BUN
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Gloria Jean' s Coffees - cafeneaua din Sun Plaza
Îmi place cafeaua bună, cafeaua adevărată. În București, cunoșteam vreo câteva locații unde puteai găsi o cafea bună, preparată la nisip, dar acum nu mai există nici una. Pandemia le-a ucis.
Unde am prins gustul cafelei adevărate? Pe litoralul românesc, la Jupiter, în urmă cu mulți ani, când - la margine de trotuar - o turcoaică bătrână ne-a ademenit cu mirosul cafelei la nisip pe care o prepara acolo. Cât timp am rămas în stațiune, am trecut zilnic pe la ea, pentru cafeaua ei pe care nu am uitat-o nici acum.
În zilele noastre sunt multe cafenele, dar toate s-au aliniat cerințelor moderne. Cafeaua nu mai vede nisipul fierbinte, ci se prepară standard, numai la aparate, după rețete strict stabilite. Ultimele cafele la nisip pe care le-am degustat - în urmă cu mult timp - au fost cele de la Sheida Coffee & Stories (astăzi “Twenty eight” - cafeneaua din centrul capitalei și de la Bucharest Christmas Market - Târgul de Crăciun al Bucureștiului unde - alături de preparate românești - se servea și o cafea turcească, preparată la nisip.
La Gloria Jean' s Coffees - cafeneaua din Mall Sun Plaza - am fost pentru prima oară deși o vad ori de câte ori merg la cumpărături în mall. Vederea ei îmi amintea de fiecare dată de Gloria Jean' s Coffees de pe faleza Finikoudes din Larnaca, local pe care l-am vizitat de mai multe ori în timpul ultimei noastre vacanțe în Cipru. Frumos, terasă, vedere la mare, câte o cafea oferită gratuit, dar… nu și cafea la nisip.
despre SERVICII
Despre serviciile de la Gloria Jean’s Coffees - cafeneaua din Mall Sun Plaza, acum, pot vorbi doar ținând cont de faptul că ne aflăm în pandemie, cu riscuri și cu temeri mari, accentuate și mai mult de tot ceea ce auzim pe la televiziuni.
Consumația se face doar pe terasă și trebuie să spun că nu întotdeauna există mese libere. Terasa este situată în fața intrării în cafenea, chiar pe treptele pe care se coboară spre intrarea în Mall Sun Plaza. Are o formă curbată și două rânduri de mese mici, fiecare cu câte 3-4 scaune, putând primi - firește - maxim 4 persoane. Panoul amplasat chiar la intrarea pe terasă atenționează asupra acestui fapt, precum și că terasa este destinată exclusiv clienților Gloria Jean’s Coffees. Pe fiecare masă este lipită o “bulină” mare pe care scrie “Comanda se face la bar” , “Self service” și din nou “Terasă destinată exclusiv clienților Gloria Jean’s Coffees” .
Așadar, soțul meu a intrat singur pentru a face comanda la bar. De reținut este faptul că dacă ai comandat mai multe produse pe care nu le poți transfera pe terasă într-un singur transport, trebuie să faci mai multe drumuri. Dar poți fi și ajutat de cineva din personalul de la bar. În această perioadă nu se oferă tavă tocmai pentru a se evita orice pericol de contaminare Covid-19. În interior sunt materiale pentru dezinfectarea mâinilor. Mesele din interior sunt goale și au toate - așezate central - avertizarea “Această masă nu poate fi ocupată!” . Asta pentru că nu se servește nimic în interior.
Nici poze nu poți face în interior. Soțul meu a încercat să facă o poză pentru mine, pentru acest articol, dar a fost întrebat “De ce pozati?” Cu siguranță toți angajații sunt înfricoșați de controale mai ales în această perioadă când planează asupra acestor locații pericolul de a fi închise.
Tot aici cred că trebuie să adaug faptul că plata consumației se poate face cash sau cu cardul. La Gloria Jean’s Coffees există și un card de fidelitate generator al unor avantaje total necunoscute mie. Dacă vom mai ajunge acolo, dacă vom înțelege mai bine fenomenul și dacă ne vom face un astfel de card, voi reveni cu amănunte.
Toalete? La Gloria Jean’s Coffees nu există toalete, dar sunt mai multe în mall (curate, dezinfectate și dotate cu tot ceea ce este necesar). Ele pot fi folosite fără nici un fel de restricții.
Mai trebuie să spun că la Gloria Jean’s Coffees Wi-Fi este free și neparolat. Nu știu cum funcționează în interior, dar pe terasă, cu anumite momente de încetinire, am reușit să intrăm pe siteul lor care mi s-a părut chiar interesant. Dacă aveți timp să-l accesați, veți afla nu numai unde mai există locații Gloria Jean’s Coffees în țară, dar și foarte multe lucruri despre produsele pe care le oferă și despre cafea în general (istoria cafelei, regiuni de pe glob unde se obțin cele mai bune sortimente de cafea, procesul de prăjire, precum și cum se face degustarea cafelei).
Nu este uitat nici modul în care a fost descoperită cafeaua. Sunt multe legende privind acest miracol, dar interesantă și oarecum hazlie mi s-a părut povestea lui Kaldi, un călugăr din Etiopia. Se spune că el ar fi descoperit boabele de cafea Arabica atunci când și-a găsit caprele dansând nebunește, după ce mâncaseră boabele de cafea dintr-un tufiș. Încercând și el aceste boabe, a remarcat efectul lor energizant. N-a trecut multă vreme până când cafeaua a devenit o băutură necesară, care-i ajuta pe călugări să nu adoarmă în timpul lungilor ritualuri religioase care se desfășurau noaptea.
GASTRONOMIE (BUC & MASĂ)
La Gloria Jean’s Coffees poți găsi tot felul de cafele. Moderne, bineînțeles. Exclus cafea la nisip oricât de mult ți-ai dori-o. Mai poți găsi mai multe feluri de torturi și prăjituri, precum și băuturi răcoritoare.
Eu, care nu am intrat în interior și nu am văzut barul cu toate ofertele lui, așteptând la terasă, m-am mulțumit cu ceea ce a comandat soțul meu, adică o porție de tort de ciocolată și o alta de tort de mere. Bineînțeles, le-am degustat pe ambele. Ambele au fost foarte proaspete și foarte bine făcute. Dar, pentru că am venit la cafenea, am servit și cafea. Caffé Latte (“Espresso & lapte, toate acoperite de un strat delicat de spumă de lapte” ) - medie pentru soțul meu și mică pentru mine.
Prețuri? Tort de ciocolată - 14 lei/porția, Tort de mere - 14 lei/porția, Caffé Latte medie - 14 lei/pahar, Caffé Latte mică - 13 lei/pahar.
Bineînțeles, totul se servește utilizând farfurii, tacâmuri și pahare de unică folosință. Bunul simț te obligă ca la final să lași masa liberă ducând recipientele folosite la coșurile special amplasate în apropiere. De asemenea, să-ți golești scumiera dacă ai fumat.
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Aici nu sunt prea multe de spus. Gloria Jean' s Coffees - cafeneaua din Mall Sun Plaza se află în București, în Piața Sudului, acolo unde se întâlnesc 5 străzi. Că în mall, ca în orice mall, poți face cumpărături, poți socializa la o cafea sau la o gustare, poți merge la cinema - în condiții normale - asta știe toată lumea.
Dacă vreți să știți ce mai puteți vizita dacă veniți până aici, vă pot informa că Orășelul Copiilor și Parcul Tineretului se află doar la o stație de metrou distanță. În Strada Mărțișor, tot foarte apropiată, se află Casa memorială “Tudor Arghezi” și nu departe de ea Parcul Natural Văcărești.
Iar la final, știați că Mall Sun Plaza cu toate magazinele lui a fost construit pe locul fostei Mănăstiri Văcărești demolată de comuniști?
Trimis de iulianic in 13.10.20 11:00:04
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Măi, draga mea Iulia, cu articolul tău mi-ai stârnit amintiri duioase, legate de cafeaua la nisip pe care tatăl meu și-o prepara singur acasă! Aveam anii adolescenței când tata mă lua cu el, tocmai în zona Pieții Matache (noi stăteam în Giulești), ca să-mi arate locul de unde își cumpăra el vestita cafea, proaspăt prăjită și măcinată.
Era acolo o mică prăvălie unde cafeaua se prăjea într-un recipient special, la vedere, care emana un miros ce-mi „îmbăta” nasul, mai ales după ce-l vedeam pe patron (era în deceniul șase, secolul trecut, când li s-a permis „mandatarilor” să-și deschidă mici afaceri - cred că-ți amintești și tu!) că turna coniac peste boabele ce se prăjeau.
Era„coadă” mare, locului i se dusese „buhul” în București.
Acasă, într-o tăviță făcută din tablă, mare cât să acopere un ochi de aragaz și umplută cu un pat de nisip, tata își făcea cafeaua într-un ibric mic de cupru. Mă îmbia și pe mine să gust din ea, dar la vremea aceea nu mă ' nărăvisem la cafea! Gustam puțin, îmi plăcea, dar atât!
Mai târziu am devenit o mare „cafegioaică” , dacă pot să spun așa” . Nu beau orice fel de cafea și nu-mi plac toate, chiar dacă sunt făcute la nisip! Am băut acum vreun an, când am fost în Iordania, dar nu mi-a plăcut nici calitatea ei, nici faptul că puneau în ea cardamon! Mi-a plăcut, în schimb, una din Turcia, sortiment din care am luat și acasă. Am încercat mai multe soiuri, și din țară și din afară, însă, doar vreo cinci sau șase mi-au reținut atenția!
N-aș putea să afirm cu tărie despre un fel: cafeaua asta este cea mai bună (chiar dacă este făcută la nisip) ! Fiecare dintre noi, „înrăiții” consumatori de cafea avem gusturi diferite! „de gustibus non disputandum!”
Mi-a plăcut articolul și, dacă am să ajung în zona Sun Plazza, am să merg și la „Gloria Jeans' s Cofees!
Felicitări pentru articol, poze și... !!!
@doinafil: Mulțumesc pentru ecou, pentru aprecieri și mai ales pentru pupici! Mă bucur că articolul meu ți-a reactualizat frumoase amintiri legate de cafeaua la nisip.
Într-adevăr, sunt sumedenie de soiuri de cafea, de combinații ale acestor soiuri și chiar de moduri în care se prepară această băutură atât de apreciată de mulți dintre noi. Nici mie nu-mi plac toate cafelele. Nici chiar cea pe care o facem noi, acasă, nu mă încântă întotdeauna.
În Cipru, în munții Troodos, spre Mănăstirea Kykkos, am făcut un scurt popas la un mic restaurant unde am servit - după foarte mulți ani - o cafea la nisip. Făcută de un cipriot ajutat de o asiatică, acea cafea turcească, mică și foarte bună (1 euro) mi-a amintit că în Turcia n-am reușit să găsim un loc unde să se mai prepare cafea la nisip.
Din Tunisia, acum un an, am adus niște nisip din deșert tocmai în ideea de a încerca acasă meșteșugul preparării cafelei la nisip. În aeroport, vameșii mi-au cerut să deschid bagajul pentru că li s-a părut suspect pachetul meu cu “droguri”. Când s-au convins că este “sable de Tunisie” m-au lăsat în pace cu pachet cu tot. Acasă, după ce am cumpărat un vas special în care să încing nisipul, am încercat să facem cafea. Dar, crezi că a fost bună? Nu, nu mi-a plăcut. În schimb nisipul de Tunisia, foarte, foarte fin, când se încinge degajă și un miros nu prea… Cred că fusese udat cu pipi de cămilă. (Nu obișnuiesc să-mi marchez textele cu emoticoane, dar aici cred că se potrivea unul).
@iulianic:
”... nisipul de Tunisia, foarte, foarte fin, când se încinge degajă și un miros nu prea… Cred că fusese udat cu pipi de cămilă.
Rândurile astea două mi-au smuls un zâmbet larg, aproape că am râs! Nu vreau să știu cum mirosea, dar îmi imaginez!
Nisipul tatălui meu și, peste ani, al meu - când și eu mi-am făcut cafea la nisip - a trebuit să fie bine spălat și curățat de praf și de alte impurități, prin repetate spălări și clătiri!
Mi-am cumpărat și eu un ibric din cupru, de 150 ml, lucrat artizanal (era prin anii ' 79 sau ' 80 - îmi amintesc și acum cât a costat - 90 lei, iar salariul meu era puțin peste 1800) și mi-am făcut și eu într-un timp cafea acasă, pe aragaz. Era bună, nu zic nu, dar trebuia să aștept mult timp până era gata. Nisipul se încinge mai greu, trebuia să am răbdare până îmi făceam o cafea, dar timpul nu-mi permitea să zăbovesc până era gata. Am renunțat la acest mod de preparare fără mari regrete!
Acum, începând de prin anul 2001, o prepar într-un espresor din inox, pe care l-am cumpărat din Italia, mama espresoarelor casnice, pe flacăra aragazului! Este foarte foarte bună preparată așa, și nu la aparate electrice!
Când va trece pandemia, (chiar și mai devreme, dacă poți!) te invit la mine acasă, cu soțul - bineînțeles - să bem o cafea făcută de mine!
Până atunci, îți trtimit - din nou -. *
@doinafil: Tocmai pentru că se face destul de lent, nu prea insist să facem cafeaua la nisip acasă. O căutăm prin alte părți, dar, parcă acum e din ce în ce mai greu să o găsim. Poate că tot din același motiv.
Eu nu am ibric de aramă. Mi-am dorit unul, dar până acum nu mi-am cumpărat. Am două ibricele foarte mici, cumpărate de la Târgul de Crăciun, o dată cu două cutii de cafea turcească, exact cele din care (și în care) se prepara cafeaua pentru cei ce voiau a o consuma acolo, la târg.
Mulțumesc pentru invitația la cafea! Sunt sigură că prepari o cafea bună. Poate va veni vremea să o și degustăm împreună.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Nov.2024 [Restaurant Casa Oamenilor de Știință / Casa Assan] Restaurantul Casa Oamenilor de Stiinţă, de vizitat clădirea — scris în 19.11.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Nov.2024 [Restaurant E3 by Entourage] Restaurant: E3 by entourage, - excelent — scris în 09.11.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2024 [Un Poco Pizza Fresca] Poco Pizza - se putea și mai bine — scris în 07.11.24 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2024 [Restaurant La Copac] Sub dud La Copac — scris în 01.10.24 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2024 [Restaurant Long Fong] Long Fong - Restaurant chinezesc în București — scris în 09.09.24 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2024 [Cafe Bar La Pod by Gogu Constantinescu] Nonagenari la restaurantul ˝La pod˝din parcul Carol — scris în 05.09.24 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2024 [Restaurant Cococerie] Cococeria – amintiri din copilărie — scris în 20.08.24 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ