Biserici maramuresene in… Bucuresti

TIPĂREȘTE

Cele mai frumoase biserici de lemn din Romania sunt cele vechi. Construite inainte de 1918, raspandite in toate zonele tarii, astazi se mai pastreaza doar 1440 de vechi biserici de lemn. Aproape jumatate (650) dintre acestea se afla in Transilvania si Banat, cam 500 in Oltenia, Muntenia si Dobrogea si mai mult de 300 in Moldova. Dintre aceste monumente de arhitectura traditionala, romaneasca, cele mai renumite sunt bisericile de lemn din Maramures care uimesc intreaga lume prin stilul specific de constructie si prin arta imbinarii lemnului intr-o maniera in care sa-i slujeasca lui Dumnezeu. Opt dintre bisericile de lemn maramuresene sunt incluse deja, din anul 1999, pe Lista patrimoniului mondial UNESCO.

Comparativ cu o biserica de zid, se spune ca o biserica de lemn este mai avantajoasa putandu-se realiza mai rapid, cu costuri mai mici si avand o mai buna rezistenta in caz de cutremur. In plus, o biserica de lemn poate fi construita in alta parte, elementele constitutive fiind aduse si montate mai apoi, la locul stabilit. Ca sa nu mai discutam de faptul ca o biserica de lemn (prin prezenta lemnului ca material de constructie, prin arhitectura sa cu multe ornamente sculptate in lemn si prin culoarea naturala a lemnului cioplit) creaza o atmosfera aparte pe care o simte orice om atunci cand intra in casa lui Dumnezeu.

Biserica "Nasterea Domnului" - Berceni

De o buna bucata de vreme, mergand adesea la cumparaturi in zona Metro - Berceni, din parcare, zaresc itindu-se spre cer turla inalta si ascutita a unei biserici in stil maramuresean. Mi-am propus sa merg sa vad ce este acolo, printre blocurile recent construite. Abia de curand, intr-un moment de respiro si o plimbare singulara, am reusit acest lucru.

Pisania inscrisa pe o placa de marmura alba, plasata la vedere, in pridvorul deschis, ne da primele informatii "… s-a pus piatra de temelie pentru zidirea sfintei biserici cu hramurile Nasterea Domnului, Sfintii Apostoli Petru si Pavel si Sfantul si Dreptul Simeon in anul mantuirii 7527 de la zidirea lumii (2019), in luna octombrie, ziua 11, de catre P. S. Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor. Ctitorii acestui sfant lacas sunt: Simion Gaga si fiul lui, Marius Simion Gaga. "

Cu ancadramentul usii sculptat (deasupra intrarii este incrustat in lemn si anul ctitoririi - 2019), cu stalpii pridvorului decorati cu motive florale, cu ingenioasa imbinare in "coada de randunica" a barnelor de lemn, biserica are ferestre mici, cu vitralii si o turla-clopotnita cu foisor. Fundatia constructiei este din piatra si ciment, la fel ca si treptele de acces in pridvor si la intrare.

Nu am poze din interior. Atunci cand am fost eu acolo era slujba, dar am remarcat catapeteasma noua, din lemn, icoanele de pe pereti si mai ales boltile din lemn nou, arcuit, inca neinnegrit de vreme.

La Biserica "Nasterea Domnului" - Berceni lucrarile nu sunt inca finalizate, intreaga curte fiind impanzita cu materiale de constructie, iar imprejmuirea este una provizorie, de santier.

Biserica din incinta Spitalului "Sfantul Ioan"

Stiam de existenta acestei biserici de lemn, in stil maramuresean, cam ascunsa printre arborii falnici din curtea Spitalului Clinic de Urgenta "Sfantul Ioan". Pe Soseaua Vitan-Barzesti, se vede chiar si din mersul masinii, dar pana de curand nu am ajuns acolo. Fiind in incinta spitalului, credeam ca accesul nu este permis oricui. Dar, nu! Cand am cerut permisiunea de a ma apropia pentru a face cateva fotografii, portarul mi-a spus ca nu este nici o problema.

Biserica de lemn din incinta Spitalului Clinic de Urgenta "Sfantul Ioan" este relativ noua, construita in 1999, cu sprijinul Prof. Dr. Dan Georgescu, al Prof. Dr. Alexandru Ciocalteu - director general si al doamnei Godiu Elena - directoare, cu binecuvantarea Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist. Inca din 1992, cu acordul directiei, in holul principal al spitalului fusese amenajata o capela. Timp de patru ani, pana in 1996 cand a fost hirotonit un preot pentru acest lacas, asistenta religioasa a bolnavilor a fost asigurata de preotii Parohiei Progresul.

Biserica de lemn din incinta Spitalului "Sfantul Ioan", destul de mica, este luminata in interior de 11 ferestre minuscule. Turla-clopotnita cu foisor, nu este prea inalta, iar decoratiunile sunt mult mai modeste decat la alte lacasuri de acelasi gen - doar funia rasucita care inconjoara intreaga constructie si motivul crucii traforat la pridvor. Usa de la intrare nu are ancadrament cu incrustatii specifice bisericilor de lemn in stil maramuresean. In partea dreapta a intrarii, un panou mare, cam afectat de trecerea vremii, are inscrisa o lunga lista a celor care au contribuit la ctitorirea lacasului. Biserica inaltata pe un fundament de piatra, umbrita de arborii falnici din curtea spitalului, este infrumusetata de numeroase tufe de trandafiri infloriti.

Biserica "Pogorarea Sfantului Duh" - Parc Titan

Am fost in Parcul Titan special pentru a vedea aceasta biserica. Nu mai fusesem niciodata acolo si - de teama ca o voi gasi incuiata - am ales o zi de duminica, dimineata, atunci cand stiam ca este slujba. Am zarit turla inalta a bisericii inca de departe, din mersul autobuzului.

Situat in cartierul bucurestean Titan, pe Str. Liviu Rebreanu, in interiorul parcului, dincolo de doua porti maramuresene, complexul de cladiri al parohiei "Pogorarea Sfantului Duh" - Titan include - pe langa biserica inaltata in 1996 - o clopotnita-agheazmatar construita doi ani mai tarziu, amplasata in fata bisericii, spre apus. In partea dinspre rasarit, am identificat o librarie parohiala de unde credinciosii pot achizitiona carti de spiritualitate crestina la pret de editura, fara comision. Libraria "Sfantul Ioan Teologul" a fost infiintata in 1996, dar abia de curand beneficiaza de un spatiu nou, in curtea bisericii. Lumanararul realizat prin imbracarea in lemn a unei baraci a fostului santier, se afla alaturi. O fantana arteziana originala, circulara, decorata cu icoane executate pe sticla, se afla la capatul curtii, spre strada.

Cand am ajuns acolo, in curtea bisericii - pe banci, in picioare, la umbra de pomi - se adunasera multi credinciosi care ascultau slujba transmisa prin statie. Din respect pentru ei si pentru ceremonialul in desfasurare, am asteptat cateva minute pentru a putea fotografia in voie.

Biserica "Pogorarea Sfantului Duh" - Titan sfintita in 1996 este din lemn, in stil maramuresean, are o turla pe pronaos, cu foisor, inalta de 45 metri. Asezata pe un fundament de piatra, construita din barne de brad imbinate in "coada de randunica", acoperite cu scandura atat la interior cat si la exterior, biserica are o frumoasa catapeteasma tot din lemn si este inconjurata, la exterior, de mai multe icoane pictate pe sticla, in stil asemanator picturii religioase maramuresene. Printre acestea, din loc in loc, sunt cateva ferestruici, toate din termopan. Acoperisul nu este din sindrila, asa cum ne-am obisnuit sa vedem la bisericile construite in stil maramuresean, ci din tigla, in solzi.

Interiorul este larg, cu peretii din lemn sustinand siruri de icoane. Dar ceea ce impresioneaza cel mai mult este bolta naosului, impodobita si ea cu icoane in mijlocul carora troneaza chipul mantuitorului binecuvantand.

Hramul principal al Bisericii "Pogorarea Sfantului Duh" - Titan este, bineinteles, "Pogorarea Sfantului Duh", adica de Rusalii (a 50-a zi dupa Pasti), iar cel de-al doilea hram este "Nasterea Maicii Domnului".

Alte biserici de lemn, maramuresene

In Bucuresti, cunosc si am fost recent doar la cele trei biserici de lemn, in stil maramuresean, enumerate mai sus. In afara de acestea, la marginea Bucurestiului, in cartierul Giulesti-Sarbi (aproape de calea ferata Bucuresti-Craiova) mai exista un frumos lacas de lemn, nou, construit in stil maramuresean. A fost inaltat langa ruinele bisericii fostei Manastiri Chiajna, dupa 2011 cand viata monahala de aici a reinviat. Review-ul meu mai vechi La Manastirea Chiajna ofera detalii, precum si cateva poze inclusiv din interiorul noii biserici de lemn, in stil maramuresean.

Dar, in calatoriile mele prin tara am descoperit si alte sfinte lacasuri, construite in acelasi inconfundabil stil.

Despre Manastirea Jercalai si Biserica de lemn "calatoare" de acolo, cu o vechime de aproape 300 de ani, construita de mesteri ardeleni, cu turla inalta de 30 m, cu fundament de piatra si acoperis de sindrila, am scris. Am amintit-o aici nu pentru ca s-ar incadra bine in subiectul articolului, ci pentru ca este inca unul dintre lacasurile in stil maramuresean care nu salasluiesc in Maramures.

In aceeasi nota, intr-un alt articol mai vechi Popas la Mizil fac referire la biserica din parc, in stil maramuresean, cu o turla atat de inalta incat o poti vedea si din tren, in trecere catre Moldova. Este vorba despre Biserica "Sfintii Ioachim si Ana" sau - mai exact - Biserica "Sfintii si Dreptii Parinti Ioachim si Ana" numita de localnici Biserica din parc sau Biserica maramureseana de la Mizil, ridicată in numai patru luni de o echipa de mesteri din Baia Mare.

Cu o turla de 52 m, Biserica de lemn de la Mizil este una dintre cele mai inalte din tara. Este o realizare deosebita, cu proportii armonioase, cu toate acestea multi localnici nu-i inteleg rostul si se intreaba de ce era nevoie de o biserica maramureseana cand stilul muntenesc al bisericilor de lemn, mai modest, ar fi fost poate mai potrivit la Mizil.

Manastirea Vodita, cel mai vechi asezamant monahal romanesc, acum ruinat, are - de asemenea - o biserica de lemn construita in stil maramuresean. Dupa reinfiintarea manastirii, a inceput construirea noului lacas care a fost finalizat si sfintit in anul 2001.

Concluzii

Bisericile in stil maramuresean din Bucuresti (ma refer la cele pe care le-am vazut eu), in acceptiunea mea doar imita stilul traditional maramuresean. Chiar daca au parti componente imbinate fara a se folosi cuie metalice, turle inalte (nu chiar atat de inalte ca cele din Maramures), prevazute cu foisoare si interioare decorate in stil arhaic, bisericile din Bucuresti construite in stil maramuresean nu sunt in totalitate din lemn. Ele sunt inaltate pe fundatii de piatra si au trepte de acces in pridvor turnate in beton. Nici acoperisurile nu respecta in totalitate traditia. Biserica "Pogorarea Sfantului Duh" - Titan, de exemplu, nu este acoperita cu sindrila, ci cu tigla in solzi (metalica, ceramica sau cine stie ce fel) probabil mai rezistenta in timp, dar care rupe din autenticitatea bisericii maramuresene sau a asa numitului stil maramuresean.

Intrebarea mea este: de ce stilul maramuresean - pur, nealterat - nu ramane acolo, in Maramures, ci coboara tot mai mult spre sudul tarii? Si cand spun asta nu fac referire la bisericile din Muzeul Satului - locul in care sunt exponate reprezentative din toate zonele Romaniei. De ce bisericile de lemn din sud - cele noi, construite dupa caderea comunismului - nu au un stil propriu?

Cine a vazut Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" din Oltenita (Str. Argesului, nr. 175), cea mai sudica biserica din oras si totodata cea mai noua, inaltata in 2003-2006, a remarcat desigur ca reuneste elemente arhitecturale din toate cele trei provincii romanesti. Biserica de lemn, specifica Ardealului, este construita in Tara Romaneasca, in stil moldovenesc. Am scris despre aceasta biserica in articolul meu mai vechi O zi la Oltenita. Intrarea in incinta (cu poarta si clopotnita) este din lemn, in stil maramuresean. Ca si biserica, intrarea nu este acoperita cu traditionala sindrila, ci cu tigla.

Am observat tendinta de includere a noilor biserici de lemn, ridicate dupa 1989, in aceeasi mare familie a celor mai vechi biserici de lemn, sporindu-le astfel numarul si extinzandu-le aria de raspandire. Noile biserici de lemn, migratia spre sud a celor construite in Maramures, precum si bisericile de lemn construite oriunde, dar inspirate de stilul maramuresean, cred ca definesc un fenomen nou in arhitectura bisericeasca de la noi.

---

VIZUALIZĂRI: 842 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI