Muzeul National Cotroceni in 'Noaptea Muzeelor'

TIPĂREȘTE

Stiam ca Muzeul National Cotroceni se viziteaza numai cu respectarea anumitor conditii, asa incat - pentru primele informatii in acest sens - am accesat site-ul muzeului.

In afara de programul oficial de vizitare a muzeului (marti - duminica, orele 9.30 - 17.30, ora de intrare a ultimului grup fiind 16.30, vizitarea Bisericii Cotroceni facandu-se in cadrul turului organizat) si a expozitiilor (marti - duminica, orele 9.30 - 17.00), sunt specificate mijloacele de transport in comun care te duc pana acolo, precum si tarifele de vizitare, de fotografiere si de filmare. Pentru participarea la slujbele religioase de la biserica din incinta accesul este gratuit, intrarea facandu-se pe o alta poarta, dar tot cu prezentarea actului de identitate.

Muzeul National Cotroceni poate fi vizitat in grupuri programate, de maxim 15 persoane, doar cu ghidaj de specialitate in limba romana si - la cerere, cu taxa suplimentara - in engleza, franceza sau italiana. Fara programare, muzeul se poate vizita numai in limita locurilor disponibile, prin atasare la grupurile deja formate si programate.

Stiind toate acestea, avand pe lista mea de optiuni pentru evenimentul "Noaptea Muzeelor" si o vizita la Muzeul National Cotroceni, am dat telefon cu cateva zile inainte pentru programare. Grupurile se formasera deja, dar - fiind singura - am putut fi inclusa in grupul planificat pentru ora 16.00. Telefonic, am primit si instructiuni si am avut grija sa ma conformez intocmai. Intrarea se face din Soseaua Cotroceni, pe la poarta dinspre Gradina Botanica, iar prezentarea trebuie facuta cu 15 minute inainte de inceperea turului ghidat. Asta pentru ca se verifica lista cu persoanele inscrise in grupul respectiv, se prezinta si se preda actul de identitate primind in schimb un ecuson si se verifica prin scanare atat persoana, cat si micul bagaj pe care-l are asupra sa. Intocmai ca la aeroport. O echipa de politisti eleganti si politicosi indeplinesc toate aceste sarcini.

La Muzeul National Cotroceni din B-dul Geniului, nr. 1, Bucuresti, evenimentul "Noaptea Muzeelor - 2022" s-a desfasurat in intervalul orar 14.00 - 20.00 (ora de intrare a ultimului grup), accesul fiind gratuit. Desi site-ul evenimentului anunta ca accesul se face din ora in ora, grupurile urmand a fi formate din maximum 15 persoane, probabil pentru ca intervalul de vizitare a fost mai scurt comparativ cu cel al altor obiective participante la eveniment, solicitarile fiind multiple, grupurile constituite prin programare au fost ceva mai mari. In grupul nostru, eu am numarat 26 de adulti si 4 copii.

Turul ghidat din "Noaptea Muzeelor - 2022" la Muzeul National Cotroceni a fost mai scurt decat cel al vizitelor obisnuite, incluzand doar vizitarea saloanelor regale dispuse la etajul I al muzeului, noul spatiu expozitional deschis in pivnita (care gazduieste expoziția permanenta "A fost odata la Cotroceni") si spațiile medievale in care este amenajat Salonul Artelor Decorative 2022. Pentru restul va trebui sa revenim si sigur multi dintre noi o vom face pentru ca Muzeul National Cotroceni chiar merita vizitat.

Dupa indeplinirea formalitatilor prealabile (bifat pe lista, predat act de identitate, primit ecuson si verificat persoana si poseta) primim cate un set de pliante cu informatii privind muzeul si vizita ce va urma. Dupa intregirea grupului, urmam ghida pe aleile pietruite, spre intrarea in muzeu. Din loc in loc, pe marginea aleii observam vestigii de la biserica daramata. Sunt note explicative pentru fiecare dintre ele. Nu am fotografii pentru ca ni s-a interzis cu desavarsire a fotografia in curtea si in gradina palatului. Eram convinsa ca nici in muzeu nu putem fotografia, dar - surpriza - se putea fotografia, dar nu si filma. Mai mult decat atat, Muzeul National Cotroceni organizeaza un concurs de fotografie in perioada 01.04.2022 - 31.03.2023. Prin postarea pe Instagram a unei fotografii din interiorul Palatului Cotroceni, ai sansa de a castiga, lunar, doua bilete gratuite si un set de albume editate de Muzeul National Cotroceni.

Istorie la Palatul Cotroceni

In curtea palatului, la umbra zidurilor bisericii reconstruite, ghida si-a inceput expunerea. Am sorbit fiecare cuvant pentru ca vorbea frumos, documentat si atractiv despre inceputurile ansamblului de la Cotroceni, cea mai importanta ctitorie a domnitorului Serban Cantacuzino (1678-1688).

La vest de Bucuresti, intr-un loc in care pe atunci nu era decat o padure deasa, in perioada 1679-1681, Serban Cantacuzino si-a stabilit resedinta care includea pe langa palatul domnesc edificat in stil baroc, specific civilizatiei occidentale europene din acea vreme, si o biserica asemanatoare arhitectonic cu cea a stramosului sau, Neagoe Basarab, de la Curtea de Arges. Pe langa acestea, Serban Cantacuzino a construit case egumenesti, chilii pentru calugari, trapeza, cuhnie si un paraclis. Intrarea in noua manastire fondata - Manastirea Cotroceni - se facea pe sub turnul-clopotnita.

Nu am vizitat biserica in interior. Programul scurtat al vizitei din "Noaptea Muzeelor" nu permitea acest lucru. Biserica palatului - in stil brancovenesc, cu hramurile "Adormirea Maicii Domnului" (15 august) si "Sfintii Mari Mucenici Serghie si Vah" (7 octombrie), lacas ce s-a dorit a fi loc de odihna vesnica pentru domnitorul ctitor si familia sa - are o poveste impresionanta. Pentru a intregi povestea, pentru o vizita in interiorul acestui lacas refacut, voi reveni cat de curand.

Dupa aproape un secol de la ctitorire, in 1780, Alexandru Ipsilanti repara casele domnesti si construieste un foisor inalt de 20 metri. Mai tarziu, in 1821, Tudor Vladimirescu isi stabileste tabara la Cotroceni. Aici a fost citita proclamatia Inaltei Porti prin care miscarea populara a fost condamnata, iar capii revolutionarilor arestati si incarcerati. In 1852, domnitorul Barbu Dimitrie Stirbei reface si modernizeaza palatul domnesc devenit resedinta sa de vara. Pentru a facilita legatura cu capitala, domnitorul Stirbei a trasat un nou drum - actuala Sosea Cotroceni - despartind in doua marele domeniu al manastirii. Si in vremea lui Alexandru Ioan Cuza au fost refacute locuintele domnesti ale ansamblului de la Cotroceni.

Urcarea pe tronul Romaniei a lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a insemnat un moment important si pentru palatul domnesc de la Cotroceni care devine resedinta de vara pentru familia regala. Restaurat, modernizat si infrumusetat dupa proiectul arhitectului Paul Gottereau, incepand din primavara anului 1896 palatul va fi locuit si de perechea princiara Ferdinand si Maria. Decoratia interioara poarta amprenta inconfundabila a personalitatii reginei Maria. Ea a dorit ca interioarele sa fie diferite ca stil fata de sufrageria, cabinetul de lucru si dormitorul regelui Ferdinand, mai sobre, in stil germanic. S-a folosit marmura italiana, romaneasca si albaneza, lemn de ulm, stejar, tei si alun, tapet din piele de Cordoba, tapiterii si broderii lucrate in renumitele ateliere europene. Modernizarea a adus palatului canalizare, electricitate, incalzire centrala si ascensor.

Unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc la Cotroceni a fost Consiliul de Coroana din 14 august 1916 in care s-a decis mobilizarea generala si intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial. Dupa Marea Unire, palatul a cunoscut modificari si adaugiri efectuate de arhitectul Grigore Cerchez, printesa, ulterior regina Maria, lasand la Cotroceni amprenta inclinatiilor sale artistice.

Urmasii sai, regele Carol II si regele Mihai I, nu au manifestat interes pentru Palatul Cotroceni. Abandonat, grav avariat de cutremurele din 1940 si 1977 (intre timp, in perioada 1948-1976, aici a functionat Palatul Pionierilor), Palatul Cotroceni a fost refacut, adaugandu-i-se o noua aripa care adaposteste in prezent sediul Administratiei Prezidentiale. In 1991, aripa veche a palatului a devenit Muzeul National Cotroceni.

Dupa aceasta succinta trecere in revista a principalelor perioade din istoria de trei secole si jumatate a ansamblului de la Cotroceni, am fost invitati in interiorul palatului.

Din curtea interioara, accesul in Holul de Onoare se face printr-o ampla arcada semicirculara, protejata de un baldachin de fier forjat impodobit cu motive onamentale.

Vizita la Muzeul National Cotroceni in "Noaptea Muzeelor"

Inainte de orice, trebuie sa mentionez ca in micul hol de la intrare am primit cu totii papuceii albastri, supraincaltarile de protectie care inca se mai ofera la unele muzee. Tot acolo exista si o garderoba pentru bagaje si pentru hainele mai groase, dar, in cazul nostru, nu a fost nevoie.

Holul de Onoare proiectat de arhitectul francez Paul Gottereau la sfarsitul sec. XIX, a fost inspirat de interiorul Operei Garnier din Paris. Fastuoasa si impresionanta este scara din marmura italiana Cipollino si Carrara care faciliteaza accesul la primul etaj, acolo unde se afla saloanele oficiale. Decoratiunile sunt deosebite, la fel si vitraliile ferestrelor care redau scene din legenda romaneasca a Mesterului Manole.

Un lung coridor, relativ ingust, ne conduce la Sufrageria germana - prima incapere vizitata la etaj. Denumita si Sufrageria Regelui Carol I, aceasta incapere a fost decorata in stilul Neorenasterii germane, conform preferintelor suveranului. Plafonul original, casetat, este in armonie cu lambriurile si cu ancadramentele din lemn sculptat ale usilor si ferestrelor. Masa si scaunele acoperite cu piele de Cordoba sunt cele care atrag privirile mai intai. Mai remarcam candelabrul original, semineul realizat din marmura albaneza de Muhry, de culoare roscata, un tablou reprezentand o scena de vanatoare si un frumos ceas cu pendula.

Salonul de vanatoare de inspiratie italiana, a fost realizat de arhitectul ceh Karel Liman in 1926-1927 cand, la cererea regelui Ferdinand, au fost dezafectate doua incaperi concepute si realizate anterior de Paul Gottereau - salonul bizantin si salonul Ludovic al XIV-lea. Aici se evidentiaza plafonul casetat, lambriurile si ancadramentele usilor sculptate in lemn de tei, de culoare brun inchis, care contrasteaza cu pietraria alba de Rusciuc. Mobilierul a fost comandat la Viena, iar vasele decorative in ateliere italiene. Mobilierul - scaune, banchete, mese, un cufar - realizat in lemn de stejar sau nuc, este decorat cu elemente zoomorfe si antropomorfe. Nu lipsesc panopliile cu arme si trofeele de vanatoare. Pe podea se pot vedea mai multe piei de urs provenite - se spune - de la Muzeul Cinegetic Posada, o donatie facuta in vremea comunismului.

Salonul Florilor sau Salonul de Aur a cunoscut in timp mai multe transformari, dar stralucirea de astazi i-a fost data de regina Maria care, incepand din anul 1901, l-a transformat intr-o incapere rafinata, in stil Art Nouveau. Cu decoratii aurite, reprezentand tulpini serpuitoare de crini (floarea preferata a reginei) si flori de maces, incaperea etaleaza mai multe piese de mobilier, adevarate obiecte de arta specifice stilului Ludovic al XVI-lea - o garnitura de mobilier de salon cu scaune, fotolii, canapele din lemn sculptat si aurit, tapitate cu matase naturala brodata manual. Mai putem vedea un frumos semineu din marmura de Alunu deasupra caruia, in fata unei oglinzi, este asezat un ceas deosebit, cu ornamentatii bogate.

Atrage atentia pianul Steinway, alb, pictat cu motive florale, achizitionat de la New York in 1876, la solicitarea reginei Elisabeta si asezat in acest salon dedicat intalnirilor artistice. Se spune ca la acest instrument a cantat si George Enescu.

Biblioteca Regelui Ferdinand - cabinetul de lucru al regelui - este o incapere sobra, destul de intunecoasa, singura care nu a necesitat lucrari de restaurare-reconstructie dupa cutremurul din 1977. Ansamblul bibliotecii, compus din doua niveluri, este incarcat cu mobilier fix, sculptat in lemn de ulm, bogat ornamentat. Galeria etajata de la nivelul superior este sustinuta de grupuri de colonete. In vremea regelui, rafturile bibliotecii adaposteau un fond de carte - in special botanica, istorie, arta - insumand 5296 de volume. In prezent, colectia regala mai numara doar 2500 de exemplare.

Ni s-a semnalat biroul inalt, cu o lucratura aparte, scara ascunsa de o draperie, care duce la etaj, in dormitorul regelui, semineul executat din marmura verde, precum si usa cu incrustatii deosebite.

Marele salon alb, Marele salon de receptie sau Salonul Cerchez (dupa numele arhitectului roman care i-a dat actuala infatisare in 1925) a rezultat din comasarea a doua incaperi mai mici din perioada Gottereau - salonul de receptii si sufrageria regala, incaperea in care, la 14 august 1916, a avut loc Consiliul de Coroana care a hotarat intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial. Arhitectural, salonul este o imbinare de stiluri, traditiile stilistice ale sec. XVII din Tara Romaneasca si Moldova facandu-si loc si aici. Arcade, bolti semicilindrice, braie in torsada, decoreaza incaperea in care sunt expuse piese de mobilier cu specific iberic - o masa portugheza, un cufar, un tron Neogotic din sec XIX… Mai vedem o masa din marmura de Ruschita, doua tablouri reprezentandu-i pe regele Ferdinand si pe regina Maria, mai multe panouri cu domnitorii Tarii Romanesti (incepand cu Serban Cantacuzino - ctitorul ansamblului de la Cotroceni si teminand cu Klaus Werner Iohannis - actualul presedinte al tarii), arborele genealogic al Casei regale a Romaniei, precum si arborele genealogic al Mariei, regina Romaniei.

Mai remarcam, intr-o vitrina, sabia de parada a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, primita in dar de la regele Serbiei, Mihail Obrenovici, bustul lui George Enescu, bustul lui I. C. Bratianu, precum si Constitutia Romaniei Mari din 29 martie 1923 cu semnaturile membrilor Guvernului, ale presedintilor Adunarii Deputatilor si Senatului si ale raportorilor celor doua Camere. De asemnea remarcam alinierea celor 7 candelabre identice, foarte frumoase, care dau incaperii un aer distinct, rafinat.

Din Marele salon alb se intra direct in Sufrageria Regala - o imbinare de influente bizantine si celtice, unul dintre spatiile deosebite ale Palatului Controceni. In centru se afla o masa rotunda in stil Art Nouveau, comandata la Viena, sculptata in lemn de paltin aurit, denumita "masa rotunda a Regelui Arthur". Masa era inconjurata de 24 de scaune (acum eu am numarat doar 18). Se spune ca insasi regina Maria a conceput designul acestei mese si al scaunelor ei deosebite. Spatarele scaunelor au doua modele distincte: vulturul - simbol al puterii si al regalitatii (pe scaunele destinate domnilor invitati) si copacul vietii - simbolizand legatura dintre pamant si cer (pe scaunele destinate doamnelor). Ferestrele sufrageriei sunt mici, in sir de cinci, terminate in arc, luminozitatea fiind sporita de un frumos candelabru, precum si de peretii simpli, albi, fara incarcatura decorativa.

In incapere am mai remarcat cateva costume de epoca, precum si o usa mica, dar bogat ornamentata, care duce spre bucatarie.

Aici s-a incheiat vizita noastra la Palatul Cotroceni in "Noaptea Muzeelor". Etajul superior care adaposteste apartamentul lui Alexandru Ioan Cuza si al sotiei sale, apartamentul regal Carol I si Elisabeta, dormitorul reginei Maria, precum si alte saloane si sufragerii nemaiavand loc in programul scurt al vizitei din cadrul evenimentului "Noaptea Muzeelor". Dar, cum atunci cand gusti ceva bun, vrei o portie intreaga, ne dorim o revenire la Cotroceni pentru a-i intregi povestea.

Cu toate astea, nu au scapat nevizitate chiliile manastiresti renovate, trapeza si cuhnia care adaposteau atunci Salonul Artelor Decorative 2022 - sticla si tapiterie.

Expozitia "A fost odata la Cotroceni" gazduita tot in spatiile medievale, in fostele pivnite, este un fel de rezumat al istoriei ansamblului de la Cotroceni. In imagini, expozitia ilustreaza cele patru perioade distincte, relevante pentru transformarile prin care a trecut acesta: manastire si resedinta domneasca (1679-1893), palat regal (1893-1947), palat al pionierilor (1948-1976) si palat restaurat dupa cutremurul din 1977, cu transformarea partii vechi a palatului in muzeu si construirea unei noi aripi ce va deveni in 1990 sediu al Administratiei Prezidentiale.

Cum orice vizita la muzee se incheie la magazinul cu suveniruri, am petrecut si acolo cateva minute. Printre alte obiecte si publicatii, mi-a atras privirea "Ansamblul arhitectural Cotroceni - istorie si destin", un frumos album ilustrat, care m-a inspirat in redactarea articolului de fata. Cu cate un pahar cu apa rece cu care ne-am autoservit - foarte binevenit in ziua aceea calduroasa - in frunte cu ghida, ne-am indreptat spre iesire.

Vizita la Muzeul National Cotroceni a fost pentru mine un moment de neuitat pe care doresc sa-l repet si pe care il recomand tuturor.

---

VIZUALIZĂRI: 673 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI