ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 02.02.2021
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
JAN-2021
DURATA: 1 zile
Cuplu
Raport PREȚ/CALITATE: REZONABIL
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

La pas prin Bucureşti

Mănăstirile Bucureștiului

TIPĂREȘTE

După ce am prezentat Mănăstirile din jurul Bucureștiului, doresc a face referire și la mănăstirile amplasate pe teritoriul capitalei. Vizibile, ascunse printre blocuri sau izolate la margine de oraș, lăcașurile mănăstirești ale Bucureștiului - cu unele mici excepții - sunt acolo de veacuri și își așteaptă credincioșii și vizitatorii.

Catedrala Patriarhală este situată pe Dealul Patriarhiei, aproape de Piața Unirii. Biserica inițială, înălțată în 1654-1658, având hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost ctitorită de voievodul Constantin Șerban și soția sa, Bălașa. În 1658, în timpul domniei lui Mihnea al III-lea, biserica a fost sfințită de Patriarhul Macarie al Antiohiei și de Mitropolitul Ștefan al Țării Românești.

10 ani mai târziu, în 1668, voievodul Radu Leon hotărăște ca sfântul lăcaș să fie transformat în reședință mitropolitană. După primul război mondial (în 1925) Biserica Ortodoxă Română este ridicată la rangul de Patriarhie, Catedrala Mitropolitană devenind Catedrală Patriarhală. Se înțelege că, restaurată de mai multe ori de-a lungul timpului, construcția nu mai păstrează forma și dimensiunile originale.

Nu voi intra în amănunte. Trebuie totuși să menționez că în prezent catedrala este integrată în "Ansamblul patriarhal" compus din Catedrala Patriarhală, Turnul clopotniță, Paraclisul cu Reședința Patriarhală și Palatul Patriarhal (fostul sediu al Camerei Deputaților).

Pictura murală a catedralei a fost executată de Dimitrie Belizarie în 1932-1935, înlocuind-o pe cea a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839 (suprapusă, la rândul ei, peste un strat și mai vechi). Catapeteasma, ușile și icoanele împărătești - cu email și sculptură în filigran poleită cu aur - sunt de o rară frumusețe.

Într-o raclă de argint, în partea stângă a pronaosului, Catedrala Patriarhală adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou aduse din Bulgaria, din satul Basarabi de pe malul drept al Dunării, la 13 iulie 1774. Sfântul Dimitrie cel Nou este ocrotitorul spiritual al Bucureștiului, iar ziua sa de prăznuire (27 octombrie) este, în fiecare an, prilej de mare pelerinaj al credincioșilor din întreaga țară.

În partea dreaptă a pronaosului se află mormintele patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române: Miron Cristea (1939), Nicodim Munteanu (1948), Justin Moisescu (1986) și Teoctist Arăpașu (2007).

Mai trebuie manționat că la Catedrala Patriarhală viețuiesc două obști monahale. Obștea de călugări slujește la catedrală, iar obștea de maici la paraclis. Catedrala Patriarhală prăznuiește hramurile Sf. Dimitrie cel Nou și Sf. Împărați Constantin și Elena, iar Paraclisul Patriarhal prăznuiește hramurile Sf. Gheorghe și Sf. Cuvioasă Parascheva.

Cum ajungi? Catedrala Patriarhală se află în apropiere de Piața Unirii, pe Dealul Mitropoliei sau Dealul Patriarhiei. Adresa exactă: Aleea Dealul Mitropoliei, nr. 25, sect. 4, București.

Mănăstirea Antim se află la câteva sute de metri de Catedrala Patriarhală, în apropiere de Piața Constituției, destul de mascată de noile construcții.

Mănăstirea ctitorită de Antim Ivireanul - mitropolit român de origine georgiană - ridicată în 1713-1715, era înconjurată inițial de ziduri de cetate având la fiecare colț câte un turnuleț. Întregul ansamblu monahal a fost proiectat de Antim Ivireanul. Tradiția menționează că toate sculpturile din piatră ale tâmplei, ale bazelor coloanelor și ale ancadramentelor, ca și pictura din biserica mare și din paraclis, au fost executate după planurile ctitorului care a și pictat câteva icoane pe ziduri, alături de Preda Zugravul. Icoana Tuturor Sfinților și Icoana celor patru sfinți (Alexie, Nicolae, Antim și Agata) sunt două icoane pictate de însuși Antim Ivireanul. Tâmpla de piatră nu mai este cea originală, la renovarea din 1966 adăugându-i-se icoanele împărătești și cele praznicare, executate în mozaic.

Demn de remarcat este faptul că mitropolitul Antim Ivireanul a înființat în mănăstirea ctitorită de el două tipografii, una grecească și alta românească. Prin tipăriturile lucrate de el însuși, coordonate sau patronate de el, în diferite limbi și de o mare diversitate, ca și prin formarea de numeroși ucenici, Antim Ivireanul este considerat unul dintre cei mai mari tipografi ai culturii medievale româneaști, cu un rol însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii române în biserică.

Mai trebuie menționat că la restaurarea din 1863 a lucrat și Carol Storck sculptând în lemn de stejar amvonul și alte elemente interioare.

Mănăstirea Antim este locul în care - în anul 1945 - a luat ființă mișcarea isihastă "Rugul Aprins" numită și "Grupul de la Mănăstirea Antim". Grupul - un nucleu de teologi și de intelectuali laici care își propunea păstrarea valorilor ortodoxe, a dreptei credințe și a Bisericii Ortodoxe Române în vremuri de ateism comunist - va activa până în 1948 când va fi scos în afara legii. Au urmat mai multe valuri de arestări, inculpații fiind acuzați, în majoritate, de "crimă de uneltire contra ordinei sociale și pentru crima de activitate intensă contra clasei muncitoare și mișcării revoluționare". Nu intru în amănunte, detalii se găsesc pe internet.

În prezent ansamblul mănăstiresc, valoros monument istoric, găzduiește, în afara așezământului mănăstiresc propriu-zis, o parte a administrației patriarhale, precum și Biblioteca Sfântului Sinod. Pe lângă hramul Duminica Tuturor Sfinților, bisericii i s-a atribuit și un al doilea hram - Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul.

Cum ajungi? Mănăstirea Antim se află în centrul capitalei, în apropiere de Piața Constituției, ascunsă între blocuri. Adresa exactă: Str. Antim, nr. 29, sect. 4, București.

Mănăstirea Radu Vodă unde se prăznuiesc hramurile Sfânta Treime și Sfântul Ierarh Nectarie al Eghinei, a fost ctitorită de voievodul Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) și doamna Ecaterina drept mulțumire pentru izbânda în lupta împotriva lui Vintilă Vornicul și Dumbravă Vornicul. Intenția ctitorului era ca așezământul să devină mitropolie, dar vremurile tulburi care au urmat au împiedicat acest lucru.

În încercarea de a opri înaintarea turcilor spre București, Mihai Viteazul i-a atacat la Călugăreni (august 1595), dar victoria a fost insuficientă pentru a opri marșul lui Sinan Pașa spre București. Turcii s-au instalat la Mănăstirea Radu Vodă, iar Sinan a inițiat administrarea noului pașalâc ridicând și o întăritură de cetate ale cărei ruine se văd și astăzi în jurul mănăstirii. În fruntea unei armate puternice, Mihai Viteazul i-a alungat pe otomani din Târgoviște (octombrie 1595) și apoi din București (tot în octombrie 1595). Silit să se retragă, Sinan Pașa distruge toate fortificațiile pe care el însuși le ridicase și dărâmă biserica ctitorită de voievodul Alexandru al II-lea Mircea.

Timp de câteva decenii, frământările și desele schimbări de domnie din Țara Românească nu au permis refacerea obștii și reconstruirea așezământului. Abia în 1614 voievodul Radu Mihnea începe lucrările de refacere a mănăstirii pe care o închină apoi Mănăstirii Ivirion din Muntele Athos (1625). Mănăstirea s-a numit Radu Vodă după numele celui de-al doilea ctitor - Radu Vodă Mihnea. Fiul și urmașul său la domnie, Alexandru Coconul, a fost cel care s-a îngrijit de pictarea bisericii.

În interior impresionează iconostasul și pietrele de mormânt din pronaos, una dintre cele mai vechi fiind cea a lui Vlad Voievod, fiul lui Mihnea Turcitul, mort la sfârșitul sec. XVI. În nișa dintre pronaos și naos se află mormântul ctitorului pe a cărui lespede fiul său a scris: "… celuia ce au fost binecinstit și de Hristos iubit Domn creștin Radu Voevod ce au fost Domnu Țării Românești și Moldovei… s-au pristăvit întru cetatea Hârlău în luna Ghenarie 13 zile și cu mare cinste i-au adus trupul dumnealui și l-au îngropat în luna lui februarie în 5 zile duminică. Aicea zac oasele dumnealui. Dumnezeu să-l irate în Împărăția Cerului adevărat, ani 7134" (1626).

În 1960 Mănăstirea Radu Vodă a fost desființată. PF Justinian Marina se va îngriji de restaurarea bisericii pe care o și resfințește în 1979. Pictura interioară aparține părintelui arhimandrit Sofian Boghiu, doar în pronaos păstrându-se o parte din pictura lui Gheorghe Tăttărescu. În biserica Mănăstirii Radu Vodă se află și mormântul Patriarhului Justinian Marina pe care el însuși și l-a pregătit în lăcașul rectitorit de el. Reactivarea Mănăstirii Radu Vodă se datorează PF Teoctist (1998). Trebuie adăugat și faptul că în biserică se păstrează moaștele Sfântului Ierarh Nectarie al Eghinei.

Cum ajungi? Mănăstirea Radu Vodă se află tot în sectorul 4 al capitalei, în imediata apropiere a stației de metrou Piața Unirii (ieșirea dinspre Hotel Horoscop și traversare Bd. Dimitrie Cantemir). Este de asemenea ascunsă între blocuri. Adresa exactă: Str. Radu Vodă, nr. 24 A, sect. 4, București.

Mănăstirea Stavropoleos a fost ctitorită de arhimandritul grec loanichie Stavropoleanul, în 1724, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730), după ce cu doi ani mai înainte cumpărase de la jupâneasa Despa locul pe care intenționa construirea unui han cu biserică în incintă așa cum era obiceiul timpului. Mica mănăstire înfiripată în jurul bisericii era susținută economic din veniturile hanului. În următorul an, la 9 iulie 1725, Maria, fiica logofătului Radu Greceanu, dăruiește mănăstirii terenul pentru clopotniță și pivniță. Astăzi, din vechiul han nu se mai păstrează nimic, iar bisericuța Mănăstirii Stavropoleos pare înghesuită între stradă și construcțiile apărute ulterior.

Numele mănăstirii - Stavropoleos - datează din 1726 când arhimandritul Ioaniche a fost ridicat la rangul de mitropolit al Stavropolei. Decedat la 7 februarie 1742, loanichie Stavropoleanul va fi înmormântat în biserica ctitorită de el.

În perioada 1890-1940, datorită faptului că biserica era ruinată aproape complet, lăcașul a rămas închis. Arhitectul Ion Mincu face planurile pentru renovare și pentru ridicarea, alături de biserică, a clădirii ce amintea de vechiul han dispărut, clădire care va servi ulterior ca muzeu monahal. Biserica Stavropoleos a rămas doar un monument istoric, în incinta sa depozitându-se elemente de arhitectură și pietre funerare recuperate de la bisericile demolate din centrul vechi al capitalei.

Biserica a fost redată cultului în 1940, dar abia după 1991 viața monahală de aici începe să renască. În prezent, la Mănăstirea Stavropoleos se prăznuiesc hramurile Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, Sf. Ierarh Atanasie cel Mare, Sf. Martir Iustin Filosoful și Sf. Haralambie.

Cum ajungi? Biserica Stavropoleos se află în centrul istoric al Bucureștiului, în spatele Muzeului Național de Istorie. Adresa exactă: Str. Stavropoleos, nr. 4, sect. 3, București.

Mănăstirea Duminica Sfinților Români

Iată și cea mai nouă ctitorie mănăstirească din București! Este mică, dar frumoasă ca o bijuterie. Mănăstirea Duminica Sfinților Români situată la marginea de sud-est a capitalei, pe Șoseaua Olteniței, aproape de Popești-Leordeni, a fost ctitorită de Patriarhul Teoctist pe un teren ce aparținea Arhiepiscopiei Bucureștilor. Biserica având hramul "Duminica Sfinților Români", este închinată tuturor sfinților ortodoxiei românești și este totodată un prinos de recunoștință a ctitorului Teoctist față de înaintașii săi în scaunul patriarhal. Biserica a fost construită în perioada 2003-2006 și - pentru că pe atunci drumurile mele treceau adesea pe acolo - pot spune că am asistat la înălțarea ei.

La demisol este amenajat un paraclis, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. Prin arhitectură, pictură și sculptură, sfântul lăcaș amintește de stilul brâncovenesc.

La intrare, de o parte și de alta a ușii, sunt reprezentați în mozaic Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Pisania se află deasupra ușii și are în partea superioară stema Patriarhiei Române. Pe fațadă, pe toată lățimea ei, este reprezentată, tot în mozaic, icoana hramului bisericii "Duminica Sfinților Români".

Cele două registre inegale ale fațadelor sunt despărțite de un brâu din piatră, cel superior având o succesiune de ocnițe în care sunt reprezentate în mozaic icoanele unor sfinți români. Pe peretele de vest, în registrul inferior, în trei ocnițe succesive sunt înfățișați patriarhii Miron Cristea, Justinian Marina și Teoctist Arăpașu.

Interiorul zugrăvit în frescă, este compartimentat în pronaos, naos și altar. Pe peretele de vest al pronaosului se află inscripția: "Întru slava împlinirii a 80 de ani de Patriarhat, întru slava și pomenirea sfinților români și pentru cinstirea înaintașilor săi, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a săvârșit lucrarea ctitoricească de zidire și înfrumusețare a acestei sfinte biserici din contribuția sa și a bunului credincios Alexandru Constantin din București cu ajutorul preoților și dreptcredincioșilor creștini. Binecuvântează, Doamne, pe cei ce iubesc podoaba casei Tale! ". Pe peretele de nord al pronaosului este zugrăvit ctitorul - Patriarhul Teoctist.

Cum ajungi? Pe Șoseaua Olteniței, la ieșirea din București, spre sud-est, în apropiere de Popești-Leordeni. Adresa exactă: Șos. Olteniței, nr. 255, sect. 4, București.

Mănăstirea Plumbuita situată în cartierul bucureștean Colentina, pe un mic deal de pe malul drept al râului Colentina, are ca prim ctitor pe voievodul Petru cel Tânăr (1559-1568), fiul lui Mircea Ciobanul și al Doamnei Chiajna. Lăcașul început de Petru cel Tânăr în 1560 va fi terminat de fiul acestuia - domnitorul Mihnea Turcitul - în 1564. Se pare că Plumbuita este cea mai veche mănăstire din București. În 1585, în vremea lui Mihnea Turcitul, Mănăstirea Plumbuita va fi închinată Mănăstirii Xiropotamu din Muntele Athos.

Avariată la invaziile turcești, grav afectată de incendiul din 1614, biserica având hramul Sf. Ioan Botezătorul, capătă înfățișarea actuală la refacerea din 1647 execuată din porunca lui Matei Basarab. Tot atunci s-au construit masive ziduri de apărare, precum și Casa Domnească. Turnul clopotniță pe care îl vedem astăzi a fost înălțat în 1802-1806 de egumenul Dionisie din lanina, fost stareț la Xiropotamu, după ce vechea clopotniță fusese grav avariată la cutremurul din 1802.

Trebuie reținut faptul că Mănăstirea Plumbuita este un monument de referință pentru cultura Bucureștiului și a țării la sfârșitul sec. XVI. Prin grija voievodului Alexandru al II-lea Mircea și a soției sale, Ecaterina, în anul 1573, la Mănăstirea Plumbuita s-a înființat prima tiparniță din București, a treia din Țara Românească, după cea a ieromonahului Macarie de la Mănăstirea Dealu (1508) și cea a lui Radu Paisie (1544) de la Târgoviște în care s-a format ca tipograf diaconul Coresi.

Sub îndrumarea monahului Lavrentie și a ucenicului său Iovan, la Mănăstirea Plumbuita apar primele cărți tipărite la București: două Tetraevangheliare și o Psaltire.

Mănăstirea Plumbuita, numită astfel de localnici datorită faptului că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb, găzduiește moaște ale Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Sf. Mare Mucenic Pantelimon și Sf. Ioan cel Nou de la Suceava.

Cum ajungi? Mănăstirea Plumbuita se afla în partea de est a capitalei, în cartierul Colentina. Se poate ajunge acolo și folosind mijloacele de transport în comun: autobuz 182 și 282, tramvai 21, troleibuz 66, la stația Doamna Ghica. Adresa exactă: Str. Plumbuita, nr. 58, sect. 2, București.

Schitul Dârvari a fost ctitorit de căminarul Mihail Dârvari și soția sa Elena, din familia Buzeștilor, care - în 1834 - au cumpărat terenul și au construit o mică biserică, fără turlă, închinată "Sfinților Împărați Constantin și Elena". Viața monahală a început în anul următor când au fost aduse 12 maici de la Mănăstirea Sămurcășești și de la Mănăstirea Pasărea.

Secularizarea lui Alexandru Ioan Cuza prin care multe mănăstiri românesti închinate Locurilor Sfinte au fost închise, a dus și la risipirea obștii de la Dârvari și închiderea schitului. Prin strădania ctitorei Elena Dârvari, în anul 1868 schitul este repopulat cu o obște de călugări. Perioada în care călugării români de la Schitul Prodromul din Muntele Athos au fost adăpostiți aici (cu îngăduința familiei ctitorilor) a fost o perioadă benefică pentru schit. În trecerea lor prin București, unde veneau pentru strângerea de ajutoare, acești călugări săvârșeau slujbele după tipicul athonit.

Ruinată de trecerea timpului, biserica schitului a fost refăcută din temelii de nepotul ctitorului, Mihail Dârvari. Lăcașul reconstruit în 1933-1934 este cel pe care îl vedem și noi astăzi.

În 1959, urmare a decretului 410, Schitul Dârvari a fost desființat, obștea împrăștiată, biserica schitului devenind biserică de mir, cu toate că - în continuare - i se spunea Schitul Dârvari. După 1989, sub supravegherea părintelui Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim, încep lucrări de restaurare a picturii deteriorate. În primăvara anului 1996, prin hotărârea Sfântului Sinod și ca urmare a grijii deosebite a Patriarhului Teoctist, prin aducerea unor monahi de la Mănăstirea Crasna - Prahova, Schitul Dârvari redevine așezământ monahal.

Trebuie menționat că în pronaosul bisericii, acoperit cu o lespede de marmură frumos decorată, se află mormântul ctitorilor.

Cum ajungi? Schitul Darvari se află aproape de centrul capitalei, nu departe de Biserica Icoanei. Adresa exactă: Str. Schitul Dârvari, nr. 3, sect. 2, București.

Mănăstirea Christiana a fost ctitorită din inițiativa Dr. Pavel Chirilă care, susținut de un grup de preoți și de medici din București, a solicitat în anul 1992 PF Patriarh Teoctist binecuvântarea de a construi un Complex medico-eclesiastic ce trebuia sa cuprindă o policlinică și o mănăstire.

Imediat a început construcția policlinicii, dar aceasta avea să fie curând abandonată și transformată în sediu al Poliției Rutiere - București. În anul următor (1993) s-a pus piatra de temelie și s-a sfințit locul noii mănăstiri.

În octombrie 2005, biserica închinată Pogorârii Duhului Sfânt și Sfinților Apostoli Petru și Pavel a fost sfințită, iar Așezământul Social pentru bătrâne inaugurat. În prezent, obștea de la Mănăstirea Christiana numără 15 călugărițe și surori, dintre care una este medic și zece asistente medicale.

Biserica mănăstirii este un pic diferită față de ceea ce vedem în mod obișnuit. Altarul și naosul sunt încorporate în clădirea căminului de bătrâne, iar pronaosul și pridvorul sunt în exterior. Pridvorul deschis este sprijinit pe două perechi de stâlpi cilindrici, iar pe fronton este amplasată icoana în mozaic a hramului principal - Pogorârea Duhului Sfânt. În afară de acesta, la Mănăstirea Christiana se prăznuiesc și hramurile Nașterea Maicii Domnului și Sf. Apostoli Petru și Pavel.

Cum ajungi? Cu metroul (stația Aurel Vlaicu) sau cu autobuzul 135. Mănăstirea Christiana se află la 500 m nord de intersectia Șos. Pipera cu Str. Căpitan Alexandru Șerbănescu. Adresa exactă: Șos. Pipera, nr. 49, sect. 2, București.

***

Despre cele 8 lăcașuri monahale din capitală, poate că ar fi trebuit scris separat. S-a mai făcut acest lucru pe AFA și cu siguranță se va mai face. Intenția mea a fost să le cuprind pe toate într-un singur articol, vederea de ansamblu fiind - poate - mai bună. A rezultat un articol lung și - desigur - plicticos fiind împănat cu foarte multe date istorice și mai deloc cu impresii personale. Referindu-mă, pe rând, la cele 8 mănăstiri bucureștene, am încercat să evidențiez cine au fost ctitorii, anii înălțării lor, importanța lor pentru ortodoxia și pentru cultura românească, precum și modul în care se poate ajunge la fiecare dintre ele.

Se înțelege că nu le-am vizitat pe toate într-o singură zi. Ar fi fost prea obositor, iar vizita mea ar fi fost mai degrabă o alergătură. Pentru că includerea articolului pe AFA presupune și specificarea datei la care am fost acolo, am menționat ianuarie 2021 pentru că atunci am fost - în treacăt, doar pentru a-mi completa setul de fotografii - la 4 dintre ele: Catedrala Patriarhală, Mănăstirea Antim, Mănăstirea Radu Vodă și Mănăstirea Duminica Sfinților Români.

Și încă ceva, acum, la final! Enumerând cele 8 lăcașuri mănăstirești din capitală, nu trebuie să uităm faptul că Bucureștiul păstrează în istoria sa și amintirea unor mănăstiri care astăzi nu mai sunt. Este vorba despre Mănăstirea Cotroceni (ctitorită în 1679-1682 de Șerban Cantacuzino, dărâmată în 1984 din ordinul lui Nicolae Ceaușescu) și despre Mănăstirea Văcărești (construită în 1716-1736 de Nicolae Mavrocordat și fiul său Constantin, ansamblu cultural religios demolat în 1986 tot din ordinul lui Nicolae Ceaușescu).

Cele două sfinte lăcașuri dispărute au făcut obiectul unor ample scrieri de specialitate, iar internetul și bibliotecile abundă de informații referitoare la ele. De aceea, dacă vreți să aflați mai multe despre "unul dintre cele mai mari asasinate culturale din istoria României", despre cele 22 de lăcașuri de cult (mănăstiri și biserici) care au căzut pradă necredinței și inculturii, rase de pe fața pământului, translatate sau ascunse după blocuri, accesați internetul!

selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de iulianic in 02.02.21 20:27:07
Validat / Publicat: 02.02.21 22:15:59
VIZUALIZĂRI: 418INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
20 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P20 Mănăstirea Radu Vodă - Turnul clopotniță.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 27200 PMA (din 28 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

20 ecouri scrise, până acum

webmaster [03.02.21 00:00:29] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Floryn81 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [03.02.21 10:33:52] »

@iulianic:  Dintre obiectivele spirituale enumerate în prezentul articol, am vizitat doar Mănăstirea Plumbuita, în urmă cu vreo cinci ani. Îmi aduc aminte că aveau doi păuni frumoși într-un țarc din apropierea intrării și am admirat minute bune păsările. În ceea ce privește denumirea lăcașului de cult, citisem că există o legendă: Se spune că voievodul Matei Basarab a luptat cu un inamic lângă biserica mănăstirii. Pe parcursul aprigei confruntări, mai multe ghiulele au căzut pe acoperișul bisericii. Ghiulelele nu au provocat stricăciuni deoarece, ca printr-o minune, ele s-au topit și au dat acoperișului un luciu plumburiu, de unde și denumirea mănăstirii.

​Felicitări pentru articol! Numai bine!

gpopa [03.02.21 10:58:47] »

Felicitări, ca de obicei!

Cunosc mai bine situația din Iași, dar nu cred să difere prea mult cea din București: majoritatea mănăstirilor nu au fost dărmate de comuniști, ci în sec. XIX, cănd s-a sistematizat cât de cât orașul. În Iași, comuniștii au dărmat exact două biserici; una a fost, de curând, reconstruită. Și nicio mănăstire.

În București, la multe dintre mănăstirile desființate în sec. XIX pentru a face loc orașului să crească, s-a păstrat biserica. E cazul Bisericii Colțea sau a Bisericii Cotroceni și cred că mai multe dintre bisericile de pe Calea Victoriei au aparținut unor mănăstiri. (La Cotroceni, Ceaușescu a dărmat doar biserica, mănăstirea era demult demolată.) Din Mănăstirea Mihai Vodă, desființată în anii 80, a rămas biserica, translată în spatele blocurilor.

De fapt, alături de Văcărești, nu știu decât de Mănăstirea Sf. Sava să fi dispărut fără urmă (pe locul său, acum e Piața Universității).

Sunt curios să aflu mai multe despre această situație, dacă aveți detalii, dvs sau colegii de pe site.

micutzuscris / TELEFON [03.02.21 12:10:34] »

Citit și votat cu mare drag. Felicitari pentru articol și toate gândurile bune sa va însoțească.  

mihaelavoicu [03.02.21 12:34:03] »

Așteptam, dar am întârziat cu cititul. Foarte frumos ai expus tot ce e mănăstiresc în capitală. Am fost la Antim în vara lui 2019 și m-a uimit faptul că iconostasul parcă nu se potrivește ca mărime între cele două laturi. Sunt convinsă că ai observat și tu.  

Tâmpla de piatră nu mai este cea originală, la renovarea din 1966 adăugându-i-se icoanele împărătești și cele praznicare, executate în mozaic.

​Din „surse” (cum zic ăștia din TV) se pare că „prințișorul” comunist a făcut unele schimbări și a înstrăinat bijuteria veche, originală din piatră sau marmoră, ce o fi fost, lăsând locul gol. Și golul a fost umplut. Stânga/ dreapta, se văd jumătăți de cerc cam stinghere, cam ne la locul lor...

Fruos review, am votat cu mult drag! ​

doinafil [03.02.21 18:35:41] »

Mi-a plăcut periplul tău pe la mânăstirile și bisericile bucureștene! Desigur, n-ai avut cum să le cuprinzi pe toate, ar fi fost și imposibil! Din câte am citit - pe net - am aflat că numai în anul 2014 erau 248. Cred că acum sunt peste 260 de biserici.

La multe dintre ele am ajuns, cu diferite ocazii​ - nunți / botezuri. Pe altele le-am vizitat cu „ochiul turistului bucureștean” (Mitropolia, Schitul Dârvari, Antim, Stavropoleos). Desigur, am vizitat mult mai multe, le-am bifat doar pe cele pomenite de tine în articol.

Dintre toate m-a impresionat în mod deosebit (ca și pe tine, după cum ai scris), Tâmpla Patriarhiei. Este foarte frumoasă, de neuitat! Nu știu de ce enoriașii se înghesuie să vadă moștele Sf Dumitru cel Nou DOAR la sărbătoarea lui. Moaștele sunt acolo non-stop, oricine le poate atinge, așa cum am făcut și eu cu mulți ani în urmă.

Am aflat din expunerea ta și despre Mânăstirea Duminica Sfinților Români, despre care nu știam, și-ți mulțumesc pentru această informație. Asta m-a dus - automat -​ la curiozitatea să aflu câți sfinți români sunt. Am aflat că sunt peste 100.

Unele din bisericile și mânăstirile bucureștene (și nu numai), sunt adevărate bijuterii arhitectonice.

Am votat cu drag! ​​

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [04.02.21 09:18:42] »

@webmaster:  Mulțumesc!

@Crazy_Mouse:  Mulțumesc pentru aprecieri și pentru legenda privind denumirea Mănăstirii Plumbuita!

@gpopa:  Mulțumesc pentru aprecieri, pentru ecou și pentru noutățile de la Iași, oraș pe care eu nu l-am vizitat cam de mult.

Despre Mănăstirea Sf. Sava nu știu mare lucru. Știu doar că a existat în actuala zonă a Universității, dar pentru alte amănunte este necesară o serioasă incursiune în istoria Bucureștiului.

@micutzu:  Mulțumesc pentru aprecieri și pentru urări! Aceleași gânduri bune și din partea mea!

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [04.02.21 09:25:05] »

@mihaelavoicu:  Când am publicat acest articol m-am gândit la tine. Oare îl vei vedea? Vei vedea că m-am ținut de cuvânt?

… se pare că „prințișorul” comunist a făcut unele schimbări și a înstrăinat bijuteria veche, originală din piatră sau marmoră, ce o fi fost, lăsând locul gol.

Nu cunosc acest aspect, desigur important pentru un vechi lăcaș de cult așa cum este și Mănăstirea Antim. Oricum, întreg complexul monahal este unul dintre cele mai frumoase din capitala noastră.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [04.02.21 09:27:25] »

@doinafil:  În articolul de față nu am avut în intenție decât o prezentare succintă a celor 8 lăcașuri mănăstirești din capitală. Nu îndrăznesc nici măcar a gândi să scriu - în aceeași manieră - despre toate bisericile bucureștene. Sunt prea multe, nici nu le știu pe toate și-apoi… un singur articol AFA ar fi insuficient pentru a le enumera pe toate.

Nu știu de ce enoriașii se înghesuie să vadă moștele Sf Dumitru cel Nou DOAR la sărbătoarea lui. Moaștele sunt acolo non-stop…

Trebuie să-ți spun că și acum se văd pe tot dealul, pe asfalt, marcajele pentru distanțare. Pe platoul din fața catedralei, locul fiecărui enoriaș este marcat cu un cerculeț. În P03 se văd câteva dintre acestea.

Cât despre Mănăstirea Duminica Sfinților Români…, da, este frumoasă, este acolo și este cea mai nouă din București. Și eu îți mulțumesc pentru informația privind numărul sfinților români. Nu știam că sunt peste 100.

mihaelavoicu [04.02.21 09:32:35] »

@iulianic:  Ai remarcat nepotrivirea iconostasului? Nu văd poze. Dacă nu, îl voi posta pe grup, să-l vezi.

Toate bune! ​

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [05.02.21 10:28:25] »

@mihaelavoicu:  Da, am văzut pozele tale și am și remarcat diferențele sesizate de tine și probabil de mulți alții. Nu am insistat pe acest aspect (nici nu am fost interesată să fac poze în detaliu) pentru că la articolul meu - unul simplu, doar de enumerare-prezentare a unor sfinte lăcașuri - în opinia mea nu se pretau astfel de imagini. Am calculat câte poze să pun de la fiecare astfel încât să nu depășesc 50, număr și așa destul de mare pentru interesul vizitatorului actual al site-ului.

Mulțumesc pentru completare și pentru bunăvoința de a ne arăta pozele!​

mihaelavoicu [05.02.21 14:44:52] »

@iulianic:  Cu drag!

elviramvio [07.02.21 12:13:59] »

@iulianic:  

Mănstirea Sf. Sava - chiliile și anexele - a fost demolată în sec. XIX, după anul 1848, în parte pentru a se face loc clădirilor învățământului universitar.   Biserica a fost demolată ​ultima, în a doua parte a sec. XIX și ruinele ei au fost descoperite în anul 2010 sub locul unde este azi statuia lui Mihai Viteazul. Se puteau vedea de oricine atunci când s-a lucrat la parcarea subterană, am aruncat și eu câte o privire, o dată m-am dus special să le văd prin gardul de protecție. Acolo a fost prima academie în limba română, Academia Domnească pe scurt, dar și primul muzeu de istorie al Țării Românești. Din păcate a fost mai importantă parcarea, oricum nereușită și mai mereu goală, decât amenajarea unui muzeu în aer liber care sigur ar fi fost vizitat de turiștii străini, de acel loc fiind legat învățământul superior românesc, început prin sec. XVII, dacă nu m-a lăsat memoria. Ruinele au fost demolate în mandatul tovarășului primar Oprescu, la un an de la decopertarea zonei, deși s-a dat o luptă crâncenă pentru păstrarea lor ca zonă istorică importantă și mutarea parcării.   S-a șters cu buldozerul o mare pagină de istorie românească.  

Cât privește M. Christiana, istoria ei este puțin mai întortocheată. Inițial s-a vrut un spital pentru săraci, s-au strâns donații,   apoi s-a virat brusc spre mănăstire. Și când au fost aduse maicile, onoarea unora n-a fost prea curată, unele au rămas ca în Caragiale, cu ea nereperată 😉.   Oricum au fost ceva probleme pentru locuitorii din zonă care erau treziți de bătăile clopotului în miez de noapte, destul de des sau de câteva scandaluri. Știu bine asta pentru că locuiam în apropiere și de multe ori am sărit din pat în miez de noapte.

​A, tramvaiul 5 nu circulă la Christiana, de mulți ani, este scos momentan și din lista STB-ului.  

gpopa [07.02.21 13:12:51] »

@iulianic:  Am zâmbit în mine citind ultimul dvs comentariu. Dar, în ultima săptămână, am mai citit articole vechi de pe AFA (eu sunt relativ nou pe aici) și... vă dau dreptate. E păcat că s-au retras anumiți useri.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [07.02.21 13:48:43] »

@elviramvio:  Mulțumesc pentru completări! Sunt binevenite oricând.

Privitor la Mănăstirea Christiana… știu prea puține din istoria ei. Știu că inițial s-a dorit a fi spital pentru săraci, că s-a început o construcție care până la urmă a devenit sediu al Poliției Rutiere (acolo mi-am schimbat permisul de conducere ultima oară), dar întâmplările de culise nu aveau cum să ajungă până la mine.

Cât despre mijloacele de transport în comun… am aceste informații de mult, înscrise într-un carnețel, furnizate de o prietenă credincioasă. Personal, nu le-am încercat niciodată. Am ajuns acolo cu mașina personală. Mulțumesc și pentru această atenționare. Am corectat și în text și în carnețelul meu.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [07.02.21 14:05:50] »

@gpopa:  

… am mai citit articole vechi de pe AFA (eu sunt relativ nou pe aici) și... vă dau dreptate. E păcat că s-au retras anumiți useri.

​Probabil că vechimea prea mare, rutina, oboseala sau cine știe ce alt motiv i-a făcut pe unii să-și caute un alt hobby și să se refugieze în el. Eu împlinesc anul acesta 10 ani pe AFA. Sunt unii care au și mai mult, dar nu mai sunt activi ca altădată. Nu-i mai regăsesc pe cei care scriau la începuturile mele (mulți foarte valoroși, care mi-au fost și mie mentori). Sporadic, mai apar cu câte un ecou sau articol, dar, în general, în ultima vreme, AFA înregistrează mari absențe. E adevărat că nu prea mai călătorim, nu ne mai cazăm și nu mai mâncăm pe la restaurante și terase, dar, dacă se dorește menținerea în viață a site-ului AFA care ne-a călăuzit atâta vreme pe toți, ar trebui să continuăm a scrie. Măcar din amintiri, măcar „filozofii” personale.

gpopascris / TELEFON [07.02.21 14:43:08] »

@iulianic:  păi asta e problema: de scris, se scie, dar... Ar merita înființată o arhivă specială, cu evergreen-uri. Pentru plăcerea și informarea cititorilor, dar și pentru fixarea unor standarde.

k-lator [08.02.21 22:27:50] »

@gpopa

@iulianic

Eu, nu că sunt nouă, dar am impresia că nici nu am trecut de” etapa de Bebelaș”

Ar merita înființată o arhivă specială, cu evergreen-uri. Pentru plăcerea și informarea cititorilor, dar și pentru fixarea unor standarde.

Nu numai că am citit și eu articole vechi, ale userilor pe care nu i-am apucat scriind și probabil că au și ieșit din peisaj, dar am vizionat chiar și filmele de la întalnirile AFA mai vechi sau am citit impresiile scrise de la acele întâlniri. Pot să spun că am fost fascinată.

Am mai dat din întâmplare peste câte un user care mi-a plăcut mult cum a scris, apoi am căutat să-i citesc și alte articole... și tot așa, dar este greu să dai peste review-uri valoroase!

Eu aș propune chiar  să existe pe site și o listă a userilor, ordonată după data înscrierii userilor, așa poate am putea să alegem userii vechi, care la începuturile site-ului, dar nu știu cui aș putea să-i adresez această solicitare și dacă ar fi utilă și pentru alții.

Oricum ar fi, voi continua să tot caut pe site review-uri frumoase, scrise bine și într-o limba română pe care o înțeleg și eu .

Toate cele bune vă doresc!

Daisy Petal [09.02.21 10:15:09] »

Articolul despre mănăstirile bucureștene este minunat, cum, de altfel, sunt și celelalte articole dedicate mănăstirilor de peste tot. Îmi face plăcere să citesc astfel de review-uri, deoarece consider că lăcașurile de cult fac parte integrantă din istoria și ființa națională. Personal, mă simt relaxată, cu adevărat împăcată și plină de uimire și admirație atunci când vizitez astfel de locuri. Dintre toate locurile descrise în articol, cel mai mult mi-a plăcut la Antim, prima mea mănăstire vizitată și de la care am plecat încărcată de energie. Am votat cu mult drag articolul și aștept cu nerăbdare și următoarele. Vă doresc toate gândurile bune!

webmasterX [09.02.21 14:54:08] »

@k-lator

Eu aș propune chiar  să existe pe site și o listă a userilor, ordonată după data înscrierii userilor, așa poate am putea să alegem userii vechi, care la începuturile site-ului

O listă cu peste 120.000 useri, ordonată după data înscrierii... e greu de crezut c-ar fi utilă. Ar trebui să parcurgi MII de poziții până ai găsi ce te intersează pe tine... ​

Cred că o listă care te-ar putea ajuta este mai degrabă asta: amfostacolo.ro/top-users. ... &tx=500#clas​

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
8 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Daisy Petal, doinafil, elviramvio, gpopa, iulianic, k-lator, micutzu, mihaelavoicu
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.137063026428 sec
ecranul dvs: 1 x 1