Grădina Cotrocenilor și Administrația Prezidențială

TIPĂREȘTE

În această primăvară Administrația Prezidențială a deschis publicului vizitator, la cererea președintelui interimar al României, grădinile Palatului Cotroceni și o parte din sălile aflate în corpul nou al palatului. Muzeul Național Cotroceni este instituția care facilitează această nouă deschidere către vizitatori, atât timp cât va exista  bunăvoință din partea Președenției. Astfel, pe lângă palatal istoric de la Cotroceni, acum avem posibilitatea de a vedea spații reprezentative pentru istoria contemporană a României.

Acces și tarife

 Weekendul trecut, în ciuda prognozelor meteo ce indicau instabilitatea vremii, am mers să vedem noile spații deschise publicului de la Cotroceni, eveniment derulat la fiecare sfârșit de săptămână sub numele Porți Deschise la Palatul Cotroceni. În zilele de vineri, sâmbătă și duminică intrarea la Cotroceni se efectuează prin poarta din b-dul Prof. Dr. Gheorghe Marinescu (cea dinspre Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” ).

Oaspeții Cotroceniului au la dispoziție în weekend patru trasee de vizitare (fără ghid): traseul exterior – grădina (gratuit), traseul Muzeul Național Cotroceni – palatul vechi (50 lei), traseul Administrația Prezidențială – parter (40 lei) și traseul combinat Muzeul Național Cotroceni + Administrația Prezidențială (70 lei). Biletele se pot achiziționa și online; de asemenea există bilete cu reducere pentru anumite categorii de vizitatori (elevi, pensionari), dar și gratuități. Detalii aici: muzeulcotroceni.ro/vizite ... a/vizitare.html. Se pot face fotografii gratuit cu aparat foto personal/telefon, pentru uz personal. Puteți vizita Palatul Cotroceni și grădinile între orele 10.00-18.00 (ultima intrare la ora 17.00).

Scurte informații istorice

Istoria Cotroceniului e bogată și interesantă, despre zonă și monumetele sale inedite am postat prin 2020 două articole pe AFA (vezi impresii și vezi impresii).

Istoria Palatului Cotroceni începe spre sfârșitul anilor 1600 atunci când domnul Șerban Cantacuzino ctitorește Mănăstirea Cotroceni, ansamblul monahal integrând și case domnești, o adevărată reședință spațioasă și confortabilă. La jumătatea anilor 1800 domnul Țării Românești, Barbu Știrbei stabilește aici reședința de vară, modernizează interioarele, construiește șoseaua de acces, amenajează parcul.  

Alte reamenajări au loc în timpul în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza își stabilește reședința aici. Domnul Principatelor Unite concesionează Ministerului de Război platoul din fața Mănăstirii Cotroceni (1863), loc unde armata își va stabili tabăra militară. Numele cartierului Drumul Taberei își are originea aici; am observat zilele trecute că au dărâmat câteva din grajdurile vechi aflate încă în curtea unității din b-dul Timișoara.

Principele Carol aduce la rândul său modificări clădirilor și interioarelor, iar după ce devine rege îl numește pe arhitectul francez Paul Gottereau pentru a face planuri de extindere, remodelare și reamenajare a vechiului palat, în vederea transformării în reședință permanentă pentru prințul moștenitor Ferdinand. Soția sa, Maria, prin spiritul său artistic va contribui la o serie de amenajări interioare. Urmează transformări efectuate pe latura nordică de către arhitectul Grigore Cerchez.

Transformări, reparații și construcția unui corp nou se realizează după cutremurul din 1977 sub conducerea arhitectului Nicolae Vlădescu. Acest corp nou este cel ce găzduiește din 1990 Administrația Prezidențială.

Vizita propriu-zisă

Am ajuns în fața porții monumentale ce se deschide către bulevardul Eroii Sanitari – Poarta Marinescu – și am citit panourile informative (tarife, coduri qr pentru bilete online, traseul de vizitare, regulamentul de vizitare). Accesăm spațiile exterioare după ce trecem printr-un control de securitate (porți scanare și control corporal) și după prezentare bilete (cele gratuite eliberate pentru statistici, cele cu plată constau de fapt în brățări de hârtie – roșii și albastre, în funcție de trasele cu plată alese pentru vizitare).

După ce trecem rapid prin aceste protocoale de acces ne trezim pe platoul de ceremonii, un spațiu circular unde se desfășoară ceremoniile de întâmpinare a oaspeților de rang înalt și se prezintă salutul Gărzii de Onoare. În drepata, pe un mare teren înierbat, se desfășura o expoziție cu tehnică și aparatură utilizată în activitatea sa complexă de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Detalii despre cele prezentate găsiți în acest artiol: agerpres.ro/social/2025/0 ... si-exp--1443345. În această zonă se află un container-grup sanitar (bine dotat cu materiale consumabile și curat) și dozatoare cu apă. Un alt container sanitar se află amplasat în zona ieșirii – poarta dinspre b-dul Geniului.

Cu ochii pe harta color primită la intrare pornim în plimbare pe aleile grădinii Palatului – latura de nord. Spațiile verzi sunt perfect îngrijite, arborii bătrâni oferă umbră, arbuștii înfloriți și florile de primăvară înveselesc atmosfera tihnită a grădinii.

Ici colo sunt indicatoare care ne îndrumă spre principalele puncte de interes. După o scurtă oprire la fântâna Delfin, o arteziană simpă înconjurată de conifere, începem a urca o alee în zig-zag spre Platoul Baroc, trecem pe lângă bazine cu apă împodobite cu figurine animaliere, colțuri amenajate, coloane, trepte de piatră, blazoane și alte elemente ornamentale din piatră.

Ajunși pe esplanadă admirăm fațadele clădirilor componente le Palatului, mai vechi și mai noi. Găsim spații de relaxare sub un ansamblu de stâlpi de lemn sculptați cu motive populare, garnisit de frumoase flori de glicinia și un soi de salcâm galben. În centrul terasei este amplasată o fântână arteziană sub forma unei „farfurii” susținută de mai mulți amorași de piatră. Pe fațada nordică ne întâmpină un bazin cu apă și frumoasa arhitectură românească ce îmbină elemente medievale cu cele de sfârșit de secol al XIX-lea – greu de descris toate elementele decorative din piatră ce împodobesc foișoarele, scările și pereții.

Pătrundem în curtea interioară a complexului unde zărim biserica fostei mănăstiri Cotroceni, demolată în 1984 și reconstruită în anii 2000 care mai păstrează o parte din tezaurul liturgic de altădată (odoare bisericești, piese de mobilier, icoane). Am intrat în biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” pe sub frumosul ancadrament de piatră, am admirat din pronaos frumoasa catapeteasmă și am văzut lespezile funerare ale marilor boieri Cantacuzini. Lăcașul refăcut a fost redată cultului și aici se desfășoară slujbe religioase în zilele de duminică și de sărbătoare.

Ne îndreptăm spre latura de vest a curții interioare unde se află corpul nou al Palatului Cotroceni care găzduiește din 1990 sediul Președenției României. Ni se verifică brățările care dovedesc că am plătit taxa de acces, primim un pliant, apoi la intrare în clădire ni se dau botoși de unică folosință pentru încălțăminte. Deja „gustăm” din frumusețea interioarelor – vedem o oglindă frumoasă montată pe o măsuță cu blat de marmură, o ușă de lemn cu geam-vitraliu. Înaintăm și ajungem la Scara de Onoare unde marmura strălucește, lumina trece prin vitraliile colorate iar tavanul de lemn casetat impresionează.

Salonul Cantacuzinilor e alb, luminos, cu un tavan decorat cu foiță de aur ce reproduce elemente arhitecturale medievale. Încăperea e prevăzută cu patru vitralii ce îi înfățișează pe membrii familiei Cantacuzino. Uși monumentale din lemn sculptate cu diverse motive facilitează trecerea între spații – urmează Salonul Brâncovenilor. Căscăm ochii, la propriu, sala de mari dimensiuni în care predomină lemnul este inspirată din decorațiunile mănăstirilor brâncovenești. Tavanul din lemn casetat e superb, la fel coloanele de lemn și candelabrele.

Trecem din nou prin holul Scării de Onoare, o pozăm din toate unghiurile, și intrăm în Salonul Mușatinilor. Îmi place mobilierul salonului, corpurile de bibliotecă, ancadramentele ușilor și ferestrelor, tavanul casetat diferit – totul denotă un stil neogotic. Vitraliile ne prezintă membrii familiei Mușatinilor: Bogdan I, Petru I Mușat, Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare.

Mergem mai departe... din nou „uauuu” : Sala Unirii, cea mai reprezentativă sală din corpul nou al Palatului Cotroceni. Spațiul este foarte luminos, iar tavanul din sticlă ne atrage privirile – aflat la o înălțime considerabilă sticla colorată ne prezintă stemele provinciilor românești și scene din istoria românilor, de la unirea lui Mihai Viteazul (1600) până la Marea Unire din 1918 (scene din timpul Revoluției lui Tudor Vladimirescu, Divanul Ad-Hoc de la Iași din 1859, instantanee din bătăliile purtate în Războiul de Independență sau din Marele Război). Coloanele monolit au 6 m înălțime și sunt realizate din marmură de Rușchița. Nu am ratat fotografia la pupitrul Administrației Prezidențiale/Președintelui.

Ne continuăm plimbarea prin Galeria Basarabilor, o sală lungă ce are pe o latură 14 vitralii ce ilustrează portretul a tot atâția domni. Impresionant! Periplul se încheie în Sala de spectacole un superb spațiu pentru evenimente culturale care poate găzdui 120 de spectatori, la parter și loje. Tavanul e superb, lemnul stăpânește tot decorul.

Părăsim corpul nou al Palatului Cotroceni, trecem pe sub turnul cu ceas și intrăm în cea de-a doua curte interioară aparținând fostului ansamblu mănăstiresc. Trecem prin alt gang boltit, „păzit” de soldații Regimentului de gardă și protocol „Mihai Viteazul” spre ultimul spațiu vizitabil, un fel de foud-court – sunt prezente câteva food-truck-uri. Ne îndreptăm spre ieșirea dinspre b-dul Geniului mulțumiți de ceea ce am văzut pe Dealul Cotrocenilor.

Recomand o vizită la Muzeul Național Cotroceni, în grădinile palatului și în sălile Administrației Prezidențiale, ultimele două deschise publicului pe perioada interimatului președintelui României.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 93 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI