Am revenit in restaurantul Select pentru a descoperi noile minuni preparate de Chef Liviu. Am zis sa adaug la deliciile maduvioare, creier pane/macelaresc noutati, cotlet de miel fraged adus pe piatra incinsa/sfârâind, mi a uimit papilele gustative crocheta cu coada de vitel (un deliciu); vedeta desertului a fost chesscake cu cirese amare. Unul dintre prieteni a fost sărbătoritul zilei iar aceste specialitați chiar au fost un real cadou gastronomic. Voi reveni cu drag! [...] — citește

 - Socoteala de acasă:Stiind că va fi o zi superîncărcată cu multe obiective de vizitat, ca să nu pierdem timp cu restaurantul, am luat de acasă sandviciuri, prăjituri, cafea, suc, fructe, suficient pentru mine şi fiul meu. - Socoteala din târg: După ce a mâncat bine, fiu-miu m-a întrebat ˝Da´noi nu oprim la un restaurant? ˝ V-am mai scris, ˝Ferească Dzeu de părinţii care nu ascultă copiii! ˝  Se făcuse după ora trei după masa dar eram liniştită pentrucă fiind [...] — citește

 vezi impresii După ce am vizitat muzeul Automobilului Românesc, eu şi fiul meu ne-am gândit să mergem la mausoleul Mateiaş aflat la 11 km de Câmpulung spre Brasov pe DN73 (E574). Trecusem cu soţul de multe ori prin prejma lui în drumurile noastre din/spre Sinaia după o vizită scurtă la cuscrii care locuiau în Pescăreasa- Câmpulung dar niciodată nu am oprit să-l vizităm.  Imi doream mult să-l văd pentru că tatăl meu, născut în 1897, era student la Medicina Militară [...] — citește

Cum am părăsit castrul roman Jidava, la mică distanţă tot pe DN73 la nr. 69B am vazut un indicator către Muzeul Automobilului Românesc.  Cum să-l ratez tocmai eu care în anii ´70-´80 am condus Dacia 1100-Lada-Dacia 1300? În fiecare dimineaţa culegeam ˝fetele˝din Drumul Taberei şi mergeam toate la serviciu. La întoarcere opream în Piaţa Amzei ˝tu la brânză, tu la carne, tu la ouă˝. În jumătate de oră aveam portbagajul plin, împărţeam între noi şi direct [...] — citește

    vezi impresii Despre un castru roman la marginea Câmpulungului, mai exact în cartierul Pescăreasa, stiam de zeci de ani, de când mergeam în vizită la părinţii ginerelui meu care locuiuau acolo. Am trecut cu maşina pe lângă el de mai multe ori, nu-i ştiam numele şi nici nu am oprit.  Din lista de zeci de castre romane, unele rămase ca urme, altele cercetate am văzut câteva. Despre unele am scris, altele mi-au rămas ca amintire numai cu numele neavând nimic notat. Am [...] — citește