ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 30.01.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
APR-2017
DURATA: 1 zile
single
1 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
80.00%
Mai degrabă mulțumit
DISTRACŢ. / RELAXARE:
80.00%
Mai degrabă mulțumit

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
80.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Clădiri care plâng – Conacul Oteteleșanu din Măgurele

TIPĂREȘTE

Mai multe drumuri efectuate în ultimii ani în incinta Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” de pe Platforma Măgurele mi-au oferit prilejul de a observa clădirea aflată în perpetuă restaurare. Curiozitatea m-a condus către informații uimitoare și povești interesante din epoca modernă și contemporană. Am descoperit locuri încărcate de istorie care încă își mai caută locul și rolul în societatea digitală de azi.

Localizare. Adresa oficială este strada Călugăreni nr. 5, dar se poate intra și prin strada Atomiștilor nr. 409, traversând incinta instituției. Cu puțină bunăvoință găsim locuri de parcare în zonă. De asemenea, se poate ajunge în centrul localității și cu microbuzul din zona bulevardul Ghencea (capătul tramvaiului 41) sau șoseaua Antiaeriană.

Informații acces. Intrarea este liberă, trebuie să apelăm doar la bunăvoința paznicilor și la ajutorul lor pentru a trece de câinii fără stăpân care sălășluiesc pe acolo.

Timp de vizitare. Circa 30 de minute cred că sunt suficiente pentru a înconjura clădirea și a ajunge în parc. Consider că cea mai bună perioadă de vizitat ar fi o zi caldă de primăvară, deoarece vegetația încă nu acoperă priveliștile din parc.

Ioan/Iancu Oteteleșanu. Boierul din Oltenia a ocupat felurite funcții administrative și politice în veacul al XIX-lea, îmbogățindu-se mai ales în timpul concesiunii salinelor, remarcându-se apoi prin viața personală, „bogată” în baluri și aventuri. Se mută de la Craiova la București și devine deputat în Adunarea Obștească și un apropiat al domnitorului Bibescu. Din această postură susține cultura română, devine membru al unor societăți culturale și sprijină trupa de teatru a lui Costache Caragiale. Se stinge în 1876 și este înmormântat la cimitirul Belu.

Scurt istoric al moșiei/conacului. Moșia din Măgurele a aparținut în epoca medievală Doamnei Stanca, soția lui Mihai Viteazul, apoi a trecut prin moștenire sau vânzare la alte mari familii boierești: Leurdenii, Goleștii, Cantacuzinii. La jumătatea secolului al XIX-lea boierul Ioan Oteteleșanu cumpără moșia, moment crucial pentru dezvoltarea ulterioară a așezării.

Pe moșia Măgurele se afla deja un conac construit pe la 1800, vornicul Oteteleșanu modelând locuința în stil neoclasic pe la 1845, apoi din nou după numai 15 ani, pe la 1860 (se vorbește chiar despre aportul arhitectului Xavier Villacros la proiectarea noului conac). Este și momentul când se amenajează și parcul, reședința aristocratică devenind un loc foarte căutat de protipendada Capitalei pentru distracții și baluri. Atât locuința din București, cât și „castelul” de la Măgurele constituiau un punct de reper pentru petrecăreții Bucureștiului, pentru doamnele din înalta societate, pentru mondenii epocii. Dintre personalitățile de marcă care au trecut pragul conacului se numără fostul domnitor Știrbei, domnitorul Carol I și alți membrii ai familiei regale. Imagini din acele vremuri se păstrează într-un album realizat de unul din primii fotografi din Principate: Franz Duschek.

Institutul de fete. În primul rând trebuie menționată „îndreptarea” lui Oteteleșanu prin prevederile testamentului său: După încetarea din viață a soției mele, întreaga mea avere va servi la facerea unui institut de fete românce, cărora li se va da o creștere și educație de bune mume de familie, fără pretenție sau lux, prisosul, ce va rămâne după budgetul anului, se va capitaliza spre a se da zestre acelor fete, care nu va fi nici mai mult nici mai puțin decât două sute galbeni uneia. În al doilea rând trebuie spus că acest testament s-a urmat întocmai, averea revenind lui Ioan Kalinderu (administrator al Domeniilor Coroanei, membru și președinte al Academiei Române, jurist) care întemeiază Institutul, apoi donează totul Academiei Române. Între 1893-1894 se restaurează „castelul” din Măgurele pentru a fi adaptat noilor cerințe de învățământ, iar în toamna lui 1894 are loc prima admitere la institut. Director este numit Ioan Slavici (până în 1908), iar subdirector soția sa. Institutul de fete își schimbă denumirea și structura în 1921 devenind Școala Normală de fete (pregătea învățătoare), iar în 1948 se mută la București în locul fostului liceu „Carmen Sylva”.

În anii de început ai comunismului Institutul de Fizică Atomică preia imobilul și transformă arhitectura acestuia; noi modificări au loc după cutremurul din 1977, iar din 1997 construcția nu mai este utilizată. În prezent se încearcă consolidarea și restaurarea „castelului” pentru a deveni un centru de excelență în cercetare, cu promisiunea deschiderii și a unei expoziții istorice.

În anii de început ai Institutului de fete tinerele intrau în instituție de la 12 ani și urmau cursuri de limba română, aritmetică, geografie, istorie, botanică, zoologie, fizică și chimie. Pe lângă aceste domenii se desfășurau și ore de muzică și desen, dar se predau și noțiuni de psihologie, estetică și etică – necesare fetelor în viitoarea viață de soție și mamă. Din punct de vedere practic se efectuau cursuri de croitorie, bucătărie, grădinărit și creșterea animalelor.

Ion Kalinderu spunea la serbarea de sfârșit de an din 1910: Idealul generosului Ion Oteteleșanu, când și-a exprimat dorința de a vi se da „o creștere casnică și o instrucțiune serioasă” n-a fost să vă educăm numai pentru a deveni cum se zice în testament „bune mame de familie, fără pretențiuni sau lux”, ci și propovăduitoare neobosite a binelui și frumosului.

Școala de la Măgurele a constituit un model instituțional de succes, programa școlară complexă fiind completată cu ore practice efectuate în atelierele și gospodăria proprie a instituției.

Parcul „castelului”. Spațiul verde a fost amenajat la mijlocul secolului al XIX-lea de celebrul arhitect peisagist vienez Karl Meyer, chemat în Țara Românească de domnitorul Gheorghe Bibescu (este cunoscut pentru trasarea planurilor Grădinii Cișmigiu și a Parcului Kiseleff). Arhitectul vienez „construiește” la Măgurele un parc în stil romantico-simbolic, cu alei largi, chioșc de lemn, fântână și un lac de agrement și creștere pește (lacul e betonat și are circa 6000 mp). Pentru întreținerea parcului Academia Română angajează un grădinar și patru ajutoare.

În parc se găsește bustul lui Mihai Eminescu realizat de sculptorul Mihai Onofrei în 1952 (vezi foto). Marele Poet a poposit de câteva ori în parcul castelului, stând ore întregi la discuții cu Ioan Slavici, Mă duceam acolo de cele mai multe ori cu Eminescu, mai ales după amiaza și stăteam până spre miezul nopții, căci plină era grădina mai ales serile, când luna-și revarsă lumina peste lac și peste luminișuri, încât parcă te aflai pe celălalt tărâm, între smei, zâne și feți frumoși. Aici stă castelul singuratic oglindindu-se în lacuri, aici e terasa cu liane, aici erau somnoroasele păsărele care la cuiburi se adună, aici luna iese ‘ntreagă și se’nalță așa bălaie, dar tot aici era și teatrul de păpuși și zvonul de vorbe omenești – scria Ioan Slavici în jurnalul său.

Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena”. Situată pe str. Milcov nr. 2, biserica de sfârșit de secol al XVIII-lea a fost refăcută de familia Oteteleșanu la 1853 pentru a se încadra în arhitectura noului conac, amplasat la circa 100 de metri distanță. Pictura interioară e realizată de Gheorghe Tattarescu.

Minusuri. Nu există nici un fel de amenajare turistică, deci nici un indicator – autoritățile locale au promis amenajarea parcului (viitorulilfovean.ro/resta ... rcis-constantin). Aspectul de șantier permanent și pericolul reprezentat de câinii vagabonzi. Posibilul refuz de acces în incintă al paznicilor.

Ponturi. Se poate observa „castelul” intrând prin curtea I din str. Atomiștilor și traversând gangul către curte II. Dacă doriți să faceți fotografii, atenție la camerele de supraveghere (dacă funcționează).

Articole relaționate: Fortul 13 Jilava (vezi impresii).

Într-o localitate limitrofă Bucureștiului cunoscută mai ales prin proiectul laserului cel mai puternic din lume se află un „ghimpe de istorie”. Sper ca măcar parcul să fie amenajat și deschis doritorilor de natură și relaxare!


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 30.01.18 14:16:32
Validat / Publicat: 30.01.18 14:53:29
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.

VIZUALIZĂRI: 3891 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

5 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P07 Starea construcției în aprilie 2017 - „Castelul” Oteteleșanu - Măgurele, Ilfov.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 38450 PMA (din 41 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

5 ecouri scrise, până acum

krisstinna [30.01.18 20:07:33] »

@tata123: Iar m-am enervat, nu puteam altfel.

Știi că mă irită nepăsarea, mai ales când e vorba de istoria noastră.

Alții, in alte țări, îngrădesc cinci pietroaie, inventează o mini poveste, atrag turiști și câștigă bani frumoși.

Noi? Ne facem propriile castele, furăm și ne mințim propriul popor, nu avem nevoie de turiști

Mulțumesc, mi-am clătit ochii cu pozele tale.

tata123 🔱 [31.01.18 08:59:14] »

@krisstinna: Această supărare apare de fiecare dată când descoperim locuri și fapte incredibile care s-au petrecut pe meleaguri românești. Incapacitatea autorităților de a valorifica obiective și evenimente este rușinoasă... și doare. Promovarea istoriei și spiritualității românești ar trebui să preocupe orice for de conducere de la nivel local și central. Turistul/vizitatorul află accidental informații despre anumite obiective (istorice, naturale, religioase) și este dezamăgit de realitatea găsită la fața locului. Descrieri ori informații punctuale sunt „împrăștiate” prin diverse lucrări și astfel aceste obiective sunt greu de documentat. De aici decurge și rolul AFA...

Muțumesc pentru lectură, aprecieri și ecou.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Pușcașu Marin [04.02.18 09:15:54] »

@tata123: Felicitari nu numai pentru acest articol, ci pentru toate articolele in care ne impartasesti franturi din istoria romaneasca. Pe langa faptul ca se pierd bani frumosi, asa cum bine a specificat krisstinna, daca o sa continuam in ritmul asta, peste cateva generatii ne vom pierde mare parte din identitatea noastra. Sau poate ca asta se vrea, cine stie?

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [05.02.18 13:25:33] »

@ghisor: Mulțumesc pentru aprecieri. Există în România multe locuri și obiective care au legătură cu evenimente istorice/culturale/religioase importante, locuri puțin cunoscute, lipsite de informații consistente, nepromovate mai deloc și, mai rău, chiar aflate în stare de conservare precară. Nu știm ori nu vrem să ne punem în valoare istoria și cultura.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
mishu [01.03.18 22:19:54] »

@tata123: Nu am sa comentez mai mult, sunt de acord cu ecourile deoarece din pacate asta este adevarul.

Un articol minunat, felicitari, votat cu mare drag.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
mishu, Pușcașu Marin, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂLa pas prin împrejurimile Bucureştiului:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.077376127243042 sec
    ecranul dvs: 1 x 1