Mausoleul de la Valea Mare - Mateiaş

TIPĂREȘTE

Pe DN 73, la 11 km distanţă de Câmpulung Muscel, spre Braşov, se află un ansamblu monumental pe lângă care am trecut de multe ori. De fiecare dată vedeam numai din goana maşinii silueta zveltă a edificiului construit pe colină, în partea dreaptă a şoselei. De curând, în drum spre Râşnov unde intenţionam să petrecem un weekend, am făcut un popas la Mausoleul de la Mateiaş, ansamblul monumental înălţat la hotarele a trei localităţi care au dat grele jertfe de sânge în Războiul de Întregire Naţională (1916-1918): Valea Mare-Pravăţ, Dragoslavele şi Stoeneşti.

Platoul din faţa edificiului permite parcarea multor autoturisme şi autocare, totodată deschide largi perspective asupra dealurilor şi văilor din jur.

Fotografiind, am urcat încet scările. Aproape de uşa deschisă a muzeului, un afiş simplu ne informa că intrarea este 3 lei/persoană incluzând şi intrarea în mausoleu. Nu am înţeles dacă există tarif diferenţiat pentru elevi şi studenţi şi nici nu am întrebat. Nici la taxa de fotografiere nu se făcea vreo referire, dar, după ce am achitat costul biletelor, văzându-mă că pun aparatul în ruxac, doamna de la intrare mi-a spus: "Dacă vreţi, puteţi fotografia!"

Muzeul - flancat la exterior de două tunuri în poziţie de tragere - are două încăperi mari care comunică printr-un culoar, pe sub scara principală, exterioară. Am intrat în prima sală, cea din stânga, în care sunt expuse în afară de fotografii şi documente, uniforme, arme, decoraţii de război, steaguri. Sunt consemnate aici principalele momente ale participării României la Primul Război Mondial şi victoria armatei române asupra invadatorilor străini la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Pe un panou foarte bine realizat, luminat, este înfăţişată zona geografică în care s-au desfăşurat luptele pe frontul Bran - Câmpulung din 30 septembrie - 15 noiembrie 1916 şi sunt menţionate nume de eroi căzuţi la Albeşti, Dragoslavele şi Rucăr.

În cea de-a doua sală, obscură, cu ajutorul unor lumini bine amplasate, o dioramă crează impresia unui real câmp de bătălie. Tot aici se poate vedea un post de comandă. Un rol covârşitor în crearea atmosferei îl au manechinele îmbrăcate în uniforme militare de epocă, întruchipând soldaţi pe câmpul de luptă.

Pe o altă uşă, am ieşit din nou la lumina zilei, apoi am continuat urcuşul pe scări.

Un basorelief de mari dimensiuni ilustrând siluete de ostaşi în luptă, face pe oricine să se oprească şi să mediteze la sacrificiile înaintaşilor.

Cu litere aurite, în partea stângă stă scris: "Pentru onoarea patriei şi a drapelului, pentru făurirea unităţii României, noi am apărat cu bărbăţie şi credinţă în victorie, până la suprema jertfă, pământul sfânt al ţării, lăsându-vă vouă, generaţiilor viitoare, o naţiune liberă şi independentă", iar în partea dreaptă, ca un răspuns al generaţiilor care au urmat: "Ne plecăm cu veneraţie în faţa sacrificiului suprem al bravilor eroi ai neamului, apărători demni şi viteji ai fiinţei noastre naţionale, iar la chemarea patriei vom şti să ne jertfim şi noi pentru păstrarea independenţei şi suveranităţii României."

Deasupra basoreliefului, în faţa intrării în mausoleu, se află cupa de piatră în care ar fi trebuit să ardă flacăra recunoştinţei veşnice pentru sacrificiul eroilor de la Mateiaş. Din motive de economie, cred, acum flacăra nu mai arde.

Ultimul sector al scării exterioare conduce la intrarea în mausoleu. Mausoleul de la Mateiaş este compus din două corpuri. Primul, construit pe orizontală, adăposteşte osuarul, iar cel de-al doilea, construit pe verticală, este de fapt un turn în formă de cruce, terminat cu un foişor.

Dincolo de intrarea arcuită, vizitatorul pătrunde într-o încăpere decorată în mozaic. Peste tot sunt chipuri sau scene cu grupuri de ostaşi, dar şi chipuri ale unor personalităţi marcante din istoria noastră: Burebista, Decebal, Traian.

Bolta, impresionantă, este decorată cu chipurile în medalion a opt importanţi domnitori români, iar la baza cupolei, circular, sunt înscrise numele localităţilor în care s-au purtat bătălii pe frontul Bran - Câmpulung: Mateiaş, Pravăţ, Câmpulung Muscel, Rucăr, Dragoslavele, Nămăeşti, Albeşti, Cîndeşti, Lereşti.

O deschidere, de asemenea arcuită, în zidul din dreapta, duce la o scară îngustă şi întortocheată. Accesul în partea de sus, în turn, nu era permis atunci când am fost noi acolo, scara fiind baricadată cu zăbrele de fier. Coborând spre criptă, privirea se opreşte pe o sugestivă inscripţie încrustată în marmură: "V-am adunat aici, eroi ai munţilor, dealurilor sau câmpiilor Muşcelului şi Argeşului, ca un pios omagiu pentru vitejia de a plămădi, din sângele vostru, împreună cu alţi fii ai ţării, întregirea neamului românesc. Glorie nemuritoare!"

Încăperea de la subsol, nu foarte largă, are pereţii capitonaţi cu plăci de marmură pe care sunt înscrise numele celor căzuţi la datorie. Din plafon, pictaţi, le veghează somnul de veci Iisus Hristos, Maica Domnului şi Sf. Gheorghe, sfântul militarilor. Într-o criptă de marmură neagră, prin grilajul de fier, se pot vedea - acoperite cu steagul tricolor şi multe flori - osemintele eroilor.

Osuarul de la Mausoleul Mateiaş, ca de altfel orice loc de acest gen, se vizitează cu pioşenie, cu respect, dar şi cu emoţie. Ansamblul monumental de la Mateiaş m-a impresionat foarte mult, cu toate acestea consider că nu se compară cu mausoleul de la Giurgiu sau cu cele din zona Vrancei. La Giurgiu şi la Mărăşti, chiar dacă edificiile nu sunt la fel de grandioase, adăpostesc oseminte - vizibile - cu mult mai multe.

La ieşire am vorbit îndelung, inclusiv despre acest subiect, cu doamna care ne-a vândut biletele. Cred că am mai fi rămas o vreme discutând, dar un grup de pelerini rezărsat dintr-un autocar al Patriarhiei Române, dădea năvală pe scări, înspre intrare.

Pentru cei interesaţi sau pentru cei care au răbdare să citească şi aşa ceva, sunt în măsură să furnizez câteva date mai tehnice. Sunt informaţii spicuite din pliantul pe care l-am cumpărat de acolo (2 lei).

Finanţat de Regina Maria, Mausoleul de la Mateiaş a fost înălţat în perioada 1928-1935 după planurile a doi arhitecţi, Dumitru Ionescu-Berechet şi State Baloşin, în antrepriza fraţilor De Nicolo şi Jean Mezaroba, constructori din Câmpulung. La început, pe colina de la Mateiaş a fost construit - din calcar de Albești - doar mausoleul cu turla şi cripta cu cele 31 de plăci de marmură inscripţionate cu numele a 2100 de eroi şi osuarul cu rămăşiţele a peste 400 de soldaţi şi ofiţeri aduse din cimitirele localităţilor învecinate sau direct de pe câmpul de luptă. Pe internet sau în colecţiile particulare încă se mai pot vedea imagini cu mausoleul aşa cum era în primele sale decenii de existenţă.

Cu prilejul lucrărilor de consolidare şi restaurare efectuate în perioada 1979-1984 Mausoleul de la Mateiaş a devenit ansamblul monumental pe care îl vedem noi astăzi. Parterul a fost decorat cu mozaic, dominantă fiind lucrarea "Glorie eternă eroilor neamului românesc!" care ocupă întreg fundalul. Tot atunci s-a făcut terasarea colinei, s-au construit scara monumentală şi cele două săli ale muzeului, s-au adăugat basorelieful (16 x 3,5 m), cupa din piatră pentru flacăra veşnică şi s-a amenajat platforma pentru festivităţi.

Recomand celor care trec prin zonă sau care vin pentru relaxare la Complexul turistic de la Mateiaş (aflat vis-a-vis), să acorde o oră din timpul lor pentru o vizită la ansamblul monumental dedicat eroilor. Este o vie lecţie de istorie pentru toată lumea.

---

VIZUALIZĂRI: 3281 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI