Parcul Circului Globus, parcul cu nuferi roz

TIPĂREȘTE

Cu câteva săptămâni în urmă, când începusem să colind şi să scriu despre parcurile din cartier, Cristina47 m-a îndemnat să vizitez Parcul Circului. Începuseră căldurile, parcul nu era chiar la o azvârlitură de băţ de casă aşa că am amânat.

Într-o zi întorcându-mă cu tramvaiul din piaţa Obor de unde luasem un kilogram de cireşe şi unul de vişine, fără a sta prea mult pe gânduri am coborât la staţia Circului. Nu mai fusesem de mulţi ani pe acolo şi prima impresie a fost că am greşit drumul. Şoseaua Ştefan cel Mare era plină ochi, maşinile practic nu mai înaintau iar aleea de intrare în circ- aşa cum veţi vedea în poză-, avea maşini parcate pe patru rânduri, două pe sensul de intrare, două pe cel de ieşire.

Mă apropiam de parc şi situaţia cu parcarea era aceeaşi, practic până în zidurile Circului Globus.Ce o fi găsit Cristina 47 la locul acesta aglomerat, am gândit? Se făcuse cald şi cele două kilograme de fructe începând să atârne greu am luat o hotărâre de urgenţă. Am cumpărat de la un chioşc o sticluţă cu apă minerală şi am rugat vânzătoarea să ţină fructele la ea la umbră. Acum, chiar dacă a mâncat câteva cireşe şi vişine, nu-i bai, să fie de pomană!

Am ajuns în dreptul unei alei care făcea la dreapta. Deja eram departe de lumea deslănţuită. Mai fusesem în parc acum câţiva ani cu nepoţii pe care-i dusesem la circ dar era iarnă şi întuneric şi mai mult de două-trei topogame nu au făcut.

Am mers ce am mers, aleea era curată şi îngrijită, la rădăcina arborilor mai importanţi era câte o plăcuţă cu numele lor, băncile te invitau la odihnă dar eu, nu! voiam să ajung la lacul cu izvoare naturale. Cred că după 2-300m am văzut pe dreapta stufăriş verde şi mai înaintând am început să zăresc nuferii egipteni. Erau proaspeţi, de abia înfloriţi iar culoarea lor roz pal se armoniza perfect cu verdele stufărişului şi nuanţele de albastru-auriu ale lacului scăldat de soare.

Pe partea stângă de-a lungul aleii am observat câtiva arbori sculptaţi şi bolovani stilizaţi. N-am stat prea mult să-i privesc pentru că ochii îmi erau atraşi de lac şi de nuferi. O cruce de metal amintea că în lac şi-a sfârşit zilele un tânăr de 22 ani. Ce o fi căutat la lac în februarie? O fi încercat să traverseze lacul şi s-a rupt ghiaţa sub el? Să-i fie odihna uşoară!

În mjlocul lacului era o fântână arteziană, o trombă înaltă de câţiva zeci de metri iar pe partea cealălaltă un grup de raţe se răcoreau în apă. Peisajul era idilic şi ori cât ai fi fost de preocupat de altele te transpunea pentru un moment într-o lume fără griji.

Am înconjurat parcul, am găsit locuri pentru activităţi diverse: terenuri de sport, fitness gratuit cu aparatură, spaţiu amenajat pentru căţei, câteva locuri de joacă pentru copii. După ce mi-am recuperat fructele dându-i şi doamnei cât încăpea în căuşul palmei, m-am îndreptat reconfortată spre ieşire, de data asta spre Bulevardul Lacul Tei.

Pe locul în care s-a construit clădirea Circului de Stat Globus şi s-a amenajat parcul a existat în urmă cu 200 de ani groapa Tonola din care se excava pământ argilos din care se făceau cărămizi. Inginerul german Max Tonola a înfiinţat cea mai mare fabrică de cărămizi din Bucureşti care a funcţionat până aproape de al doilea război mondial. Parcul Circului de Stat a fost amenajat în 1961 special pentru a încadra construcţia circului de stat. Aceasta era şi este chiar şi acum după aproape 60 de ani o construcţie interesantă. Sala şi scena sunt acoperite cu o cupolă de beton ondulată cu diametrul de 60m iar pereţii sprijiniţi pe 16 stâlpi sunt de sticlă. Arena are diametrul de 13 m. Capacitatea sălii este de 2500 locuri.

Parcul care înconjoară această construcţie este de mărime medie având o suprafaţă de 26 ha. El a fost realizat prin modificarea reliefului natural de către arhitectul Valentin Donose. În mijlocul parcului s-a amenajat lacul cu izvoare naturale pe o suprafaţă de 0.75 ha şi a cărui adâncime iniţială a fost de 4 m. Întretimp adâncimea a scăzut din cauza colmatărilor. Au fost aduşi nuferi egipteni (atestaţi ca monument natural din 1931) din specia Nelumbo nucifera care s-au adaptat perfect şi a căror eflorescenţă încântă ochiul din aprilie până în octombrie. Se pare că în mijlocul verii frunzele lor mari acoperă întreaga suprafaţă a lacului. Vegetaţia perenă este reprezentată de ginkgo biloba, platani, castani, chiparoşi. Artistul plastic C. Teodorescu a realizat sculpturi surprinzătoare în trunchurile arborilor uscaţi.

Fauna este reprezentată de raţe, broaşte ţestoase, porumbei şi diverse specii de păsarele aciuiate aici, departe de zgomotul oraşului.

Reamenajarea şi întreţinerea parcului printre care plantarea a peste 20000 arbuşti, refacerea aleilor şi modernizarea reţelei de iluminat public ne-a costat pe noi bucureştenii 1 mil. eu.Ca întindere este al opulea parc din Bucureşti din cele 45 inventariate.

Parcul Circului este o oază de verdeaţă în mijlocul unei capitale sufocate de zgomot şi aglomeraţie. Cum accesul este f. uşor cu tramvaiul 1 sau 34 dinspre Obor sau retur dinspre Banu Manta, metrou staţia Dinamo, autobuze 182,282 sau 605 de pe latura Lacul Tei/ Barbu Văcărescu, smulgeţi-vă o oră din stresul în care trăiţi şi mergeţi să vedeţi nuferii roz din Parcul Circului. Mulţumesc Cristina47.

---

VIZUALIZĂRI: 1532 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI