1)

Cetatea Poenari

Anul trecut am fost foarte supărat pe urși. Din cauza lor nu se putea vizita cetatea. Între timp s-a montat un gard electric în jurul celor 1480 de scări pe care trebuie să urcăm până la cetatea denumită și Cuibul de Viespi al lui Vlad Țepeș. Parcarea se realizează la marginea drumului este suficient zic eu este ca o bandă de urgență. În zonă există un camping și o terasă, pe acolo se intră. Se plătește 10 lei pentru adult și 5 lei pentru copil, am urcat doar eu și AZE mic. Programul de vizitare este luni-duminică 10.00-18.00, ultimele persoane trebuie să urce cel târziu la 16.30. Se poate folosi o toaletă contra costul a 2 lei. În afară de acest loc nu mai există toaletă în pădure și nici nu se poate face nimic, este gardul electric plus mulți vizitatori. Scările sînt prevăzute cu balustrăzi iar cele 1480 trepte au înălțime diferită dar o mare parte sînt foarte mici. Diferența de nivel față de vale este de 400 m. De și era o zi de luni când am fost, erau destui vizitatori iar distanțarea nu prea era posibilă, nu vreu să mă gândesc ce era la sfârșit de săptămână acolo.

Urcarea durează în jur de 30 de minute, sus înainte de cetate mai există o poartă care era deschisă. În dreptul cetății am fost întâmpinați de doi indivizi trași în țeapă, cetatea fiind a doua casă a lui Vlad Țepeș. Cetatea a fost construită în scop de observare și refugiu. Construcția se află chiar într-un vârf de deal și are o formă alungită. Toată fundația și o mare parte din ziduri se află în picioare, eu zic că arată destul de bine la vârsta ei (secolul XIV) În afară de acel decor sumbru cu manechinii trași în țeapă mai găsim o spânzurătoare, un instrument de tăiat capul și două telescoape care ar fi trebuit să funcționeze cu 50 de bani. Erau defecte ambele aparate eu mi-am luat preventiv binoclul 30x cu care am putut să observ împrejurimile de sus.

Lacul Vidraru

Băiatul meu este interesat de tot ce înseamnă ape curgătoare sau stătătoare, lac, mare, baraj, cascadă, etc. Astfel a fost foarte interesat de barajul Vidraru, mărimea lui, adâncimea apei, și construcția în sine. După ce s-a documentat destul ne-am îndreptat spre locul de îmbarcare pe vaporașele de agrement. Eu am observat două debarcadere la Hotel Posada și un alt loc înainte de acest hotel cu coborâre din șosea. Noi aici am coborât fiind mai aproape de locul unde am lăsat mașina, timpul de așteptare nu a fost lung, pasageri am fost vreo 25. Se putea sta în față, spate sau în mijloc în zona acoperită și scaune confortabile. Se plătește 15 lei pentru adult, 10 lei pentru copil (am fost din nou doar eu și AZE mic) iar plimbarea durează o jumătate de oră aproximativ plus/minus câteva minute. Pe noi ne-au dus până la Cascada Călugărița care se poate observa foarte bine de pe apă. Cascada de o mărime medie (să zicem cca 20-25 m?) mi s-a părut destul de spectaculoasă având în vedere că avea un debit de apă generos la momentul vizitei. Aici se află și Valea lui Stan un loc foarte iubit si cunoscut între plimbăreții patriei. Pentru a vedea tot lacul din ambarcațiune este necesară o excursie ceva mai lungă cu vaporașul de cel puțin 2 ore dus/întors cred eu.

Piscul Negru

După ce am parcurs porțiunea de drum pe lângă lacul de acumulare-și sînt ceva km deoarece șoseaua urmează conturul lacului astfel cei 10 de km se cam dublează, a urmat un drum în pădure fără prea multe serpentine până la popasul-complex Piscul Negru. Locul se află aproximativ la aceeași altitudine cu Bâlea Cascadă în jur de 1200m, iar peisajul să zicem aproape la fel, se vede tot mai aproape zona alpină sînt locuri de cazare, există o cascadă denumită la Piscul Negru, un vârf la care este ceva de mers tot Piscul Negru îl cheamă și este bine-crescut la 2248 m, deci avem și aiciea cam tot ce avem dincolo pe la noi adică în județul Sibiu.

Oprirea noastră aici a durat o oră și a conținut o vizită până la cascadă, mânăstirea Sfântul Prooroc Ilie și o scurtă plimbare de recunoaștere printre locurile de cazare de aici. Astfel am descoperit și locuri de cazare mai convenabile. Cascada Piscul Negru se poate vizita trecând pe lângă Hotelul Piscul Negru aflat pe partea dreaptă a Transfăgărășanului. Este foarte aproape (cca 5-10 minute de la șosea) și se poate accesa fie coborând la pârâu și trecând peste pe niște scânduri, foastâne, fie dinspre curtea hotelului trecând peste terasa privată a acestuia. Noi am avut a doua variantă, terasa nu funcționa și pe acolo am trecut după ce am întrebat un angajat al hotelului. Cascada nu este înaltă nu este foarte spectaculoasă dar are un debit de apă generos și este frumoasă. În fața cascadei am văzut câteva amenajări făcute din lemn, locuri de odihnă iar apa este oprită formând un mic dig natural. Alimentarea cu apă potabilă de aici se face (probabil pentru hotel)

Mânăstirea Sf. Prooroc Ilie a fost zidită în 1999 după ce în 1989 Prea Sfântul Calinic al Argeșului a înființat-o neexistând nici un lăcaș de cult în această zonă frumoasă și la această înălțime. Mie mi-a plăcut mânăstirea dar amplasamentul acestuia nu este chiar ok, mie mi se pare că se află chiar în mijlocul complexului înconjurat de hoteluri și pensiuni, dintr-un anumit unghi nici nu se vede de la celelalte clădiri, cred că îi stătea mai bine în pădure sau într-un loc mai izolat, aceasta este o părere strict personală.

Peșterile de la Piscul Negru nu pot spune că sînt un obiectiv turistic prea cunoscut. Mai degrabă prezintă interes speologilor, dar este bine ca și noi turiștii să cunoaștem de existența lor. Am înțeles că peșterile s-au descoperit în anii 80 în timpul lucrărilor de prospecțiune minieră și se află pe o arie de 0,5 hectare. Am citit că ar fi cinci peșteri cu acces mai mult sau mai puțin facil și doar vara, iarna locurile sînt cam impracticabile. Eu am făcut o foarte mică idee, văzând intrarea la o galerie (fostă minieră bănuiesc) aflat în apropierea complexului (nemarcat că turistul oricum nu poate vizita nimic, eu am observat pe harta telefonului) Urcând până acolo am observat că intrarea în galerie este prăbușită parțial dar am simțit niște curenți de aer foarte puternici din interior) Mă rog dacă eram speolog mă cazam la Piscul Negru și făceam un sejur acolo găsind toate peșterile zonei.

Cabana și Cascada Capra

După ce am părăsit acest frumos popas de pe meleagurile Argeșene am luat-o spre zona alpină și am dat deja și de niște serpentine complexul Capra aflându-se la 1585 m altitudine. Complexul se află într-un loc unde zona împădurită se întâlnește cu zona alpină. Până acolo am observat că s-au construit destule pe marginea drumului în principiu cabane, pensiuni. Cabana Capra a existat și acum 40 de ani când am locuit 2 nopți într-un cort pe lângă bolovanul imens care se află și în prezent acolo (s-a construit o terasă/magazie lipit de bolovan) Îmi aduc aminte de hidrocentrala pârâului care producea curent electric 220V pentru Cabana Capra. Mi-am adus aminte de turiștii din acei ani, motorizările de atunci (Dacia1300, Dacia 1100, Trabant, Skoda, Wartburg, Fiat, ceva mai rar modele din vestul Europei) urcau la fel de bine muntele precum motoarele din prezent.

După această vizită nostalgică am mai urcat câteva serpentine și ne-am oprit la Cascada Capra spectaculoasă ca de obicei cu cei 40 m înălțime aflată la o altitudine de 1690 m. Lângă cascadă s-a înființat un târg cu bunătăți în toată regula sînt de acord cu bunătățile dar nu și cu prețurile lor, prețul crește în funcție de altitudinea deasupra mării, nu degeaba se spune înălțimea costă. Peisajul văzut de aici de la cascadă este uimitor, un pic mai greu este cu parcarea la marginea drumului. Dacă parchezi cu simț (adică cât mai aproape de stâncă) mai ramâne loc pentru 2 benzi și o circulație nederanjată. Dacă parchezi fără simț, nu mai rămân 2 benzi, din păcate au fost câțiva din această ultimă categorie). De aici nu mai sînt prea mulți km până la tunelul Bâlea cel mai înalt punct de pe Transfăgărășan. Trecând prin tunel am considerat excursia finalizată și am luat-o spre casă.

Despre dincolo am povestit deja aici:

vezi impresii

vezi impresii

vezi impresii

vezi impresii

vezi impresii

vezi impresii

---

VIZUALIZĂRI: 1643 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI