ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 03.05.2022
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
APR-2022
DURATA: 3 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Valea Doftanei

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 7 MIN

Buştenari- satul care cu o sută de ani în urmă a fost California României

TIPĂREȘTE

Buştenari Prahova este un sat cu vreo 600 locuitori (2011) aparţinând alături de alte trei (Meliceşti, Doftana, şi Tonteşti) de comuna Telega atestată documentar din 1562. Este aşezat subcarpatic la o altitudine de 530m dar cum casele sunt răspândite în văi şi pe dealuri, poate fi o diferenţă de nivel între ele şi de cca 100m. Pe deal este o biserică frumoasă cu hramul Sf. Stefan construită între 1945-1949. Oriunde ai fii, -şi în aprilie am avut parte de câteva ochiuri de cer senin, -vezi Bucegii şi munţii Baiului. Peisajul înfrumuseţat de pomii în floare este odihnitor şi într-o mare de îngrijorări face bine la suflet. Casele au curţi şi grădini de oameni gospodari dar care, nu dau pe afară de bogăţie. Mai rar vezi câte o casă de vacanţă a orăşenilor, puţini la număr, care au descoperit cât de mult contează liniştea, într-un loc care nu e staţiune turistică. Distanţa faţă de Bucureşti e de 110 km şi faţă de Câmpina 11 km. Pe un asfalt ca în palmă, în cca o oră jumătate ajungi din Bucureşti la Buştenari. Din DN1 o coteşti la dreapta prin Câmpina, apoi Telega, aşa că eviţi aglomeraţia de pe valea Prahovei care-ţi consumă nervi şi 4-5 ore din timpul vieţii tale, ca să ajungi într-o saţiune zgomotoasă ticsită de turişti.

De ce am pus ca titlu˝Bustenari, satul care în urmă cu o sută de ani a fost California României? ˝ Pentru că are o poveste foarte interesantă despre mărire şi decadenţă, aşa cum din păcate cu multe s-au întâmplat pe la noi.

Cele ce vă voi relata au ca sursă de informaţii studiile făcute de istoricul prof. dr Gh. Bîlbă originar din Telega, memoriile fostului petrolist Vasile Dragomir, Poemul Petrolifer al lui Geo Bogza, studiul prof. Buzatu privind istoria petrolului şi fotografii de arhivă ale Bustenariului la începuturile extracţiei de ţiţei.

În sec. XIX un localnic din Buştenari Gh. Stroe care-şi lucra pământul, la prânz si-a pus mămăliga la fiert la un foc de vreascuri. Atunci a descoperit că de jur împrejur pământul ardea. Era petrol ajuns la suprafaţă. Începând să-l extragă cu mijloace rudimentare şi vânzându-l a ajuns foarte bogat. Conform studiilor istoricului pof. dr. Gh. Bîlgă ţăranul a stat la masă cu regele Carol I care venise să cerceteze regiunea în vederea ridicării unui castel (la Meliceşti, unde intenţia sa este consemnată de Crucea Domnitorului. A trebuit să renunţe din cauza lipsei de apă, îndreptându-şi atenţia spre Peleş). Ţăranul i-a spus regelui că ˝stă pe o bogăţie˝. Într-adevăr extracţia petrolului la Buştenari a luat avânt şi în 1857,80% din întreaga cantitate de petrol extrasă în Ţara Românească, respectiv 220 t/ an proveneau din Buştenari. În acea perioadă toate pădurile din jur erau pline de sonde, aşa cum veţi observa într-o fotografie de epocă. Calitatea ţiţeiului era excepţională şi în curând firme şi consorţii străine au venit să-l exploateze şi conform studiului prof. Buzatu, ponderea capitalului românesc a fost din ce în ce mai mică. În 1905, petrolul extras la Bustenari deţinea un procent de 67% din întreaga producţie a României şi aceasta s-a văzut şi în dezvoltarea localităţii. : s-a inaugurat un cinematograf din care oamenii speriaţi au fugit din sală când au văzut că pe ecran a apărut o locomotivă care se îndrepta spre ei, pe uliţele satului trecea din când în când câte un automobil care înfricoşa copiii, casele începuseră să fie mai arătoase. Centrul din satul prahovean a dominat lumea petrolului din România în primele decenii ale secolului trecut. Ingineri şi tehnicieni plătiţi bine de patroni, forţau extracţia la mai mult şi mai mult. Profiturile firmelor erau imense. Cât despre viaţa sondorilor, ajunşi la un număr de cca 7000, ei trăiau din greu, prost plătiţi şi veşnic ameninţaţi de accidente întrucât nu existau măsuri de protecţia muncii.

Poemul Petrolistului de Geo Bogza care a trăit în Buştenari -din care am să citez doar câteva versuri- este edificator în acest sens: ˝ Va voi vorbi despre oamenii petrolului si despre sufletul lor negru si mai inflamabil decat petrolul/Va voi vorbi despre mine fiindca nimeni mai mult decat mine nu poate fi un om al petrolului si sufletul meu negru si inflamabil ma face sa va vorbesc voua celorlalti oameni, cu toata brutalitatea/ Asa trebuie vorbit despre petrol: cu brutalitate/Voi nu cunoasteti sondorii care au ars de vii in flacari in marile incendii provocate de insisi stapanii sondelor pentru a stoarce ultimii bani de la societatile de asigurare/Voi nu cunoasteti toate acestea si nu cunoasteti nimic din petrol si din crimele lui. / Am sa cant Bustenarii, ingrozitorul si monstruosul sat Bustenari in care fiecare piatra vorbeste de mine si de crimele mele in care fiecare femei va poate spune cat sunt de cinic si de mincinos si am sa cant apoi sondele pe care le-am stors de bani ca pe niste amante batrane. / Dar si atunci cand am sa cant satul si am sa cant sondele, am sa ma cant tot pe mine si nimeni nu v-ar putea vorbi cu mai multa brutalitate ca mine˝

Pe de altă parte cealălaltă faţă a fenomenului Buştenari este redat în scrierea prof. Gh. Bîlbă:

˝Așa cum California se mândrea cu aurul său, așa ne mândream noi cu zăcămintele de petrol. Pe la 1930, în acest sat exista una dintre cele mai mare schele petroliere din țară. Schelă ce putea concura oricând cu cea de la Moreni. În perioada dintre războaie, țițeiul extras de la Buștenari era cel mai scump din lume, datorită calităților sale extraordinare. Oamenii au stat, pur și simplu, aici, pe o mină de aur. Aur negru, dar aur. Să nu uităm că pe la 1914,15% din PIB-ul României era dat de petrol. Practic, totul a început la Buștenari. Tot din Buştenari (Telega) a plecat şi prima conductă de transport ţiţei din România. Avea 18 kilometri şi lega zona de exploatare din Buştenari de Rafinăria” Steaua Română” de la Câmpina˝

În anii si deceniile care au urmat producţia a început să scadă ca urmare a exploatării barbare de către firmele care-l extrăgeau şi-şi exportau profiturile. La ora actuală mai sunt resturi ale sondelor care au reprezentat odată mândria României. Ce nu s-a demontat pentru a lua calea fierului vechi, s-a furat. Din maşină am văzut în ograda unui localnic o sondă inactivă ţinută ca mobilier.

Astăzi, în pădurea de sonde dezmembrate, mai lucrează câteva cu producţie mică, sub egida OMV PETROM

Lăsând la o parte acest context dramatic de mărire şi decadenţă, Buştenari ca localitate şi prin locurile apropiate de vizitat (compexul Mănăstirea şi Casa Domnească Brebu, salina Unirea Slănic, Doftana, Crucea Domnitorului din Meliceşti) este, prin peisaj şi linişte un loc ideal pentru a petrece câteva zile relaxante de vacanţă.

Documenare:

-https://www.observatorulph.ro/exclusiv/2611919-bustenari

-http://www.petroleumclub.ro/downloads/links/Gh_Buzatu-Istoria_petrolului. pdf

- adev.ro/qp1eit

-https://www.vasiledragomir.ro/nostalgii-de-fost-petrolist-zona-petroliera-prahova-bustenari-3/

-arhiva de fotografii a prof. Gh. Bîlbă


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

Un peisaj subcarpatic superb cu vedere spre Bucegi şi munţii Baiului


despre DISTRACȚIE & RELAXARE

Sunt posibile excursii la mică distanţă de Buştenari

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Michi in 03.05.22 09:34:40
Validat / Publicat: 03.05.22 11:16:09
VIZUALIZĂRI: 863INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în VALEA DOFTANEI.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P24 Şosea îngustă spre Crucea Domnitorului
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 36200 PMA (din 39 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

4 ecouri scrise, până acum

⭐ValentinB_88⭐ [03.05.22 16:34:12] »

Votat cu drag. Am fost in Bustenari acum 15-20 de ani... cu parintii mei la casa batraneasca cumparata de un coleg de-al lui pe vremea aia. Intr-adevar experienta a fost unica... dupa prima noapte nu stiam cum sa ne intoarcem acasa. 😂

Obisnuiti cu "traiul la oras" ne-a fost greu cu wc in fundul curtii si apa de la puț. Dar locatia, privelistea, aerul, de vis...

crismisscris / TELEFON [03.05.22 18:07:56] »

@Michi: Am amintiri amestecate despre zona aceasta, destul de apropiată de locurile copilăriei mele... Mulți ani uitasem, dar de ceva vreme mi-am amintit cum în unele duminici mergeam cu ai mei, în scop de deconectare, "la pădurea de brazi". Era puțin atipică localizarea acesteia - pădure de conifere într-o zonă nici măcar colinară... Era un fel de loc secret, niște colegi de serviciu de-ai mamei îl descoperisera, era inedit, intim și romantic. Primăvara găseam ghiocei și toporasi, toamna ciuperci, era și un mic iaz cu broaște...

Din păcate, nu-mi amintesc defel localizarea exactă; la vremea aia, copil fiind, era ultimul lucru care mă preocupa. Am întrebat-o pe mama, dar nu-și amintește nici cât mine... Nu era departe de Ploiești, țin minte că mergeam cu mașina destul de puțin și, nu știu de ce, înclin să cred că există o oarece legătură între acest loc din amintirile mele și... Buștenari. Numele Buștenari îmi e atât de cunoscut, sigur l-am auzit de zeci de ori în copilărie și în alt contex nu prea pot să-l plasez.

Fain articol și interesant; n-am știut multe din informațiile expuse...

Michiscris / TELEFON [03.05.22 18:16:09] »

@crismis: Si eu a trebuit să mă documentez pentru că generațiile intre două vârste nu stiu nimic din fala de odinioară a localității iar cei bătrâni au dispărut odată cu amintirile lor.

msnd [04.05.22 20:38:21] »

Am trăit câțiva ani ai copilăriei mele preșcolare în satul Mislea, la cam 4 sau 5 km sud de Buștenari. De atunci mi-a rămas în minte acel nume. Deși șoseaua ce ducea într-acolo trecea prin fața casei bunicei, niciodată nu am depășit limita nordică a Mislei. Dar îmi aduc aminte de exploatarea petroliferă, chiar și de numele SOVROM-ului și de un rezervor de petrol în ub vârf de deal vizibil în depărtare din Mislea pe direcția Buștenari.

Este un articol care m-a emoționat și mi-a adus aminte ce departe este copilăria.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
⭐ValentinB_88⭐, crismis, Michi, msnd
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0956139564514 sec
ecranul dvs: 1 x 1