Biserica Bilcești – nestemate artistice lângă Câmpulung Muscel

TIPĂREȘTE

Navigând pe firele invizibile ale Internetului printre tot felul de știri alarmiste, filmulețe tâmpe și informații nefolositoare mai găsești din când în când câte o dâră de lumină care îți dezvăluie ceva interesant. Așa s-a întâmplat cu biserica din Bilcești, așa-numita capelă a artiștilor din preajma orașului Câmpulung Muscel, câteva rânduri scrise și fotografii postate în media electronică atrăgându-mi atenția. Am citit câte ceva despre această bijuterie artistică și mi-am notat amplasarea pentru o eventuală vizită. În iulie, venind de la pensiunea Casa Dintre Văi din Șimon-Bran (vezi impresii) spre București, mi-am adus aminte de locașul de cult inedit și am tras frâiele spre Bilcești.

Accesul se face urmând DC 31, o șosea asfaltată care se desprinde din drumul național chiar vis-a-vis de breteaua ce merge la Mănăstirea Nămăiești și casa memorială George Topârceanu (vezi impresii). Avem de parcurs circa 4 km pe coama dealurilor, în câteva locuri deschizându-se o frumoasă panoramă către orașul Câmpulung. Ținem șoseaua până acolo unde asfaltul șerpuitor se termină, imediat pe stânga se deschide aleea de conifere care te conduce către biserica satului. Lângă locașul de cult este amenajată o parcare pietruită.

Artă și artiști la biserica din Bilcești. Prin ce se impune locașul de cult din localitatea argeșeană în fața altor asemenea construcții bisericești? Ei bine prin elementele artistice oarecum neconformiste prin care a fost înfrumusețată biserica: pictură, sculptură în lemn, piatră și metal, mozaic. Opere ale unor artiști cunoscuți!

Biserica poartă hramul „Sf. Mc. Dimitrie” , a fost ctitorită de Dumitru Alimăneștianu („Alimănișteanu” în scrierile recente) și ridicată între anii 1938-1944. Edificiul religios a fost proiectat de arhitectul muscelean Dumitru Ionescu-Berechet, arhitect-șef al Patriarhiei Române timp de peste 30 de ani. Descendent al unor familii boierești cu vițe vechi în Olt și Muscel, economistul Dumitru Alimăneștianu s-a dovedit a fi un mare filantrop și binefăcător (revin mai jos în text).

Biserica era încuiată fiind o după-amiază de luni, dar am putut admira operele artistice din exterior. Ce vedem la fața locului? O biserică bine închegată construită în stil românesc cu pridvor sprijinit pe coloane, o turlă pe pronaos și decoruri exterioare simple: brâuri stil zimți de fierăstrău și ferestre cu ancadrament de piatră. Lângă biserică se află o clopotniță inedită, iar jur împrejurul edificiului de cult se întinde cimitirul satului.

Lucrul care te uimește de la început este pictura murală din pridvor, scene pe care nu le mai vezi în altă parte sub această formă. Realizate de pictorul Alexandru Brătescu (fiul scriitorului Ioan Al. Brătescu-Voinești) frescele de la Bilcești nu respectă deloc normele picturii bizantine. Zugrăveala originală, în afara canoanelor, aflată atât în pridvor, cât și în interior (unde nu ar fi terminată) se încadrează într-un stil francez și ar fi inspirată din Divina Comedia a lui Dante Aligheri (așa am citit, nu sunt specialist în artă, dar am putut observa ineditul picturii). Din bolta pridvorului ne privește „Ochiul lui Dumnezeu” , în jur fiind zugrăvite mai multe scene cu „Adam și Eva” în ipostaze realiste. Pe pereții din stânga și dreapta ușii penelul artistului a așternut scenele clasice ale „Raiului și Iadului” , dar tratate într-o manieră modernă, aducând a Divina Comedie cum scriam mai sus. E greu de descris în cuvinte fiecare scenă, mai bine priviți fotografiile. Până la jumătatea pereților a fost aplicată o folie de plastic pentru a proteja picturile de intemperii.

Același artist, Alexandru Brătescu, a realizat la Bilcești desenul mobilierului din biserică, sfeșnicele și a proiectat pietrele funerare ale familiilor Bilcescu și Alimăneștianu (aflate acum în interiorul bisericii).

Pictorul și graficianul Alexandru Brătescu-Voinești a făcut studii de specialitate la Paris în perioada interbelică și era cunoscut drept un talentat ilustrator de carte. A efectuat și lucrări murale, dar și mai multe proiecte de mărci poștale și bancnote pentru Banca Națională a României.

Alt element fabulos este ușa de la intrarea în biserică, o adevărată operă de artă realizată de Milița Pătrașcu, considerată cea mai talentată sculptoriță din epoca interbelică. Bronzul îl reprezintă pe Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir călare pe cal străpungând cu sulița pe Necuratul, o analogie la Sf. Gheorghe omorând balaurul, biruința asupra păcatului. O inscripție în două casete însoțește pe sfânt, iar în partea de jos este redat un copac cu păsări. Sculptorița a realizat și frumoasele elemente vegetale ale ancadramentelor de piatră de Albești de la ferestre.

Icoanele catapetesmei și ornamentele sunt realizate în mozaic de Mioara Minulescu, fiica poetului Ion Minulescu.

Un ancadrament masiv din piatră, ornat cu motive simbolice, încadrează ușa din bronz. Pisania grăiește astfel: Această biserică s-a înălțat în anul 1944 de către Dumitru Alimăneștianu spre a fi loc de odihnă lui și neamului său împlinind prin aceasta dorința bunicului său Dumitru Bilcescu.

Ctitorul Dumitru Alimăneștianu și familia lui. Coborând pe firul poveștii și în genealogia acestor familii boierești care și-au împletit destinul – Bilcescu și Alimăneștianu – descoperim câteva lucruri interesante.

Dumitru Bilcescu, un boier muscelean de țară, patriot, apropiat de țărani și de liberali, își avea reședința în actualul sat Bilcești (]n vechime Bogătești). Finanțist iscusit cu funcții de control în Ministerul de resort este fondator și printre primii directori ai Băncii Naționale a României. Fiica soților Bilcescu – Sarmiza Bilcescu – a devenit prima femeie din lume cu doctorat în Drept (orizonturiculturale.ro/ro ... da-Safta-3.html).

Constantin Alimăneștianu se trage dintr-o familie boierească din Olt, devine inginer de mine cu studii superioare la Paris, contribuie la dezvoltarea industriei petroliere românești și întemeiază prima școală de maiștri sondori de la Câmpina. Se căsătorește cu Sarmiza Bilcescu în 1897 iar un an mai târziu se naște unicul fiu – Dumitru Alimăneștianu.

Dumitru Alimăneștianu efectuează studii de bază în țară și Institutul de Mine din Paris, devenind inginer și economist. Filantrop de seamă, creează pe moșia de la Bilcești câteva ferme model, plantează livezi și ridică un conac în stil neoromânesc proiectat de Octav Doicescu.

Acesta era Dumitru Alimăneștianu, fiul Sarmizei Bilcescu Alimăneștianu, prima femeie doctor în Drept din lume. Era omul care suporta cheltuielile căminului studenților musceleni de pe strada Știrbei Vodă. Era părintele care oferea studenților, în anii 1934-1938, burse în bani și cartele gratuite pentru masă. Era un Mecena contemporan care-și lăsase amprentele sufletului său generos în fiecare sat din județ prin contribuții bănești la construirea de biserici, școli și alte lucrări edilitare. Calitățile lui remarcabile în chivernisirea banului public l-au impus ani în șir, deputat fiind, ca raportor general al bugetului și subsecretar al Finanțelor, câștigând simpatii unanime chiar din partea adversarilor politici, scria Ion Constantinescu-Mărăcineanu într-o „Evocare” în Revista Memoria din 2017.

În 1945 este timp de o lună ministru de Finanțe în guvernul Petru Groza, în 1947 donează moșia și conacul Academiei Române, iar în 1950 este arestat de autoritățile comuniste în cadrul acțiunii numită „Noaptea demnitarilor” . Este unul din puținii care scapă din infernul de la Sighet, apoi trece prin mai multe închisori comuniste până în 1963 când este eliberat. Mai trăiește până în 1973 când e călcat de un tramvai.

Concluzii. Biserica „Sf. Mc. Dimitrie” din Bilcești impresionează prin lucrările artistice inedite, dar și prin poveștile familiilor care au ctitorit edificiul religios. Am poposit circa 30 de minute la biserica din Bilcești, am stat în fața picturilor din pridvor, am înconjurat locașul pentru a vedea și celelalte elemente arhitecturale.

La aproximativ 1,3 km distanță, printre livezi se află conacul din zidărie de piatră și cărămidă aparentă, cu foișor spațios și acoperiș din șindrilă. Poarta spre aleea de acces e legată cu un lanț. La conacul muscelean a fost în vizită și Regina Maria, și Regele Mihai, apoi președintele Nicolae Ceaușescu (locuri cunoscute din ucenicia sa – universulargesean.ro/in-v ... ntru-propaganda).

Am oprit în sat câteva clipe să vedem școala primară construită în 1909 pentru copiii sătenilor din Bilcești și împrejurimi.

Celor interesați de artă și religie le recomand o oprire în acest sat din împrejurimile orașului Câmpulung Muscel. Poate chiar într-o zi de duminică sau sărbătoare pentru a vedea și interiorul bisericii.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1536 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI