Se spune că mai binele e dușmanul binelui – în sensul că dorința de a obține perfecțiunea ne poate face să stricăm sau să pierdem ceea ce este deja bun și funcțional. Uneori, însă, căutarea mai binelui conduce la rezultate de-a dreptul spectaculoase 😊. După ce am coborât de la Sacra di San Michele vezi impresii, urma să revenim cu trenul în Torino, în aceeași noapte având avionul de întoarcere în țară. Era mai convenabil să luăm masa în Avigliana: tocmai [...] — citește

La Torino am ajuns din întâmplare: nu s-au materializat alte proiecte + am găsit bilete de avion (relativ) ieftine și cazare convenabilă, chiar dacă le-am luat din scurt. Aveam să constatăm la fața locului că intrările la obiective și prețurile în restaurante sunt mai mult decât civilizate. În plus, că orașul aduce în fața celor care în vizitează o ofertă uriașă, într-o săptămână am reușit să vedem doar o mică parte din ceea ce ar fi meritat. Am toate motivele [...] — citește

Era o frumoasă dimineață de la sfârșitul lui noiembrie. Noaptea ninsese puțin, iar pământul era acoperit cu un strat proaspăt de zăpadă, nu mai gros de trei degete. Pe întuneric, imediat după laude, ascultasem slujba într-un târgușor din vale. Apoi o pornisem la drum spre munte, la răsăritul soarelui. Cum ne cățăram pe cărăruia pieptișă care șerpuia în jurul muntelui, am văzut abația. Nu m-au uimit la ea zidurile care o încingeau din toate părțile, asemenea [...] — citește

Torino este capitala regiunii Piemont, dar are un aspect de capitală de stat, așa cum chiar a fost între 1861 și 1865, ales ca prima capitală a Italiei după unirea diverselor pronvincii, înainte ca aceasta să se mute la Florența apoi la Roma. Are două gări principale, facultăți, palate și muzee, o unică linie de metrou, autobuze și tramvaie. Este străbătut de fluviul Pad, care izvorăște în Alpi și se varsă în Marea Adriatică. Statuile și fântânile reprezintă puncte [...] — citește

Nu, nu sunt adepta uciderii animalelor sălbatice, nici măcar în scop sportiv. Vânătoarea din titlu se referă la modul „pe repede înainte” în care am fost nevoită să străbat orașul în numai câteva ore, alături de verișoara mea, în căutarea celor mai importante obiective turistice, și în special a mozaicurilor, timpul dovedindu-se un inamic necruțător. La fel și soarele de iulie... După ce în reviewul anterior vezi impresii v-am plictisit cu o introducere lungă [...] — citește