Navigând pe firele invizibile ale Internetului printre tot felul de știri alarmiste, filmulețe tâmpe și informații nefolositoare mai găsești din când în când câte o dâră de lumină care îți dezvăluie ceva interesant. Așa s-a întâmplat cu biserica din Bilcești, așa-numita capelă a artiștilor din preajma orașului Câmpulung Muscel, câteva rânduri scrise și fotografii postate în media electronică atrăgându-mi atenția. Am citit câte ceva despre această bijuterie [...] — citește

La Negru Vodă am fost în noiembrie dar era o vreme plăcută, soare și frumos, deși era nevoie de jachetă, părea aproape vară. E o parcare largă în dreapta edificiului și de acolo am trecut la vizită. Tot ansamblul de construcții e într-o mare curte și, deși este în oraș, are aspectul aerisit de țară sau de câmp deschis. Mai întâi mergem pe alee, pe caldarâm de piatră îmbinată, cu un gard de zid pe dreapta și spațiu liber pe stânga, printre ceva copaci rari și apoi [...] — citește

Bărăția Sfântul Iacob este în Câmpulung Muscel, prin centrul orașului, într-o intersecție – destul de micuță, adevărat – înconjurată de o mulțime de clădiri arhaice, în stil baroc și este imposibil să o ratezi când te plimbi pe bulevardul care, cândva, se numea Pardon pentru că are un turn cu o latură spre trotuar – vizibil maxim - și alta spre curte, turn încorporat în zidul ce înconjoară clădirile din curte și care turn este chiar lângă poarta mică. [...] — citește

Bisericile rupestre din România sunt vestigii preponderent medievale, amenajările respective servind ca lăcașuri de cult, dar și - conform cercetătorilor - ca spații de locuit în diferite perioade istorice. De-a lungul timpului, pe teritoriul României au existat multe sihăstrii rupestre, dintre acestea doar vreo 300 câștigând lupta cu timpul. Ele sunt amplasate îndeosebi în zona montană și, în general, poartă numele locurilor în care se află. În zona Muscelului, [...] — citește

Dacă te plimbi prin centrul vechi al orașului Câmpulung Muscel îți poți închipui cu ușurință o atmosferă boemă care învăluia grădina publică și strada principală cu aproape 100 de ani în urmă. Simțim acest lucru și mai intens atunci când citim rândurile așternute de Camil Petrescu în romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”: Pe strada întortocheată şi pavată cu bolovani de munte, grupuri de viligiaturişti coborau spre parc şi bulevard. [...] — citește