ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 13.04.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
APR-2018
DURATA: 1 zile
single
"ECHIPA" A INCLUS:
1 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

[Alte] Biserici, mânăstiri în București și împrejurimi

Biserica rotundă Teiul Doamnei - Ghica

TIPĂREȘTE

Acum 8 ani am descoperit acest monument istoric de o frumusețe inedită, dacă pot spune așa, un lăcaș de cult de formă rotundă cum nu mai văzusem pe meleagurile românești până atunci. Anul trecut am revăzut biserica de la înălțimea de 60 m a Roții Mari din Parcul Tei (vezi impresii), iar zilele trecute am revenit în cartierul Tei pentru o reîmprospătare a imaginilor.

Unele monumente și locuri atrag prin autenticitate lor, altele prin ineditul oferit sau prin sentimentele stârnite la vederea lor. Apreciez întotdeauna obiectivele, de orice fel ar fi ele, unde întâlnesc oameni deschiși, calzi, dornici de a împărtăși din cunoștințele lor, fără teama de a fi certați de cineva „mai mare”. Lipsa de promovare și de deschidere către... alți oameni (nu extratereștri) e o molimă devastatoare pe meleagurile românești. Voi mai reveni asupra subiectului...

Localizare. Ansamblul religios este situat pe Șoseaua Petricani, de fapt la intersecția a trei mari artere: Petricani, Doamna Ghica, Lacul Tei. Vis-a-vis se află Parcul și Lacul Tei, vechi loc de petrecere a timpului liber în perioada interbelică. Nu există posibilități serioase de parcare în zonă, eventual pe un trotuar sau, dacă e liber, în micul scuar din fața bisericii.

Scurt istoric. Istoria lăcașului de cult e strâns legată de viața palatul din apropiere, proprietate a familiei boierești Ghica. Grigore Dimitrie Ghica, primul domn pământean al Țării Românești după epoca fanariotă, construiește pe moșia Colentina (numită și Teiul), pe locul unor construcții mai vechi, „falnice case de petrecere”. La începutul veacului al XIX-lea zona era una mlăștinoasă, rurală, plină de sălcii, astfel că domnul își ridică aici o reședință de vară, de recreere și petrecere a timpului liber. Astfel, la 1822, apare pe malul Lacului Plumbuita o locuință de vară impunătoare, înconjurată de un parc străbătut de alei. Ziduri de piatră înconjurau proprietatea, o poartă străjuită de vulturi de piatră facilita accesul.

La 1833 Grigore Dimitrie Ghica ctitorește biserica de lângă palat, acordându-i rol de paraclis al reședinței de vară și gândind-o probabil și drept necropolă familială. Lăcașul de cult se înalță lângă ruina unei ctitorii mai vechi a familiei Văcăreștilor, proprietari anteriori ai moșiei Colentina. Biserica este ridicată de meșterul zidar Joseph Weltz, care avea și veleități de arhitect, autor al mai multor proiecte și lucrări la case și biserici din București. Pentru a se încadra în aspectul arhitectural al palatului de vară biserica este construită în stil neoclasic italian, având o formă rotundă, (aproape) unică în țară. Odată cu biserica se ridică și zidul de cărămidă și turnul clopotniță. Ctitorul lasă moștenire prin testament o parte din venitul moșiei Colentina pentru întreținerea ansamblului religios.

La începutul secolului al XIX-lea biserica trece din întreținerea moștenitorilor familiei Ghica în administrația Casei Bisericii, iar peste 50 de ani trece în subordinea Arhiepiscopiei Bucureștilor. Cutremurele din 1940 (când se prăbușește turla) și 1977 au provocat distrugeri care au necesitat reparații; restaurări și lucrări de întreținere s-au efectuat și în ultimele decenii.

Vizita – atunci și acum/probleme. Nu aș fi vrut să amintesc de aceste probleme care se pare că apar la multe lăcașuri de cult și monumente istorice aflate în proprietate privată, dar împotrivirea de care dau dovadă unii oameni e de neînțeles. La Biserica Teiul Doamnei-Ghica în anul 2018 nu am fost lăsat să fac măcar o fotografie din exterior pe motivul halucinant că e „monument istoric” și că s-a primit o circulară care interzice acest lucru (probabil se referea la aceasta: adevarul.ro/news/societat ... 7d62/index.html). Tocmai că vroiam să fac câteva fotografii pentru a promova „patrimoniul liturgic și arhitectural-istoric” al bisericii. Astfel că am făcut câteva fotografii din exteriorul exteriorului bisericii, de după zidul de „apărare”. În 2010 am putut fotografia biserica și monumentele din curte, chiar am primit de la un domn de acolo gratuit două ilustrate cu lăcașul de cult – așa veți putea vedea câteva imagini din curte. Ce diferență de viziune la doar câțiva ani distanță. Nu mai spun că am fost întrebat de altă persoană din curtea palatului alăturat de ce fotografiez monumentul istoric!

Înțeleg că în interior picturile murale pot avea de suferit din pricina blitzurilor (care sunt interzise în multe locuri), dar în exterior nu văd de ce nu s-ar putea fotografia un monument istoric. Cred că ministerele de resort ar trebui să revizuiască într-un fel politica aplicată monumentelor istorice de orice fel, în privința regimului de vizitare/fotografiere. Obiectivele aflate pe lista monumentelor istorice ar avea de câștigat în urma promovării lor de către turiștii care le-au călcat pragul, posibil să se adune și ceva bani pentru restaurări în cazul aplicării unei taxe modice pentru vizită/foto.

Există, mai rar, cazuri în care am interacționat cu slujitorii Bisericii (preoți sau dascăli) într-un mod civilizat, deschis – am fost condus prin lăcaș, mi s-au arătat picturile cele mai valoroase, am primit explicații privind arhitectura și istoria lăcașului respectiv – un interes deosebit pentru promovarea și răspândirea informațiilor privind biserica respectivă. Îmi aduc aminte de bisericile săsești vizitate fără nici o îngrădire, lăcașuri de cult unde primeam cheia de la custode și eram îndemnați să poposim cât vrem în biserică, doar să încuiem la sfârșitul vizitei și să returnăm cheia (ca de exemplu la ansamblul cistercian de la Cârța – vezi impresii). Sau amabilitatea dovedită de călugărul italian de la Mănăstirea catolică a Carmelitanilor Desculți din Snagov (vezi impresii). Atitudini și... atitudini.

Descriere biserică. Dar să revenim la oile noastre. Ctitoria domnului muntean are o simetrie perfectă, forma rotundă a corpului central este îmbogățită cu patru mici abside laterale și o turlă centrală, circulară. În locul pridvorului tradițional se află un fronton (având pictată icoana hramului) sprijinit pe patru perechi de coloane în stil doric-toscan. Un brâu de ornamente vegetale înconjoară biserica sub cornișă, iar cununi de lauri ornează portalul de intrare. Pisania este amplasată deasupra ușii de la intrare într-un chenar sculptat cu motive florale și consemnează în limba chirilică istoria ctitoririi. Hramul bisericii este Înălțarea Domnului, la care s-a adăugat hramul „Sf. Grigore Teologul” (25 ianuarie). Nu am nici o fotografie din interior, nici nu am stat foarte mult în biserică.

Interiorul este oarecum luminos, ornamentica și culorile picturilor îmbogățesc în mod reușit spațiul sacru. Turla e străbătută de ferestre care aruncă raze de lumină în interior. Pictura în ulei, frumoase medalioane cu icoane amplasate pe cupolă, a fost realizată în secolul al XIX-lea de pictorul italian Alberto Giacometti (nu am reușit să aflu despre care membru al familiei de artiști Giacometti e vorba). Catapeteasma are o formă unică, adaptată planului circular al bisericii; este bogat ornamentată, culoarea albastru și auriu predomină. Portretul lui Grigore Dimitrie Ghica se află pe peretele vestic: un domnitor îmbrăcat în haine orientale, cu ișlic pe cap, anteriu încheiat cu copci peste o cămașă lungă de borangic și barbă lungă. Pe peretele de vis-a-vis se află fratele său, Alexandru Ghica, urmașul său la tron, înfățișat într-o ținută occidentală: costum negru, vestă albă, eșarfă la gât, joben, barbă tunsă scurt.

Ansamblul funeral din curtea bisericii. În jurul bisericii rotunde se află o serie de monumente funerare de mare valoare artistică aparținând familiei Ghica. Se evidențiază în primul rând monumentul ctitorului: domnul Grigore Dimitrie Ghica, înmormântat cu mare alai în anul 1834. Monumentul este amplasat un an mai târziu și reprezintă o prismă de piatră susținută în colțuri de patru statui de femei și multe alte sculpturi cu o simbolistică proprie. Inscripția cu litere chirilică amintește de lucrările edilitare efectuate de domn în București: pavarea pentru prima dată cu piatră a unei străzi din Capitală în 1825 – Calea Moșilor („Podul Târgului de Afară”). Alt monument important este cel dedicat generalului Alexandru Solomon și soției sale, autor fiind sculptorul Carl Storck. Există și monumente tip sarcofag, dar și lespezi de piatră. Un articol complet despre acest ansamblu funeral și valoarea sa puteți citi aici: academia.edu/6005883/Ansa ... _consciousness_.

Am ocolit ansamblul bisericesc prin exteriorul zidurilor înalte de 2 m, sprijinite cu contraforți scunzi. În spatele complexului, spre Lacul Plumbuita se înalță un turn clopotniță solid, împodobit cu un șir de motive florale. Tot înspre lac se poate observa zidul și câteva arcade din cărămidă, neacoperit de tencuială. M-am liniștit plimbându-mă puțin în Parcul Circului (vezi impresii), într-un peisaj autentic de primăvară.

Concluzii? Mai sunt necesare? Un monument istoric deosebit, picturi și sculpturi de valoare, accesibil probabil în timpul ceremoniilor religioase ori a nunților și botezurilor. Alături, un palat reprezentativ pentru arhitectura rezidențială a elitelor din secolul al XIX-lea, păstrat aproape în forma originală, cu un interior superb, accesibil doar în cadrul unor evenimente private. Cred că mai avem de învățat, de schimbat mentalități, etc.

Articole relaționate. Vă recomand să citiți și articolul dedicat Bisericii rotunde de la Lețcani (jud. Iași) – vezi impresii, monument istoric în stil neoclasic construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea de arhitecți italieni.


---
Trimis de tata123 in 13.04.18 12:14:01
Validat / Publicat: 13.04.18 12:52:03
VIZUALIZĂRI: 3075INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P11 Detaliu - Monumentul generalului Alexandru Solomon.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 38450 PMA (din 41 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

3 ecouri scrise, până acum

Lucien [13.04.18 15:37:52] »

Încântat ca întotdeauna de articolele rotunde și ”aproape unice” ale autorului.

M-au impresionat monumentele funerare. Desigur, și construcția în sine, atât de...rotundă.

Și eu m-am lovit deseori de problema fotografiatului în incintele de cult... ortodoxe! Pentru-că unii sunt mai catolici decât Papa! La Vatican și în întreaga Romă fotografiezi cât vrei, exceptând Capela Sixtină, dar nici acolo nu te va forța nimeni să ștergi fotografia așa cum am pățit eu când am încercat să fotografiez în interiorul bisericii Mănăstirii Prislop unde ar pictate capodoperele părintelui Arsenie Boca.

La lăcașele de cult din Ardeal (nu am zis Transilvania) fotografiatul este, în general, liber sau chiar încurajat (amintesc și eu de o altă Cârță, din Harghita, biserică catolică fortificată), la fel în Bucovina și Moldova de nord (exceptând muzeele mănăstilor), dar interzis, în general, în Muntenia și Oltenia.

mihaelavoicu [13.04.18 19:57:57] »

Mulțumesc pentru această superbă prezentare a întregului ansamblu de la Colentina, despre care am citit cu ani în urmă în ”Trecute vieți de doamne și domnițe” a lui C-tin Gane. Nu am ajuns niciodată să-l văd. Acum, da!

Monumentele funerare ale Ghikuleștilor sunt fantastice. Iar palatul, o splendoare!

Ce pot spune în afară de votat! Minunat, mulțumim și mai vrem!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
tata123 [17.04.18 09:27:21] »

@Lucien: Monumentul este inedit prin arhitectura construcției și interesant prin istorie. Sunt multe de spus/scris despre problema fotografiatului în lăcașe de cult/muzee/expoziții - uneori de bine, alteori de rău. Mulțumesc pentru cuvintele apreciative.

@mihaelavoicu: Interiorul este la fel de frumos, picturile deosebite, mobilierul, iconostasul contribuie la acest sentiment de spațiu cald. Îmi pare rău că nu am putut posta și câteva imagini din biserică, „nu e voie”. Mulțumesc pentru lectură, ecou și vot.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Lucien, mihaelavoicu, tata123
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.115859031677 sec
ecranul dvs: 1 x 1