ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 31.01.2019
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JAN-2019
DURATA: 1 zile
prieteni
5 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 9 MIN

Decoruri de film: monumentele prahovene de la Drajna

TIPĂREȘTE

O zonă submontană pitorească se întinde dincolo de Vălenii de Munte, urmând valea râului Drajna, și apoi drumul spre Starchiojd și Chiojdu, unde deja suntem pe plaiuri buzoiene. Dar noi vom face un popas în arealul comunei Drajna, mai cu seamă în satul Drajna de Jos unde ne așteaptă câteva obiective interesante.

Și e o frumuseță în această noapte cu lună plină în stradițele curate ale satului de munte, prin care trec tăcute gospodinele ce se întrec la vatra ce fumegă; e o poesie în strecuratul neobosit al apei ce prinde luciri din aurul lunii; o nelămurire tainică în trecerea pe drumul de țară a călătorilor ce se văd și totuși nu se văd bine; e o binecuvântare și o sfințenie în toate... . Sunt cuvintele așternute de Nicolae Iorga despre Drajna de Jos în cartea geologului Gheorghe Munteanu-Murgoci care publica la 1909 un ghid turistic al Văii Teleajenului.

La doar 3,5 km distanță de centrul orașului Vălenii de Munte, urmând cursul DJ 102B, ajungem la Drajna de Jos, un sat așezat pe piscul Domnului, dintre Teleajen și Drajna. Într-adevăr, după ce traversezi podul peste apa Teleajenului urci pe costișa dealului lăsând pe stânga, în vale, ulițe lungi cu case înșirate ca mărgelele pe sfoară. Dar, înainte de a începe ascensiunea, ne lăsăm în stânga pe un drumeag pe strada Teleajenului pentru a explora primul obiectiv.

Familia Filipescu și Drajna

Numele localității este dat de pârâul Drajna care coboară din nord, în limba slavonă „draj” însemnând „apă rapidă, energică, repezită”. Zona e locuită din vremuri vechi, s-au descoperit urme geto-dacice (depozitul de 240 piese de bronz), apoi un castru roman, iar în perioada medievală aportul de populație e constituit de refugiați din Transilvania (stabiliți în Drajna de Sus).

Într-un spațiu geograf în care moșnenii (țărani liberi) au dominat există și câteva familii boierești care au conviețuit și au deținut proprietăți funciare, între aceștia din urmă numărându-se și familia boierească Filipescu. Bărbații familiei au deținut ranguri boierești înalte (mare ban, mare logofăt) care au generat putere financiară și, implicit, infiltrare în lumea moșnenilor de pe Valea Teleajenului.

Familia Filipescu apare în zona Drajnei în epoca lui Matei Basarab, prima mențiune fiind a unei femei (fiica lui Radu din Cândești) care se căsătorește cu Constantin Filipescu Mărgineanul. Familia își avea centrul patrimonial în zona Filipeștii de Târg, Mărgineni și Florești. Unul din exponenții de seamă al familiei boierești este Pană Filipescu, al cărui conac restaurat a devenit un punct de atracție al județului Prahova (). Moșia Drajna a fost mereu mărită prin achiziții de pământ de la moșneni.

Printre proprietarii cunoscuți ai moșiei se numără Nicolae Filipescu, mare vornic și ctitor al bisericii din sat și marele logofăt Alexandru Filipescu, un boier cu carte și viziune, renovator al întregului domeniu de la Drajna. Moștenit de fiica luminatului Alexandru Filipescu, Elena, domeniul ajunge în posesia Kretzuleștilor, prin primul soț, apoi a Warthiadilor, prin a doua căsătorie.

Moara de apă Warthiadi

Un monument rar supraviețuiește la marginea satului, pe malul unui mic canal deviat din apa Teleajenului – este o masivă moară de apă acoperită cu șindrilă. Puține astfel de exemplare de instalații țărănești mai există în țară, majoritatea în muzeele etnografice în aer liber. Ne îndreptăm spre moara acoperită parțial de un strat de zăpadă, de la distanță pare a fi în stare bună, dar în momentul în care ne apropiem observăm semnele de degradare și lipsa acută de îngrijire.

O primă moară se pare că a fost construită în zonă de moșnenii din Teișani, care o înstrăinează la un moment dat negustorului Stan Duduci din Teișani. Acesta este nevoit să o vândă boierilor Filipești care o restaurează și o vor utiliza timp îndelungat. Datarea ar fi undeva între secolele al XVII-lea – sfârșit de veac al XVIII-lea. Refăcută de Alexandru Filipescu, apoi administrată de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi, moara a deservit în primul rând nevoile conacului, apoi pe cea a locuitorilor de pe moșie. Primăria a cumpărat de la moștenitori moara de apă și încearcă de câțiva ani buni să acceseze resurse financiare printr-un proiect pentru restaurarea monumentului istoric.

Suntem atrași de acoperișul în patru ape, șindrila fiind încă un bun izolant în fața intemperiilor vremii (datează din 1939). Materialele de construcție sunt cele specifice zonei: piatră de râu și lemn. Observăm atenția cu care sunt zidite pietrele de râu, mai mici ori mai mari, simbolurile scrijelite pe stâlpii care susțin ceardacul de sub șarpantă, îmbinările grinzilor, pereții din scânduri solide, lucarnele ca niște ochi mari. Roata de lemn are 2 m în diametru și stă sprijinită de zid. Am pătruns în interior printr-o deschizătură, interiorul e destul de vraiște, dar structura generală se prezintă bine (încă). Înăuntru nuu sunt aruncate prea multe deșeuri. Am văzut și platforma pe care erau așezate pietrele de moară (din care cea de jos, fixă, este încă pe poziție). Pietrele ridate erau aduse din Dealul Istriței.

Frumoasa moară de apă a fost utilizată de regizori drept decor pentru scene din epoca de aur a filmelor românești. Astfel, vedem moara în Întoarcerea Vlașinilor (minutul 0:48 și 2:31), peliculă lansată în 1983, dar și în Haiducii lui Șaptecai (1971).

Castelul Filipescu - Kretzulescu

La nici un kilometru distanță, în mijlocul uni parc se află conacul familiei Filipescu; altădată drumul de acces pornea de lângă moara de apă, trecând pe sub un portic de piatră inscripționat în chirilică cu numele proprietarului (Alexandru Filipescu) și anul 1851. Acum am ajuns la vechea reședință boierească direct din drumul județean, virând stânga pe strada Castelului, în dreptul indicatorului de „Spital”. Căci „Da”, acolo se află Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna, transformarea în unitate sanitară fiind soluția găsită în anii '50 de inginerul agronom Dumitru Kretzulescu-Warthiadi pentru prezervarea patrimoniului construit.

Am admirat de la distanță clădirea castelului cu turnul său măreț, refăcut la începutul secolului al XX-lea, și detaliile arhitecturale. Boierul Alexandru Filipescu este cel care dă forma actuală a conacului de la Drajna, construcție cu parter și două etaje, cu influențe brâncovenești pe ici-colo. Mărturii scrise de la mijlocul secolului al XIX-lea ne descriu exact cum arăta domeniul de la Drajna. Astfel, călătorul francez Jean Vaillant se minunează de cele două conace (de vară și de iarnă), de pavilionul chinezesc, livada cu pomi fructiferi, parcul cu flori, plantele exotice din castel. Spațiile interiore sunt amenajate cu gust, nu lipsește salonul mare cu pian și candelabru, fumoarul oriental, biblioteca, sala de biliard și sala armelor, camera japoneză. O istorie a castelului și imagini din interior puteți lectura/viziona aici: turism.drajna.ro/index.ph ... retzulescu.html.

Conacul este folosit drept decor în filmul Masca de Argint (1985), vedeți imaginile la minutul 44:30. E haios „boierul Vîlcu” în balconul turnului urmărind împrejurimile printr-o lunetă. O fi vreo aluzie la pasiunea lui Alexandru Filipescu pentru astronomie!

Biserica „Sf. Alexandru”

La 700 m distanță de castel se află biserica edificată de familia boierească a Filipeștilor încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea, dar refăcută după o arhitectură cu influențe gotice de Alexandru Filipescu la 1844. La aceast mod de construcție a contribuit arhitectul francez Charles Colson, prieten al boierului valah, cel care l-a ajutat și la restaurarea castelului. Meșteri italieni au ridicat edificiul religios care are și menirea de necropolă boierească a familiei Filipescu-Kretzulescu.

Biserica nu mai păstrează toate elementele arhitecturale originale, fiind restaurată de mai multe ori (turla a fost modificată); nici pictura interioară nu mai este cea originală așezată pe pânze de același Colson. Studiile la Paris i-au deschis boierului Alexandru Filipescu vaste orizonturi occidentale. El va desena pe pereții locașului de cult un ceas solar, cadran restaurat în 1989 de un profesor de matematică din localitate. La sfârșitul veacului al XIX-lea Elena Kretzulescu comandă un orologiu la Casa Borel din Paris pe care îl instalează în turla bisericii.

Monumentul Eroilor

Lângă biserica „Sf. Alexandru” se află acestă lucrare sculpturală închinată memoriei eroilor din Primul Război Mondial, ulterior adăugându-se plăci de marmură și cu numele celor căzuți pe front în a doua conflagrație mondială. Monumentul a fost inaugurat în 1922, după câțiva ani de strâns fonduri, principala donatoare fiind Elena Kretzulescu.

Crucea din piatră e așezată pe un soclu înalt și integrează sub brațe chipurile a doi ostași; la baza crucii este sculptat un steag. Monumentul este realizat de sculptorul Dimitrie Mățăuanu. Două piese de tun flanchează monumentul.

Alte monumente și obiective în comuna Drajna

Pe înălțimile de lângă satul Drajna de Jos se află Crucea Piscului Domnului, un monument dedicate luptei dintre domnul Radu Șerban și domnul Moldovei, Simeon Movilă sprijinit de tătari. Aici s-a consumat episodul în care Stroe Buzescu se luptă corp la corp cu Mârza, cumnatul hanului tătar. Școala de ofițeri de rezervă din Ploiești ridică în anii '30 o cruce de lemn, schimbată în anii 200 cu una de metal, luminată pe timpul nopții. Am observat crucea privind din apropierea conacului Filipescu spre dealul Piscul Domnului.

În satul Drajna de Sus, în punctul „La Grădiștea”, a fost descoperit un castru roman încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea de către Grigore Tocilescu. Mai multe campanii de săpături arheologice au scos la iveală clădiri militare, ziduri și drumuri, instalații de încălzire cu hypocaust, un templu. Începând cu anul 2016 s-a construit o hală de protejare a sitului arheologic și se dorește amenajarea pentru turiști a castrului (drajna.ro/index.php/cultu ... na-noastra.html).

În satul Ogretin descoperim un locașul de cult în ruine, biserica „Sf. Paraschiva” ctitorită la 1817 de doi negustori și locuitorii satului. Ridicată din piatră de râu s-a ruinat după cutremurul din 1940.

Concluzii. Arealul geografic prahovean este suficient de ofertant pentru a efectua excursii de o zi sau de weekend. Zona comunei Drajna oferă pe lângă peisajele naturale prilejul vizitării/vizionării unor monumente istorice, bineînțeles pentru cei interesați. Voi reveni pentru a vedea castrul de la Drajna de Sus în momentul deschiderii sitului arheologic. Vă recomand să lecturați materialele bine scrise, documentate și ilustrate corespunzător, de pe saitul turistic: turism.drajna.ro.

Alegeri inspirate!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 31.01.19 15:44:38
Validat / Publicat: 31.01.19 17:50:18
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în VĂLENII DE MUNTE.

VIZUALIZĂRI: 2078 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

11 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P06 Moara de Apă - vedere dinspre canal.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 40700 PMA (din 43 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

11 ecouri scrise, până acum

webmasterX [31.01.19 17:48:19] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "O zi în zona Vălenii de Munte, VĂLENII DE MUNTE" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CĂLĂTORIE]

mihaelavoicu [31.01.19 23:50:23] »

Felicitări pentru munca ce o depui în comunitatea AFA. Felicitări pentru continuitate. Pentru documentare, pentru informații.

Unde sunt cei care scriau cu spor în Decembrie, zilnic, pe suta de metri? Sau poate vor apare după 1 februarie... Dar mai bine, tac. Așa cum o face poporul român.

Să auzim de bine și să fie bine!

Lucien [01.02.19 17:31:31] »

și o nouă pagină de turism transformată într-un act de cultură. Este extraordinar când vezi ce știi, sau știi ce vezi... sau invers... oricum e minunat!

crismis [02.02.19 13:31:22] »

@tata123: Wow! Gata, m-am hotărât! Trebuie să fac un city-break în... Ploiești, orașul meu natal! Se pare că am trăit degeaba 18 ani acolo... cel puțin din punct de vedere turistic. Ce-i drept, pe vremea aia, turismul nu se număra printre prioritățile mele.

Felicitări!

tata123 🔱 [02.02.19 19:24:19] »

@mihaelavoicu: Mulțumesc pentru aprecieri, e vorba de multă muncă documentară și timp investit. O parte din cei care scriu pe AmFostAcolo cunosc aceste lucruri. Sănătate și călătorii reușite!

@lucien: Și eu sunt surprins cum uneori apar pe neașteptate o mulțime de conexiuni între locuri mici, unice, de la care nu ai mari pretenții. Și tu ai adus la lumină multe obiective inedite (Bătrânul Carpaților de la Mercheșa, mulțimea de fântâni și izvoare sărate din Transilvania, etc.). Să auzim numai de bine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [02.02.19 19:31:18] »

@crismis: Sună bine ipoteza unui city-break în această zonă. Dacă reușești să îți stabilești obiectivele (și nu sunt puține) și să faci rost de vreo 3 zile libere vei descoperi multe lucruri interesante și peisaje pitorești.

Eu am văzut destul de multe obiective atât în zona de câmpie, cât și în cea submontană a județului Prahova, Dâmbovița, Argeș. Unele trebuie efectiv „dezgropate” din cărți, scormonind Internetul și confruntând totul pe hărți (mai ales online). Dar surprizele sunt plăcute!

Succes!

liviu49 [10.02.19 14:28:54] »

@tata123: Un articol scris parca pe inima si amintirile mele din zona si pentru asta iti multumesc.

Sincer sa fiu, credeam ca moara de apa nu mai exista, prea multa frenezie a fost dupa revolutie sa se distruga tot, daca se poate, ce ar fi existat in acea perioada. Ma bucur ca, desi nu mai functioneaza, nu s-a gasit nimeni sa o demoleze. Poate cineva reuseste sa o puna in valoare. Exemplul morilor de apa de pe Rudarie ar trebui urmat si de cei din Prahova, sau din alte locuri din tara unde se mai afla destule obiective care trebuie reabilitate si puse in valoare. Turisti dornici de a le vizita se gasesc din belsug, mai ales daca vor fi si promovate.

Zona Drajna de Sus, Cerasu, Slon mi s-a parut de o salbaticie cu adevarat salbatica (scuze, " n-am gasit alta rima ") si cred ca merita vazuta si promovata.

Pana atunci numai bine si calatorii placute!

liviu49 [10.02.19 14:34:55] »

@crismis: Sa stii ca eu sunt Stan Patitu! Am trait 18 ani in Giurgiu, langa case in care am intrat nu de putine ori, in curtile carora ne jucam cand eram copii si care acum au devenit monumente istorice. De ce atunci nu le vedeam cat sunt de frumoase?

Daca nu se intampla nimic neprevazut, sambata viitoare voi fi in Giurgiu pentru cateva ore si voi incerca sa revad strada copilariei mele si, implicit, casele monumente istorice.

Numai bine si calatorii placute!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
tata123 🔱 [08.04.21 10:45:52] »

@AllVești bune: În februarie am trecut prin Vălenii de Munte și Drajna și am observat în plină desfășurare lucrări de reabilitare la moara de apă Warthiadi, operațiuni începute conform unor știri media în vara anului 2020.

Conform proiectului postat pe pagina oficială a Primăriei Drajna se urmărește crearea unei clădiri multifuncționale cu rol cultural unde se vor desfășura activități de creație de promovare a obiceiurilor și tradițiilor locale, expoziții, lansări de carte etc. (vezi simulări: primaria-drajna.ro/wp-con ... -DRAJNA_M-1.pdf).

Să fie într-un ceas bun!

tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [19.12.21 12:15:10] »

@all_news: După anunțul din primăvară privind observarea lucrărilor de reabilitare la Moara de apă, citesc acum cu plăcere despre încheierea lucrărilor de resturare.

Priviți imagini în articolul de aici: casoteca.ro/moara-de-apa- ... LepHT5eoO-Y_GKY. Aștept cu interes deschiderea unui centru cultural în clădirea restaurată, frumos ar fi să se poată vizita această moară.

Imagini vechi vedeți aici: galerie.drajna.ro/index.php?/category/8.

Numai bine!

liviu49 [19.12.21 12:55:34] »

@tata123 ????: In ajun de Craciun si o veste buna!

Zona aceea mi s-a parut in mai 1977 cand am fost prima data (in ince talpilenteres de serviciu personal) de o salbaticie chiar salbatica. M-am uitat pe pozele cu moara restaurata si parca au inceput sa manance talpile de o vizita pana acolo. Daca reusesc sa conving pe cineva (copiii mei sau vreun prieten) sa ma repeada pana acolo m-as bucura enorm.

Pana atunci numai bine si calatorii placute!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
crismis, liviu49, Lucien, mihaelavoicu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în zona Vălenii de Munte:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.099676132202148 sec
    ecranul dvs: 1 x 1