Manastirea Căldăruşani redivivus

TIPĂREȘTE

De ce acest titlu? Pentru că până acum sunt singurul user care am vizitat-o în plin proces de restaurare pentru a fi adusă la frumuseţea şi complexitatea de altădată. Pe AFA despre Manastirea Căldăruşani s-au scris 7 reviewuri între 2008-2016 de către userii grei ai acestui sait de turism, aşa încât nu voi insista mult pe datele istorice prezentate în amănunt în reviewurile amintite, nici pe descrierea bisericii mari care era încuiată şi acoperită de schele dar încerc să prezint ce am văzut în plus, cât şi impresiile personale.

1. Amplasament

Mănăstirea Căldăruşani se află în comuna Gruiu la 45 km de Bucureşti. Se merge pe DN1 Bucureşti- Ploieşti, pe DJ101 Baloteşti- Căciulaţi la Moara Vlăsiei şi DJ 10I C spre Lipia până la comuna Gruiu unde se află mănăstirea. Coordonate 44°40′33″N 26°16′02″E

Ca mijloace de transport în comun autobuzele 404 fac 1.5 ore de la aeroportul Henri Coandă sau 1 oră din Corbeanca, (MOOVIT)

Ansamblul monahal se află pe o peninsulă a lacului Căldăruşani, este înconjurat din trei părţi de ape şi are o suprafaţă de 700000mp. Numele, după spusele lui N. Iorga îi vine de la faptul că este aşezată ca într-o căldare. Există şi alte explicaţii privind originea numelui, citate în reviewurile precedente.

Ansamblul monahal este format din: biserica Sf, Dimitrie (biserica mare din curtea mănăstirii), biserica Sf Ioan Evanghelistul (în cimitir), Pinacoteca şi biserica Sf. Varvara din Cocioc (pe cealălaltă parte a lacului) toate fiind declarate monumente istorice începând cu 1992. Pe latura nordică s-au mai construit etapizat: Arhondaricul şi Stăreţia, anexe gospodăreşti, ateliere, iar pe latura sudică, reşedinta arhiepiscopului. Datorită faptului că nu toate bisericile sunt în aceeaşi incintă şi chiliile sunt dispersate, mănăstirea Căldăruşani este o lavră (mănăstire ortodoxă cu clădiri şi chilii dispersate. Prima oară am văzut lavra peşterilor din Kiev)

2. Istoric pe scurt

A fost construită în 1638 de Matei Basarab în 100 de zile, pe locul unui vechi schit de lemn cu opt slujitori (confirmare arheologică recentă)

Ca ahitectură biserica mare Sf. Dimitrie are aspectul unei cetăţi înconjurată de ziduri groase, înalte de 6-7 m şi groase de 1m, metereze şi un turn clopotniţă la intrare, fortificată astfel pentru a se putea apăra în caz de invazie. (recent văzusem biserica Goleştilor din Stefăneşti la fel de bine fortificată.) Manastirea Căldăruşani este unul din cele mai mari şi importante aşezăminte bisericeşti din Ţara Românească şi dealungul timpului cel mai important focar de cultură românească şi promovare a limbii române, remarcându-se prin:

-Scoala de copişti înfiinţată în primii ani ai sec. XIX

-Tipografia Ugrovlahiei mutată din Bucureşti în 1834

-Scoala de zugravi bisericeşti înfiinţată în 1778

-Pinacoteca formată din colecţia personală de artă a stareţului Ghenadie (un mare cărturar), rămasă mănăstirii după decesul său.

În timpul regimului trecut episcopul Greco- catolic Iuliu Hossu a avut domiciliu obligatoriu la Căldăruşani din 1956 până la moartea sa în 1970...

3. Restaurările.

Din cauza câtorva cutremure mari, a secularizării averilor mănăstireşti în timpul lui Al. I. Cuza, mănăstirea s-a deteriorat şi din lipsă de fonduri nu a putut fi întreţinută. Au avut loc câteva restaurări :prima între anii 1908-1915 în timpul mitropolitului Ghenadie Petrescu; după cutremurul din 1940 şi un incendiu mare în 1945, a fost renovată în perioada 1945-1958.

Din păcate am găsit biserica principală închisă şi înconjurată de schele. Reabilitarea actuală a celor două biserici Sf. Dimitrie din curtea mănăstirii şi Sf. Ioan Evanghelistul din cimitir se face cu fonduri în valoare de 22.3 mil lei din care 2.9 mil lei contribuţie proprie şi 19.4 mil lei finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană. Înafara restaurării celor două biserici se mai prevăd: amenajarea unei parcări, reabilitarea drumului de acces, instalaţii sanitare. Conform proiectului perioada de execuţie trebuia să fie 2014-2020 dar déjà s-au întârziat doi ani şi după stadiul lucrărilor va mai trece ceva timp până la finisare. Din cauza şantierului în lucru, curtea şi spaţiile sanitare sunt dezordonate şi murdare. La terminarea lucrărilor, mănăstirea Căldăruşani va avea strălucirea de altădată.

Principalele restaurări vizează:

-Biserica Sf. Dimitrie (de piatră) sub schele, (închisă pentru renovare) are format de treflă cu următoarele dimensiuni:lungime 33m, lăţime 12m, abside laterale şi trei turle.

Obiecte de patrimoniu în biserica Sf Dimitrie)

-Icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria

-Fragmente de moaşte de sfinţi

-Sala Tezaurului, fosta sală a tronului lui Matei Basasrab, conţinând un tezaur de obiecte de cult din aur şi argint.

-Pisania originală de piatră deasupra uşii de intrare

-Biserica SF. Ioan Evanghelistul este amplasată în exteriorul mănăstirii spre nord, în cimitir şi a fost primul paraclis cu gropniţă al mănăstirii. Ea este pictată în frescă la exterior cu chipuri de sfinţi. Deşi pictura a fost refăcută în 1979, timpul a deteriorat-o şi face obiectul restaurării actuale. Este o biserică micuţă cu uşi de sticlă la pridvor, cu pronaos, naos şi altar. A fost construită în 1794 dar nu a rezistat cutremurului din 1802. A fost reconstruită din fondurle enoriaşilor la îndemnul stareţului canonizat Sf. Cuvios Gheorghe şi sfinţită abia în1817. Acesta a introdus la Căldăruşani modelul de propăşire morală cu şapte trepte, practicat la muntele Athos.

4. Vizita

Autocarul nu a putut intra pe aleea lungă de câteva sute de metri din cauză că pe ea erau parcate utilaje de lucru. Am parcurs-o pe jos oprindu-ne în faţa mănăstirii mari în care un anunţ scria că e închisă şi slujbele se ţin în paraclis. Apropiindu-ne am putut fotografia uşa de intrare în lăcaş. În curte este un chioşc de lemn cu uşi, pentru oficierea parastaselor. În spatele bisericii şi pe alte două laturi sunt clădiri lungi văruite în care se deschid arcade. Cea pe care am parcurs-o noi prin pridvorul acoperit de sub arcade, are etaj şi o lungime de câţiva zeci de metri. Pereţii sunt decoraţi cu scene religioase pictate în culori vii. Sunt multe uşi între panourile pictate, pentru chilii dar şi pentru administratie. Trebuie ţinut seama că în sec XVIII, vieţuiau aproape de 300 de călugări în timp ce acum abia depşesc 40. După ce am terminat de străbătut pridvorul am traversat la paraclis, fostă trapeză a mănăstirii.

a) -Paraclisul în care acum, în perioada de reabilitare a mănăstirii Căldăruşani se ţin slujbele şi pe care l-am vizitat, a fost construit în 1850 la iniţiativa stareţului Meletie. Datorită numărului mare de călugări, acesta a fost înălţat spre est ca o clădire separată, exterior zidului de incintă din timpul lui Matei Basarab. Cuprinde o trapeză încăpătoare (sală de mese), un paraclis, mai multe încăperi pentru bucătărie şi o pivniţă boltită formată din patru compartimente. În această clădire înafară de spaţiul dedicat slujbelor funcţionează şi un muzeu de artă religioasă. Spaţiul destinat slujbelor în paraclis este boltit şi suficient de încăpător pentru a primi zeci de enoriaşi. Icoanele împărăteşti de pe catapeteasmă au fost pictate pe pânză de monahii formaţi în Scoala de Pictură a mănăstirii. Cum şantierul de restaurare durează de patru ani şi probabil va mai trece un timp până la finisarea lucrărilor, în paraclis s-au adus icoane şi cutii cu fragmente de moaşte din biserica Sf. Dimitrie

b) -Muzeele mănăstirii Cădăruşani constituie cel mai mare ansamblu de artă bisericească din Arhiepiscopia Bucureştiului. Începutul organizării lor în 1908 a avut la bază colecţia de artă a stareţului Ghenadie Petrescu. În 1924, Damian Stănoiu scria că Mănăstirea Căldăruşani deţinea 2200 volume cărţi în bibliotecă şi 334 obiecte de patrimoniu

Mănăstirea deţine trei muzee:

b. 1 Muzeul de artă religioasă

Colecţia de cărţi, veşminte şi icoane din fosta trapeză este singurul muzeu care s-a putut vizita, celelalte fiind în curs de amenajare. În forma actuală a fost inaugurat în 2006 în prezenţa Patriarhului Teoctist.

-Colecţia de tablouri religioase este de o valoare exceptională cuprinzând şapte picturi ale lui Nicolae Grigorescu. El a locuit la mănăstire doi ani şi s-a format în Scoala de Zugravi de la mănăstirea Căldăruşani. A realizat tablourile în ucenicie la vârsta de 16-17 ani, în 1854-1855. Cele şapte picturi sunt:Sfinții Gheorghe și Dimitrie. Sfânta Treime și Încoronarea Fecioarei Iisus Hristos, Dreptul Judecător, Sfinții Împărați Constantin și Elena. Izvorul Tămăduirii, Iisus și Femeia samariteancă, Sfinții Stelian, Ștefan și Pantelimon (deși nu sunt semnate, ultimele trei icoane îi sunt atribuite fără nicio îndoială). Cum aparatul meu foto nu e de mare performanţă. înafară de pozele mele, am pus şi unele nevotabile realizate de profesonişti. Alte picturi din muzeu sunt realizate de Gh Tătărăscu, Sava Henţia şi Evghenie Lazăr.

-Manuscrise şi tipărituri

Evanghelia de la Bucureşti tipărită în 1682 în timpul domnitorului Serban Cantacuzino;

Cartea Cuvintele Sfantului Teodor Studitul, tiparita la Ramnic, 1780; Alte manuscrise şi cărţi vechi aduse din tipografiile din Tara Românească

-Veşminte şi podoabe bisericeşti

Sunt prezentate odăjdii lucrate cu fir de aur şi argint, purtate de stareţii mănăstirii dealungul timpului

b. 2. Tezaurul organizat în Sala Tronului (din timpul lui Matei Basarab) se află în stânga turnului clopotniţă la parter. Conţine multe obiecte vechi de argint (un potir din 1794, icoane ferecate, potire, cruci filigramate, manuscrise şi cărţi cu coperti lucrate în argint) lucrate în sec XVIII-XIX de breasla argintarilor din Bucureşti.

b. 3. Pinacoteca, din casa memoriala a stareţului Ghenadie Petrescu. Conţine epitafuri cusute cu fir de aur şi argint, chivoturi, cutii cu relicve, manuscrise şi cărţi tipărite unicat. Este singura pinacotecă din ţară cu caracter religios. Deţine portretele pictate ale stareţilor şi ale altor prelaţi ai mănăstirii semnate de pictori formaţi la Scoala de la Căldăruşani: Sava Henţia, I. Barbulescu

5. Concluzie. Privind în trecut, mănăstirea Căldăruşani a avut un loc deosebit în cultura noastră. Sute de călugări, pe lângă activitatea monahală au lucrat în atelierele Scolii de Pictură sau a celei de copişti. Au ţinut o legătură permanentă cu călugării de la muntele Athos sau din alte centre ortodoxe de unde se aduceau manuscrise pentru a fi traduse şi copiate în limba română. După terminarea lucrărilor de restaurare pe lângă cele două biserici (Sf. Dimitrie şi Sf. Ion Evnghelistul vor putea fi vizitate toate cele trei muzee, pinacoteca, biblioteca.

Cu regretul că am vizitat Mănăstirea Căldăruşani în plină acţiune de restaurare cu o serie de obiective închise, am rămas cu o impresie profundă despre paraclisul în care se ţin slujbele, muzeul de artă bisericească şi la exterior, celelalte clădiri. Mă rog să ajung s-o vizitez după o nouă inaugurare. Cu ajutorul lui Dzeu ˝never say never˝şi ˝speranţa moare ultima˝

Amplasată pe malul lacului Căldăruşani într-un decor mirific, mănăstirea a reprezentat de aproape patru secole un focar de cultură şi răspândire a limbii române scrise

Vizitarea paraclisului în care se ţin slujbe si a muzeului cu picturi de N. Grigorescu şi odoare bisericeşti creează o stare de emoţie deosebită. După terminarea lucrărilor de restaurare mănăstirii i se va reda strpălucirea de altădată.

---

VIZUALIZĂRI: 803 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI