ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 29.01.2023
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
AUG-2022
DURATA: 1 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

Pietre şi pietroaie la Muzeul Naţional de Geologie

TIPĂREȘTE

Spre sfârşitul vacanţei mari din 2022, fiul meu cu soţia au trebuit să plece intempestiv din Bucureşti. Cum bunica cea tânără (77) nu era disponibilă, ne-au adus nepoţii la mine. Mare bucurie, pe mine că am să fiu cu ei mai mul timp (că altfel…?) şi pe ei, că au să stea non-stop pe tablete. Ca să-i mai scot din această dependenţă toxică trebuia să le fac un program pe care să-l accepte. De plimbat cu ei era imposibil, eu mergând melc-melc codobelc iar ei iute ca săgeata. Mi-am adus aminte că pe când erau mai mici şi-i duceam la Sinaia, le plăcea enorm să adune şi să sorteze pietricele de pe marginea râului.

În zece minute taxiul ne-a lăsat în faţa Muzeului National de Geologie pe Şoseaua Pavel Kiseleff nr2 în faţa unei clădiri impunătoare cu o arhitectură neo-brâncovenească. În curtea ei am văzut macheta unei reptile uriaşe, relicva unui chiparos în vârstă de 12 mil de ani descoperit la Comăneşti şi busturile de bronz alor doi mari geologi: Ludovic Mrazek şi George Munteanu Murgoci, aceasta din urmă fiind executată în 1932 de sculptorul Storck. O curiozitate pentru AFA-işti nelegată de muzeu: la 24 ian. 1903 în Bucureşti, oamenii de ştiinţă de mare notorietate: Gh. Munteanu-Mugoci (geolog), Ludovic Mrazec (geolog), Constantin Istrati (chimist) şi Traian Lalescu (matematician) au pus bazele Societăţii Turiştilor din România (S. T. R.).

Am intrat în muzeu într-un salon mare unde era şi casa de bilete, câteva afişe cu evenimentele organizate în următoarele luni şi un mic magazin de suveniruri. Pe un perete era expus actul original de înfiinţare a Institutului Geologic în 1906, semnat de regale Carol I. Nu am găsit pliante care să ne dea o orientare asupra fluxului de vizitare. În capul salonului era o scară monumentală de marmoră cu două braţe bogate care te conduceau la cele 22 săli de vizitat. Am ales bratul drept, cel opus ne-ar fi dus la expoziţii temporare.

Program şi taxa de intrare

Se vizitează de luni până duminică între orele 10-18, ultima intrare fiind admisă la orele 17.

Tarif pentru adulţi 15 lei, copii până în 14 ani şi pensionari 5 lei, elevi de liceu 10 lei. Deşi nepotul cel mare avea 16 ani, i-a dat bilet de 5 lei. Taxa de ghidaj în lb.română 50 lei, în alte limbi cu programare 100 lei. Taxă de fotografiere pentru vizitatori 40 lei (am fotografiat la liber fără restricţii)

Istoric

În 1906 regele Carol I a semnat decretul regal de înfiinţare a Institutului de Geologie. Acesta a avut la bază un raport din anul 1902 al renumitului geolog Valeriu Popovici Haţeg care solicita o cercetare şi supraveghere amănunţită a teritoriului nostru sub forma unui serviciu geologic naţional.

Clădirea monumentală inaugurată în 1908 a fost construită după proiectul arhitectului Victor Stefănescu şi a găzduit până in anul 1990 Institutul Geologic. Primul director al Institutului Geologic din 1906 până în 1928 a fost Ludovic Mrazek (primul profesor de mineralogie și petrografie la Universitatea din București, președinte (1932-1935) al Academiei Române, autor al primului curs de mineralogie și petrografie publicat în România.) Alt mare geolog a fost prof. George Munteanu-Murgoci care a condus secţia de agrogeologie din 1906 în 1925.

Încă de la înfiinţarea Institutului Geologic publicul putea să viziteze sala ˝Colecţiuni˝care găzduia câteva mii de exponate. Înainte de primul război mondial în Sala Colecţiilor erau 126 de vitrine cu mostre litologice (ramură a geologiei care se ocupă cu rocile sedimentare), paleontologice (stiinţă care se ocupă cu studiul organismelor fosile atât animale cât şi vegetale), minerale şi minereuri din România şi străinătate. Organizatorul acestei colecţii a fost Iuliu Moisil. Cum numărul pieselor geologice a început să crească, în 1964 Al. Semaka, numit custode al colecţiilor a propus valorificarea lor într-un mare muzeu naţional. Au început schimburile cu instituţii de profil din străinătate şi reorganizarea colecţiilor pe tematici. Când organizarea şi patrimoniul aproape fuseseră terminate, cutremurul din 1977 a avariat grav clădirea. Abia în 1983 au început lucrările de consolidare şi refacere pe baza fotografiilor de epocă. Deşi refacerea care a durat până în 1989, urma ideea iniţială de organizare a unui muzeu geologic, soţii Ceauşescu ar fi vrut să-i dea altă destinaţie şi anume un muzeu al trofeelor de vânătoare. N-au mai apucat. În aprilie 1990 s-a deschis oficial Muzeul National de Geologie, institutului de geologie oferindu-i-se o altă locaţie. În cele 14 secţii de bază sunt expuse cca 7700 obiecte din cele 85000 aflate în depozitele şi în colecţiile în curs de studiu ale muzeului.

Conţinutul şi structurarea Muzeului National de Geologie

Muzeul conţine toate ramurile ştiinţelor care sunt în legătură cu pământul (geonomice). Este vorba de formarea planetelor, rocilor, mineralelor, zăcămintelor până la evoluţia speciilor şi omului pe pământ. Din imensul patrimoniu aflat în posesia muzeului, - cca 85000 mostre-, numai o mică parte cca 10% este expusă publicului, restul făcând parte din programe ample de cercetare. Din categoria Tezaur din cadrul Patrimoniului Naţional protejat prin lege, fac parte florile de mină, unele minerale rare din România şi din lume şi sute de specii de exemplare caracteristice pentru o specie (holotipi) găsite pentru prima dată pe teritoriul nostru. Deasemeni sunt prezentate cele mai vechi roci (1.9 miliarde ani) sau cele care poartă urme de viaţă (600 mil. ani)

Muzeul este organizat pe trei niveluri care urmăresc tematici asemănătoare:

-La subsol pot fi admirate mineralele fluorescente unde lumina ultravioletă realizează un joc al culorilor pe exponate. Din păcate din cele câteva poze pe care le-am ataşat reviewului nu am realizat decât o masă violet închis cu puncte mai luminoase care erau cristalele fluorescente Impresia vizuală a fost cu mult mai puternică.

-Parterul are în sala ˝Colecţiuni˝spectaculoasele flori de mină unicat (peste 80 de piese) din Banat, Apuseni şi Maramureş. În sălile de mineralogie am admirat mostre din mineralele despre care auzisem dar nu le văzusem niciodată cu toate că în facultate am făcut un curs de mineralogie. Din acestea pot cita:, vandanit, fucsit, spinel, rutil, rodocrant, eritrină înafară de cele cunoscute dolomit, cuarţ, baritină, gips, calcită, aragonită. Pietrele semi preţioase şi preţioase sunt reprezentate de mostre de malachite, onix, alabastru, chihlimbar (inclusiv cel din mţii Buzăului), opal, rubine, safir, etc. Interesantă este sala Bibliotecii înaltă de 12m care a fost distrusă în timpul regimului trecut. Înălţimea sălii este potrivită pentru exponatele prezentate adică dinozauri, reptile şi alte vieţuitoare dispărute de milioane de an.

-La etaje este expusă istoria pământului pe ere. Se presupune că sistemul nostru solar s-a format cu 4 mld ani în urmă. O formă animată cu sunet şi lumină a naşterii sistemului solar am văzut în 2010 la Planetariu în New Jork, când în timpul derulării animaţiei, atât eu dar şi soţul am avut senzaţia că scaunele pe care stăteam în sală au fost smulse şi au început să se ridice.

În Muzeul National de Geologie pentru fiecare eră sunt note explicative şi hărţi care te ajută să înţelegi evoluţia geologică de la noi. În secţia de petrografie sunt expuse principalele tipuri de roci din care unele sunt mai vechi de un miliard de ani. Sunt reconstituiţi primii hominizi şi evoluţia craniilor acestora până în timpurile noastre. Craniul şi structura lui Homo sapiens de acum 500000 de ani este asemănătoare cu a noastră. Sunt expuse mostre de zăcăminte metalifere, cărbuni, petrol, sare, indicându-se în dreptul fiecăreia locul de provenienţă. Este expusă o rocă veche de 1,9 mld ani şi cele mai vechi urme de viaţă cu 600 mil ani în urmă. O masă de sare de la Slănic a fost dusă la expozţia internaţională de la Paris din 1899.

Grădina Dinozaurilor

A fost deschisă în 2017 în curtea muzeului şi conţine 30 de exemplare de dinozauri animaţi care se miscă, emit sunete, acestea fiind realizate printr-o tehnică modernă. Grădina a fost făcută în parteneriat cu Dino Parc Râşnov. La data vizitei în muzeu era închisă din cauza unor defecţiuni tehnice dar am pozat un dinosaur rătăcit prin curte. Nu am regretat prea mult că nu am văzut Grădina Dinozaurilor pentru că în 2015 am vizitat împreună cu copiii Dino Parc de la Râşnov (vezi impresii)

Evenimente, târguri, expoziţii temporare cu vânzare

A intrat în tradiţia mzeului să organizeze la ocazii speciale expoziţii cu vânzare de cristale, pietre semipreţioase, bijuterii, amulete. Când am fost noi nu era programat niciun eveniment dar cu ocazia documentării pentru acest review am găsit programul pe întregul an 2023. L-am ataşat ca primă poză de interes general la setul de fotografii. Cred că veţi avea o jumătate de zi reuşită vizitând muzeul şi cumpărând o amintire.

A fost o dimineaţă frumoasă şi instructivă care a extras copiii din dependenţa de tabletă şi pe mine din zidurile casei. Am dormit toţi trei buştean după amiaza, iar pe seara, ne-am reluat fiecare programul obişnuit: ei, la laptop, eu, la bucătărie să le pregătesc ceva papa-bun.


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

Muzeul National de Geologie este amplasat într-o zonă de elită a Bucureştiului într-o clădire-palat cu arhitectură neo- brâncovenească, construită special pentru Institutul Geologic


despre DISTRACȚIE & RELAXARE

Deşi mai văzusem muzeul cu mulţi ani în urmă, el a constituit din nou o surpriză prin organizarea lui pe tematici, astfel încât la sfârşitul vizitei cât de neiniţiat ai fi, înţelegi evoluţia pământului şi a vieţii pe el.

## end review sc

[fb]
---
Trimis de Michi in 29.01.23 11:44:36
Validat / Publicat: 29.01.23 16:04:18
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.

VIZUALIZĂRI: 436 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P21 Nepoţii printre exponate
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 41000 PMA (din 30 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

webmaster
[29.01.23 18:15:37]
»

Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ

— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

===

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

MichiPHONEAUTOR REVIEW
[29.01.23 19:25:50]
»

@webmaster: Mulțumesc la pătrat dnul inginer

valentinag
[30.01.23 12:14:21]
»

Pacat ca un asemenea muzeu, cu exponate minunate, este lasat cam de izbeliste, dupa parerea mea. Nimic modern, mult praf, uitat in timp mi s-a parut. Comparativ cu muzeul vecin, Antipa, este in cadere libera!

Noi am dus copiii si la Muzeul militar, la cel al CFR, le-a placut mult baietilor familiei. Poate data viitoare ii duceti.

MichiPHONEAUTOR REVIEW
[30.01.23 15:32:42]
»

@valentinag: Multumesc de sugestie, totul e sa- i mai prind liberi

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA
[31.01.23 08:42:36]
»

@Michi: Hop și eu cu superbonusul! Astăzi, pentru că atunci când l-am citit am fost întreruptă de un telefon (unul mai lung), am închis calculatorul trebuind să trec la alte îndeletniciri. Am rămas însă meditând la cât de puțin se scrie și mai ales cât de puțin se mai citește în prezent pe AFA. Păcat!

Nu am vizitat Muzeul Național de Geologie, dar gândul îmi zboară adesea la Muzeul de Mineralogie de la Baia Mare. Foarte frumoase sunt aceste roci ascunse în adâncul pământului!

zapacituPHONE
[31.01.23 18:07:51]
»

@Michi: m-ați trimis din nou la școală, mi-am luat ghiozdanul la spinarea ochilor și fuga-fuguța am intrat în marea bancă a cunoașterii. Unde e? Pe net. Datorită postării dvs., am scormonit și descoperit pe saitul Institutului Național de Geologie o bogăție de informații. Am descărcat un pdf. cu Memoriile Institutului Geologic al României (1924) - o istorie pură a vegetației lemnoase din acea perioadă, cu figuri, planșe cartografice și tabele cu vederi fotografice după natură. Impresionează cuvintele din start ale directorului institutului din acea vreme, L. Mrazec, ce face trimiteri la perioada de războaie care s-au succedat începând cu 1912, întârziind apariția editorială a Memoriilor. Fraza de final a lui L. Mrazec e a unei generații plină de speranță, ce se reinventa și clădea după un război care a secat nația: "Dacă anii grei de război au întârziat editura lor, ele au în schimb avantagiul de a-și face aparițiunea la începutul unei ere noi de pace și de muncă rodnică" - București, aprilie 1922

Închei cu urarea regală, desprinsă din Decretul de înființare al Institutului - foto 54: "La toți de față și viitori sănătate"!

MichiAUTOR REVIEW
[31.01.23 18:32:57]
»

@zapacitu: Îmi pare rău că nu pot vota de două ori completările valoroase pe care le-ai adus.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
iulianic, Michi, valentinag, zapacitu
Alte impresii din această RUBRICĂMuzeul Național de Geologie:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.08020281791687 sec
    ecranul dvs: 1 x 1