ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 23.11.2018
DE AZE
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Sibiu
ÎNSCRIS: 02.07.12
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
NOV-2018
DURATA: 1 zile
familie cu copii
2 AD. + 1 COPII

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Mănăstirea și satul Cârțișoara

NB: Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
[fb]
NOU TIMP CITIRE: 16 MIN

În satul lui Badea Cârțan

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

„Aici, pe vârfurile munţilor, nu trebuie să fie graniţă căci şi dincolo de ei au locuit moşii şi strămoşii noştri, dacii şi romanii”, „Cine a mai văzut graniţă prin mijlocul ţării? ”
scris de Gheorghe Cârțan

 

Cu o săptămână înainte de sărbătoarea centenarului dedic acest articol lui Gheorghe Cârțan zis și Badea Cârțan, ciobanul din Cârțișoara care a luptat până la sfârșitul vieții pentru Unire și... n-a mai apucat s-o trăiască decedând cu 7 ani înainte în 1911.

Din respect articolul n-o să încep cu un banc așa cum obișnuiam și încep cu o afirmație al marelui luptător pentru independența românilor. Oare câti își aduc aminte de el atunci când circulă pe Transfăgărășan și traversează localitatea marelui român?

Fiecare turist care circulă pe Transfăgărășan va traversa inevitabil comuna Cârțișoara aflată la poalele munților Făgăraș. Așa că după ultima drumeție - impresii aici - am vizitat comuna. În afară de împrejurimile frumoase comuna se poate lăuda cu muzeu, 4 biserici, o mânăstire, păstrăvării și numeroase pensiuni turistice.

Accesul în satul lui Badea Cârțan

Nu cred că este cineva care nu știe, DN1/DN7C se numește accesul rutier, dar dacă cineva vrea să ajungă dinspre Arpașu de Jos și Arpașu de Sus (servind mai întâi un păstrăv pe la Albota, asta așa ca să nu ajungă nemâncat la Badea Cârțan) va folosi DJ 105 H până la Arpașu de Sus iar de acolo până la Cârțișoara DJ 105 P. Din Sibiu până la Cârțișoara se vor circula 46 de km.

Puțină istorie despre satul lui Badea Cârțan

Cârța de Sus așa cum se mai numește Cârțișoara (după modelul denumirilor satelor de pe versantul nordic ale munților Făgăraș -dejos și –de sus) are o primă atestare documentară din 1223. Atunci se chema Kyrch. Interesant este și faptul că Cârțișoara este compusă din 2 sate, Oprea și Streza delimitarea fiind râul Cârțișoara unindu-se ulterior și formând o singură localitate. Această delimitare se observă și în prezent atât pe sol cât și pe orice hartă.

Câteva date istorice aș dori totuși să citez din wikipedia:

Localitatea Cârța Românească apare atestată, sub această denumire, în documentele emise de cancelaria regală maghiară în anii 1322 (Kerch Olacorum), 1329 (Kerch Olacorum) și 1411 (Kercz Olachorum; Kercz Olochorum).

Existența așezării românești a fost confirmată documentar, mai întâi, în anul 1252 în forma "Kyrch". În anul 1322 așezarea apare atestată cu un nume dublu, compus din toponim plus etnonimul atribuit românilor în limba maghiară ("Oláh"). Explicația acestei modificări onomastice trebuie pusă în relație cu formarea, între anii 1252 și 1322, a localității Cârța (Cârța Săsească), fondată de mănăstirea Cârța și populată cu oaspeți germani, precum și cu intenția de a disocia aceste așezări omonime.

Data întemeierii acestui sat românesc medieval timpuriu nu este cunoscută. Prima atestare documentară, implicită, a așezării datează din anul 1223. Documentul emis în acest an de regele maghiar Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) se referă la evenimente petrecute între anii 1205-1206, respectiv la retragerea teritoriului satului de sub autoritatea juridică a locuitori săi romani (terra... exempta de Blaccis), urmată de donarea sa capitulului mănăstirii cisterciene Cârța. Această relatare reprezintă prima mențiune scrisă, provenită din cancelaria regală maghiară, a unor realități istorice din cuprinsul Țării Făgărașului și, concomitent, cea mai timpurie evocare a românilor de la sudul Oltului de Mijloc.

Identificarea explicită a așezării și confirmarea caracterul său românesc datează din anul 1252. În această perioadă Cârța, viitoarea Cârțișoara, era centrul administrativ și politico-religios al Țării Făgărașului (terra Olahorum de Kircz), denumită în această perioadă și Țara Cârței, și deținea aceași importanță politico-administrativă ca Brașovul, centrul administrativ al sașilor din Țara Bârsei (terra... Saxonum de Barassu) și Sfântul Gheorghe, centrul administrativ al secuilor din Sepsi (terra... Siculorum de Sebus). Vechimea și poziția acestei așezări românești în peisajul Țării Făgărașului este subliantă și de tezaurul monetar descoperit spre sfârșitul secolului al XIX-lea în vecinătatea așezării, care a fost datat după mijlocul secolului al XII-lea.

Importanța istorică a acestei așezări românești, locuită de o populație "schismatică", este diminuată treptat în jumătatea a doua a secolului al XIII-lea. În jurul anului 1300 centrul administrativ al Țării Făgărașului va fi deplasat în cetatea Făgăraș. În decursul evului mediu, respectiv între anii 1205/1206 și 1474, localitatea Cârțișoara a fost o posesiune a mănăstirii cisterciene Cârța.

Localitatea, decăzută în cursul evului mediu la nivelul unui sat oarecare, va apare menționată în izvoarele scrise din secolele XIV-XV, respectiv în anii 1322,1329 și 1418, în forma Cârța Românească ("Kerch Olacorum", "Kercz Olachorum" și "Kercz Olochorum"). Deja în anul 1509 așezarea este denumită în izvoarele scrise prin diminutivul Cârțișoara. În jumătatea a doua a secolului al XVI-lea, așezarea apare atestată în formele Streza Cârțișoara și Oprea Cârțișoara. În cursul secolului al XVII-lea satele Streza și Oprea vor fi donate familiei nobiliare maghiare Teleki. În anul 1964 părțile sale componente, Oprea și Streza, vor fi reunite sub aspect administrativ în localitatea Cârțișoara.

Cârțișoara, sat de munte

Mai puțină agricultură și mai multă ocupație cu creșterea animalelor, clima din Cârțișoara nu prea a permis dezvoltarea din punct de vedere agricol. Localitatea se află aici: 45°43′34″N 24°34′28″E la 497 m și poalele munților Făgăraș la 30 km de Lacul glaciar Bâlea. În prezent se mai poate adăuga și turismul la ocupația localnicilor, pensiunile turistice s-au înmulțit precum ciupercile, iar apele de munte au permis dezvoltarea păstrăvăriilor spre bucuria celor care doresc vizita acestora.

Cârțișoara în prezent este o comună în care trăiesc 1243 de locuitori conform recensământ din 2011. Populația în prezent este formată din români și o mică parte din romi. În 1900 au trăit aici 1800 români, 50 sași și 50 maghiari, din acest motiv sînt atâtea biserici în sat (ortodoxe, catolica, reformata)

Cine a fost de fapt Badea Cârțan

Gheorghe Cârțan (1849-1911) s-a născut într-o familie săracă, a început destul de timpuriu oieritul dar avea să facă mult mai mult în viața lui decât creșterea animalelor. A ajuns să lupte pentru independența românilor. Zic mai in gluma ca pe lângă această luptă pentru Unire a mai fost și un AFA ist de pe vremea lui, adică a călătorit în toată lumea plus povestit celorlalți. Așa a călătorit la Roma doar pentru a vizita Columna lui Traian și a dus plocon un pumn de țărână românească. A mai călătorit și în alte țări din Europa dar și în Asia unde a vizitat Ierusalimul. Totuși principala ocupație în afară de oierit a fost negoțul de carte. Într-un regim în care cărțile (sau anumite cărți) românești erau interzise, el le căra peste munți, prin locuri numai de el știute, locuri în care în prezent noi iubitorii de munte facem drumeții. Așa a ajuns la sfârșitul vieții, la una din drumurile de peste munți cărând cărți românești s a fost surprins de viscol, a înghețat și s-a înbolnăvit. A murit la Poiana Țapului la data de 7 august 1911. Mormântul lui se află în Sinaia.

Aș dori să menționez câteva articole despre Gheorghe Cârțan. Wikipedia scrie așa: ro.wikipedia.org/wiki/Bad ... %C3%A2r%C8%9Ban.

Iar la www.napocanews am găsit acest articol:

La data de 7 august 1911 a murit Gheorghe Cârțan, țăran român originar din Cârțișoara Sibiului, cunoscut sub numele de Badea Cârțan, ce rămas în istorie ca un mare luptător pentru cauza românilor de pretutindeni. Într-o vreme în care românii din Transilvania, ce aparținea de Imperiul Austro-Ungar, nu se bucurau de mai multe drepturi, Badea Cârțan a folosit cea mai eficientă metodă de a arăta că este român: a ales să distribuie cărți românești în Transilvania și în special cărți de istorie ce arătau originea latină a poporului român. El a trecut timp de 30 de ani, de mai multe ori munții, aducând în traistă mii de cărți românești, pe care le-a distribuit ţăranilor, învăţătorilor şi preoţilor români din Transilvania. Badea Cârțan a ajuns de mai multe ori la București, unde a cunoscut mai mulți oameni de cultură, de la care a învățat istoria românilor, printre care și pe profesorul Vasile Alexandrescu Urechia, preşedintele Ligii Culturale a Românilor, cel care l-a și ajutat în mai multe rânduri cu importante donații de cărți românești. La Bucureşti, Badea Cârţan a vizitat muzeele din capitală, Ateneul Român, Universitatea, Academia Română și i-a cunoscut pe Nicolae Iorga, George Coşbuc, Spiru Haret, Take Ionescu și alte mari personalități. Dar dorind să vadă cu propriii săi ochi monumentele ce reprezentau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârțan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Astfel, în ianuarie 1896 s-a hotărât să plece în Italia, unde dorea să vadă Columna lui Traian, care pentru el simboliza mărturia cea mai grăitoare a originii latine a românilor. Însă înainte de a pleca, i-a spus profesorului Vasile A. Urechia ce călătorie intenţionează să facă, primind de la acesta susţinerea morală, câteva scrisori de recomandare şi bani pentru drum. La 3 ianuarie 1896 Cârţan a pornit spre „mama Roma”, cum îi plăcea lui să spună, iar pe lângă puţine haine de schimb şi ceva merinde, a luat în traistă un pumn de pământ din grădina casei sale şi boabe de grâu pe care să le aducă ofrande înaintaşilor, la Columna lui Traian.

După patruzeci şi trei de zile și după ce a rupt patru perechi de opinci, a ajuns la Roma, iar în faţa Columnei lui Traian, badea Cârţan a presărat pământul românesc şi boabele de grâu, ca un gest simbolic adus înaintașilor săi. Apoi, ostenit de lungul drum, s-a culcat la picioarele Columnei, unde a dormit până a doua zi dimineață. Când s-a trezit, era înconjurat de o mulţime de curioşi, iar unul dintre ei văzând costumul popular românesc pe care-l purta, a exclamat uimit: „un dac a coborât de pe Columnă”. În câteva zile, badea Cârţan a devenit celebru în Italia, mai multe ziare scriind despre el și despre România. În cele patru săptămâni cât a stat la Roma, a fost invitat în repetate rânduri de mai multe personalităţi italiene, de la profesori universitari, la oameni de cultură și artă, deputaţi şi senatori, toți considerându-l „un sol al poporului român”. A fost primit în audienţă de primarul Romei, la Vatican de cardinalul Rampolla, de numeroşi membri ai guvernului italian şi chiar de regele Umberto I, de la care a primit cadouri în cărţi şi fotografii cu Columna lui Traian. Peste tot, Badea Cârţan a impresionat în mod admirabil, stârnind simpatie, interes şi admiraţie faţă de el şi români în general. La data de 3 martie a pornit spre ţară, iar la 10 iunie 1896 pe când se afla acasă, în Transilvania, a fost arestat de jandarmii unguri, care i-au confiscat şi fotografiile cu Columna lui Traian, precum şi cărţile pe care le deţinea. A fost bătut şi trimis la Făgăraş, iar la judecătorie, una dintre întrebările care i-au fost adresate a fost „ce treabă ai tu cu Roma şi cu România? A fost eliberat după două zile de carceră, dar lucrurile confiscate nu i-au mai fost înapoiate vreodată. În august 1896 badea Cârţan a plecat din nou la drum, de data aceasta spre Paris, iar în drumul spre capitala Franţei s-a oprit la Viena, pentru a depune o plângere împăratului Imperiului Austro-Ungar, arătându-i acestuia suferinţele suportate de români din partea autorităţilor ungare. De la Viena şi-a urmat drumul prin Bologna, Florenţa şi Genova, apoi prin Marsilia, şi Lyon, spre Paris unde studenţii români aflaţi aici la studii, l-au condus să viziteze marile muzee ale capitalei franceze. La data de 7 august 1911, Badea Cârțan s-a stins din viață la Sinaia pe când se întorcea în Transilvania dintr-una din multele sale călătorii în România și astfel, el nu a mai apucat să vadă ziua întregirii tuturor românilor în istorica zi de 1 Decembrie 1918. Din inițiativa Ligii Culturale Române, Badea Cârțan a fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, iar pe crucea mormântului său au fost trecute următoarele cuvinte: „ aici doarme Badea Cârțan, visând la întregirea neamului său”.

Cârțișoara din punct de vedere turistic

Așa cum am povestit la început comuna și împrejurimile au multe de arătat. Lăsând la o parte muntele care oricum este atracția principală pentru iubitorii acestui tip de relief, localitatea de oferă un muzeu, 4 lăcașe de cult, o mânăstire, numeroase pensiuni și locuri de servit masa în special păstrăvării. Personal în zua respectivă care oricum este scurtă acum în noiembrie făcând deja o drumeție am ajuns să văd doar mânăstirea, și cele 4 lăcașe de cult. În trecut am vizitat și muzeul, am servit masa și pe la păstrăvării dar am și dormit într-una din pensiunile Cârțișoarei.

Biserica Sfântul Nicolae

Imediat ce intrăm în Cârțișoara undeva în centrul satului DN7C se va ocoli printr-o curbă curtea bisericii aflată pe un dâmb. Este biserica Sfântul Nicolae construită în 1806. Acesta este biserica din Oprea fostul sat care împreună cu Streza formează Cârțișoara. Biserica simplă formată din navă și turn clopotniță acoperită cu tablă a fost pictată în frescă. Pictura din exterior nu mai este întreagă doar pe partea sudică se vede o mare parte din această operă realizată de către pictorul Grecu.

În incintă se poate intra prin două porți tradiționale din lemn, una este amplasată pe partea nordică iar una pe partea sudică. În curte este amenajat cimitirul, biserica se află în mijloc. Din curtea înălțată a bisericii se poate observa tot lanțul muntos Făgăraș.

Biserica Buna Vestire

Pentru a putea vizita acest momunent construit în 1818 trebuie să trecem dincolo peste râul Cârțișoara în fostul sat Streza. Cele două sate Streza și Oprea din punct de vedere administrativ s-au unit în 1964 și împreună formează Cârțișoara. Trecând pârâul am observat podul decorat cu felinare iar de-alungul râului s-a amenajat un parc cu alei, bănci de odihnă și iluminare stradală.

Deoarece această biserică nu se află lângă o arteră principală cum ar fi DN7C va trebui să descriu accesul. Imediat după biserica Sfântul Nicolae în direcția Bâlea se va vira la stânga spre Arpașul de Sus pe DJ105P. Se va continua drumul până trecem peste pod. După pod urmează o intersecție cu drumul comunal 48 dar noi virăm la dreapta încontinuare pe DJ105P. La un moment dat urmează altă intersecție cu strada Bisericii, ca punct de reper la dreapta se va observa Primăria Cârțișoara iar la stânga macheta unei biserici. După cca 300 m ajungem în dreptul lăcașului de cult. Ca de obicei biserica este înconjurată de zid de incintă de mică înălțime iar curtea de pat este cimitir. Pictura bisericii este realizată tot de Grecu iar troița de lângă poartă de Matei Purcariu.

Biserica catolică și reformată din Cârțișoara.

Pe partea opusă a primăriei vom observa încă 2 biserici una mai mare și una mai mică. Cea mare a fost construită în 1907 și a aparținut enoriașilor romano-catolice. Este o biserică simplă cu puțin elemente baroce cu o singură navă, turnul clopotniță se află la stradă de asemenea și intrarea în lăcaș.

Biserica reformată se află tot pe această parte iar în prezent este folosită de comunitatea baptistă. Aceasta este și mai mică dispune de un turnuleț mic din lemn, iar la momentul vizitei ieșea fum dintr-un coș într-o mare veselie în ziua respectivă fiind totuși destul de rece pe afară.

Muzeul Badea Cârțan

Accesul este simplu, imediat după biserica Sfântul Nicolae din centrul satului și după intersecția cu 107P pe partea dreapta este o mică parcare și intrarea în muzeu de fapt o curte țărănească. Muzeul s-a înființat în 1968, atracția principală este o casă țărănească. Exponatele principale au legătură cu celebrul Gheorghe Cârțan dar și obiecte specifice zonei conținând icoane, ceramică, mobilier, și cărți. Ceea ce se observă pe sait că muzeul este deschis de marți până duminică 10.00-17.00 iar tariful este unul modic de 5 lei.

Tot aici se află și Monumentul eroilor din Cârțișoara ridicată în 1920 din piatră și marmură.

Mânăstirea Sfinții apostoli Petru și Pavel din Cârțișoara

Pentru acces se va folosi DN7C ieșind din Cârțișoara. Urmează o zonă de cabane, pensiuni Bâlea Sat. La o intersecție vom vira la stânga spre Arpașul de Sus și Păstrăvăria Albota. După aproximativ un km apare indicatorul maro cu inscripția despre mănăstire. De acolo virăm la dreapta și circulăm încă aproximativ 1 km în pădure pe un drum perfet asfaltat. Parcarea se află la o oarecare distanță față de intrare, acolo se află și toaletele separate pentru bărbați și femei.

În acest loc în 1400 a existat deja un schit de călugări. Mânăstirea actuală de maici este destul de nouă s-a construit începând cu anul 1990. La momentul vizitei nu am găsit nici un vizitator. Poarta a fost deschisă, la stânga se află clădirea anexă de locuit iar la dreapta lângă pădure biserica. Intrând am găsit o măicuță care se ruga. La ieșire am întrebat dacă se pot face fotografii (înăuntru nu este permis) în exterior, după răspunsul afirmativ am ieșit dar a ieșit și măicuța și nu a intrat până n-am terminat cu pozele.

Despre împrejurimi

Despre lacul și cascada Bâlea am povestit în articolele trecute de asemenea și despre Creasta Făgărașului (vezi link de la început sau aici sau despre un drum altfel cu un avion mic impresii aici

. Munții sînt atracția principală a zonei indiferent dacă ne deplasăm cu mașina, bicicleta sau pe jos. Dar mai sînt și păstrăvăriile din care unele s-au dezvoltat și oferă mult mai mult decât un pește la grătar. Un exemplu este Păstrăvăria Albota aflată la 4 km de intersecția cu mănăstirea Cârțișoara. Ceva mai multe se pot afla aici: albota.sobis.ro

Cazare la Cârțișoara

Cârțișoara fiind o comună aflată într-o zonă turistică la un drum de interes național nu duce lipsă de locuri de cazare. O să enumăr câteva pensiuni găsite cu prețuri destul de actuale. Pentru 140 lei se poate locui în Pensiunea Dealul Morii, pentru 130 lei dormim la Hanul Patrisiei. Pentru 100 de lei diversitatea este mai mare, ne cazăm la Casa Angi, Sonia, Leia, Denis, Alina, Nina, Bâlea Sat, Casa Dușe, Casa Ursu, Casa Floare de Colț. Am mai găsit Casa Popa cu 80 de lei și Casa Bunicii cu 70 de lei. Noi ne-am cazat acum aproximativ 3 ani la Pensiunea Boierului Imbri cu 70 de lei. Este o pensiune interesantă transformată dintr-o casă de locuit și adăugite diferite accesorii în curte cum ar fi grătar, foișor, bucătărie de vară. Se află puțin mai retras de DN7C dar totuși aproape de centru.

Recomand vizita la Cârțișoara, WM.rog acest clip la început youtube

selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

[fb]
---
Trimis de AZE in 23.11.18 00:02:48
Validat / Publicat: 23.11.18 08:44:21
VIZUALIZĂRI: 1768INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CÂRȚIȘOARA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
13 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (AZE); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Vedere de pe creasta munților Făgăraș (în fundal departe Cârțișoara și râul Olt)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 54000 PMA (din 40 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

13 ecouri scrise, până acum

webmasterX [23.11.18 08:42:44] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Mănăstirea și satul Cârțișoara, TRANSFĂGĂRAȘAN" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

--

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

webmaster [23.11.18 08:46:15] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

===

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

mihaelavoicu [23.11.18 23:33:03] »

Nu am decât cuvinte de laudă și multe felicitări pentru tema aleasă.

Am avut ocazia să-i văd mormântul în cimitirul din Sinaia, cu mulți ani în urmă. Dar și locul unde a dormit o noapte, ostenit după ce a rupt opincile.

Fie-i țărâna ușoară, că mult a mai umblat!

AZE [24.11.18 07:36:07] »

@webmaster: multumesc

AZE [24.11.18 07:45:47] »

@mihaelavoicu: Mulțumesc

Drumul lui Gheorghe Cârțan la Roma a fost refăcut de un pasionat în 2013, Mirel Magop (există articole pe saituri)

Doar că a făcut de cca. 3 ori mai mult timp și n-a reușit să meargă doar în opinci, acestea le folosea doar ca reclamă atunci când ajungea în localități.

Spunea că opincile folosite de Gheorghe Cârțan au fost cu mult mai rezistente pe atunci iar în prezent nu se mai fabrică așa ceva.

În orice caz inițiativa este lăudabilă iar comunitățile de români din Italia l-au primit cu brațele deschise. Rog Wm sa ataseze articolul multumesc

https://www.pressalert.ro/2015/03/temerarul-care-a-refacut-drumul-lui-badea-cartan-pe-jos-pana-la-roma-porneste-intr-o-noua-calatorie-pe-ce-continent-vrea-sa-ajunga-timisoreanul-mirel-magop-imbracat-in-costum-popular-si-cum-il-pot/

tata123 🔱 [24.11.18 22:06:02] »

@AZE: Satul natal al ciobanului care a dormit cel mai fericit somn al vieții lui la picioarele Columnii lui Traian - Badea Cârțan. O prezentare utilă, în stilul (acum) binecunoscut @AZE - mulțumim!

Nu ai vizitat muzeul? În 2010 nu era foarte bine îngrijit (vezi impresii). Poate în acest an centenar trebuia promovat mai mult, cum de altfel ar fi fost normal și cu alte zeci și zeci de obiective.

Numai bine!

liviu49 [27.11.18 19:30:34] »

@AZE: Trecand aproape saptamanal, in perioada 1977 - 1981, pe Trasfagarasan, dinspre Rm. Valcea spre Curtea de Arges, am trecut mereu prin Cartisoara. Era de fapt ultima portiune de plat, inaintea unui urcus continuu pana la Balea Lac. In 1977, la primele excursii, am incercat de doua ori sa vizitam muzeul, dar de fiecare data era inchis. O data am gasit un afis care ne indruma sa cautam persoana care ar fi trebuit sa fie la muzeu pe undeva prin sat. Dupa trei incercari nereusite, am incetat sa mai incerc, mai ales ca timpul nu prea era prietenul nostru, nimeni din grupul pe care il conduceam nu dorea sa rateze masa cu ursul. De fapt, mult timp si pentru multi ursul era principalul obiectiv turistic de pe Transfagarasan. Muzeul, cascada, drumul, lacul, tunelul puteau sa mai astepte. Si parca aveau dreptate. Ursul s-a dus in august 1979, dar frumusetile de Dumnezeu au ramas la locul lor, spre bucuria adevaratilor turisti.

Numai bine si calatorii placute!

AZE [27.11.18 22:19:59] »

@liviu49: Mulțumesc.

Povestește cum a fost cu ursul pe acea vreme? Venea la mâncare?

Și acum aud știri despre întâlnirea cu ursul cerșetor atât la Bâlea ori la Sinaia sau Brașov, ori eu am fost de destule ori în locurile descrise dar nu am văzut niciodată. Merg destul de des pe munte dar nu văd niciodată ursul doar îl simt sau văd urme.

Cât despre muzeu acum nu mai trebuie să cauți să deschidă cineva este un orar stabilit. așa cum am povestit am vizitat în trecut.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
liviu49 [27.11.18 22:27:10] »

@AZE: Treaba e simpla de tot. Intre orele 12 si 13, intr-o parcare dupa tunel, spre Vidraru, dupa Cumpana apelor, autocarele opreau si claxonau. Din padure, din partea stanga, cobora un urs, care astepta sa primeasca mancare. Nu refuza nici apa. Dupa ce-si punea burta la cale se intorcea in padure. Cateodata ne mai multumea pentru masa, dar nu mereu.

Cam asta e pe foarte scurt povestea cu ursul de pe Transafgarasan.

Numai bine si calatorii placute!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
AZE [01.03.20 14:02:30] »

La articolul meu de mai sus aș dori să adaug astăzi un ecou negativ.

Astăzi am încercat să revizitez Muzeul Badea Cârțan din Cârțișoara localitatea natală al marelui român.

Cu stupoare am constatat că muzeul este închis și nu se găsește nicăieri nici un număr de telefon pentru contactarea administratorului. Am întrebat localnicii care se aflau pe stradă. Nimeni nu știa nimic. Am intrat în magazinul din apropiere. Nu s-a putut da relații. Deschid siteul propriu, apare deschis și programul. Sun la numerele găsite. Nici o urmă de voce/viață. Mai găsesc câteva numere, la fel nimic.

Unii ziceau că nu prea vin turiști în perioada asta și se ține închis.

Dacă așa se face turism într-o zonă foarte cunoscută din țară și mai ales într-o zi de duminică... în calitate de sibian scriu aici: rușine!!!

tata123 🔱 [02.03.20 08:00:21] »

@AZE: Un fapt neplăcut! Ar fi fost corect măcar să se afișeze o informație privind motivul și perioada închiderii. Povestea lui Badea Cârțan este impresionantă și atât politicienii cât și media abuzează de ea în timpul aniversărilor din 24 ianuarie ori cu alte ocazii.

În 2013 globetrotter-ul Mirel Mangop a refăcut drumul lui Badea Cârțan spre Capitala Eternă ajungând după 115 zile de mers pe jos la Columna lui Traian din Roma (gazetaromaneasca.com/obse ... aian-de-la-roma).

mihaelavoicu [02.03.20 18:00:54] »

@tata123: Rog, câți adidași a rupt domnul Mirel??

tata123 🔱 [03.03.20 10:24:55] »

@mihaelavoicu: Cred că destule perechi În privința opincilor se pare că Mirel Mangop a luat cu el patru perechi, exact câte a tocit și Badea Cârțan până la Roma. Dar temerarul a recunoscut pe la jumătatea călătoriei că din cauza vremii neprielnice opincile se deteriorează repede, astfel că cel puțin o pereche o păstrează și o încalță doar „de decor”, în aglomerațiile urbane (zch.ro/romanul-plecat-pe- ... eme-cu-opincile). Opincile lui Badea Cârțan erau de calitate superioară, rezistente, lucrate cu grijă din piele de bivol tăbăcită.

Alte vremuri...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
AZE, liviu49, mihaelavoicu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0911288261414 sec
ecranul dvs: 1 x 1