Pe urmele Elenei Lupescu la Hanul Berarilor

TIPĂREȘTE

Cu aproape patru ani în urmă în 2019, am fost la o întâlnire cu fetele (foste colege de serviciu) la Hanul Berarilor- casa Soare (vezi impresii) Am servit un meniu de pensionari şi ceva în plus, am râs, vorbit şi ne-am promis că ne vom revedea anual. A venit pandemia, tot felul de crize şi aşa au trecut anii. M-am hotărât că e musai să ne vedem cât mai putem face˝ recunoaştere facială˝că anii au lăsat urme pe ambalaj. De data asta am ales tot Hanul Berarilor dar Casa Elena Lupescu, situată în centrul oraşului pe bd. Pache Protopopescu nr. 51, cu acces la mijloace de transport.

Despre Elena Lupescu (în special pentru tinerii useri care nu au auzit de ea.)

Elena Lupescu a fost amanta şi a treia soţie a regelui Carol al II- lea după căsătoria morganatică cu Zizi Lambrino din care a rezultat Mircea, (tatăl principelui autointitulat Paul de România), apoi cu Elena, principesă de Grecia (din a căror căsătorie a rezultat regele Mihai) şi, după zeci de ani de relaţii cu Elena Lupescu, singura femeie pe care a iubit-o aproape toată viaţa şi cu care s-a potrivit fizic. Elena Magda Lupescu, numită şi Duduia (n1899) era fiica unui evreu convertit la ortodoxism, ea însăşi îmbrăţişând religia creştină.

A fost căsătorită cu un ofiţer dar imediat după divorţ prin anii 1925, a devenit amanta regelui Carol al- II-lea. Era frumoasă, cu părul roşu ca flacăra şi cu o inteligenţă sclipitoare. A condus alături de o camarilă coruptă compusă din industriaşi şi politicieni (Malaxa, Auschnitt, Aristide Blank, Armand Călinescu şi Ernest Urdăreanu (devenit din şofer Mareşal al Palatului) afacerile oneroase ale ţării. Elena Lupescu a acumulat o avere considerabilă.

Regele Carol al II-lea era şi el corupt dar mare finanţator al artelor şi culturii. A renunţat la tron de două ori (iniţial a fost dezertor după căsătoria cu Zizi Lambrino), apoi a renunţat la tron în favoarea copilului Mihai plecând în străinătate cu Elena Lupescu în 1926 sub numele de Carol Caraiman. A devenit rege cu puteri depline între 1930-1940. Deşi i se interzisese, a adus-o în ţară şi pe Elena Lupescu. A părăsit definitiv ţara în 1940 atât sub presiunea legionarilor cât şi a mareşalului Ion Antonescu, cu un tren încărcat cu valori artistice şi materiale. Alături era Elena Lupescu cu care s-a căsătorit în 1947 în Brazilia. S-au stabilit în final la Estoril în Portugalia unde ex- regele a murit la 59 de ani în 1953 iar Elena Lupescu în 1977. Râmăşiţele lor au fost aduse la Curtea de Argeş dar ale Elenei Lupescu nu au fos reînhumate alături de rege. Regele Mihai nu i-a iertat tatălui părăsirea mamei sale regina Elena şi nu a participat la înmormântarea ex-regelui Carol al II-lea. Elena Lupescu a fost un personaj controversat, urâtă de populaţie şi de politicieni dar legătura de dragoste între ea şi regele Carol I a fost deosebită. Regele i-a dăruit casa în care acum funcţionează Hanul Berarilor.

Casa Elena Lupescu

Casa Elena Lupescu a Hanului Berarilor, datează din 1900. Cu toate că are o valoare arhitectonică deosebită, nu se cunoaşte arhitectul care a proiectat-o spre deosebire de Casa Soare construită între 1910-1914 în stil neoromânesc după planurile lui Petru Antonescu. Clădirea este retrasă de la aliniamentul străzii, are aspectul unui foişor construit într-un amestec de stiluri neogotic, neoromânesc, rustic, stil chalet și Art Nouveau, armonizate între ele. Clădirea este declarată monument istoric şi în lista acestuia figurează ca aparţinând Elenei Lupescu. În planul topografic din 1946 apare că deţine un amplu hol de onoare pe două etaje, folosit ca sală de bal şi având şi un spaţiu de orhestră. În jurul holului central erau patru saloane. La etaj, urcând o scară spiralată se ajungea la dormitoare şi la mansardă unde erau camerele de serviciu.

Restaurantul Hanul Berarilor – casa Elena Lupescu a fost deschis în 2011 şi aparţine omului de afaceri Dragos Petrescu

-Dragos Petrescu (n. 1970, de profesie inginer) este patronul unui lanţ de 15 locaţii de restaurant (Hanul Berarilor casa Soare şi casa Lupescu, City Grill Restaurants, City Café, Caru cu bere, Pescăruş, Hanul lui Manuc, Herăstrău, Trattoria Buongiorno, etc.) şi 6 locaţii de livrare. A început activitatea după anul 1990 distribuind ziare în Pasajul Universităţii, apoi a deschis câteva chioşcuri stradale cu de toate, urmând apoi intrarea în HORECA, fiind unul din cei mai mari operatori români în această ramură. A studiat şi obţinut diplome la prestigioase universităţi din SUA şi Anglia. Este secretar general al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor (HORA) si presedinte al RBL (Romanian Business Leaders) care reunește oameni de afaceri și manageri dintr-o multitudine de domeni. Este unul din cei mai mari operatori români în ramura restaurantelor.

- Cum arată astăzi clădirea?

Restaurantul se întinde pe două niveluri cu mai multe scări de acces. Clădirea este perfect întreţinută iar în interior piesele de mobilier sunt originale. Mesele şi scaunele sunt rustice, din lemn masiv. Capacitatea restaurantului este de 200 locuri. Pe pereţii salonului principal sunt tablouri cu scene de epocă din berăriile secolului trecut sau de ambient interbelic.

Fiind o zi obişnuită fără evenimente, clienţii erau serviţi numai la parter atât în sala principală (unde reţinusem o masă cu opt locuri), în saloanele mici dar şi în terasa acoperită prin care am trecut ocolind intrarea principală. O altă terasă în curtea pietruită este deschisă numai vara. Există şi un spaţiu de joacă şi servit masa pentru copii (10-15 copii care duminica la prânz beneficiază de un spectacol susţinut de un clovn) şi care poate fi observat de părinţi de la ferestrele salonului. M-au impresionat numărul mare de flori care atârnau împrejurul intrării principale cât şi compoziţia a două siluete din gazon. Este un restaurant frumos în care simţi atmosfera vremurilor apuse.

-Meniul

Meniul are specific tradiţional românesc. La prânz restaurantul Hanul Berarilor- Casa Elena Lupescu oferă mai multe tipuri de meniu, după buzunarul fiecăruia:

-Meniu pentru pensionari constand în trei variante (trei mici cu cartofi prăjiţi, salată de varză şi un pahar de băutură de 300 ml (bere, suc, limonadă, cafea), piept de pui la grătar sau tigaie cu aceleaşi garnituri. Este servit între orele 11-13 dar dacă mai comanzi ceva suplimentar de ex. o prăjitură sau încă o băutură poţi sta până se închide restaurantul. Costă 17 lei/ persoană şi se serveste de luni până vineri.

-Meniul zilei, constând într-un aperitiv sau supă-ciorbă si un fel principal la alegere, salată, fără băutură. Pentru 9 lei în plus se poate comanda un desert (plăcintă cu mere) şi alţi 9 lei pentru un pahar de băutură nealcoolică sau cafea. Costă 32 lei şi se serveşte înte 13-16 de luni până vineri

-Meniu a la carte cu preţuri medii spre mari

Noi am ales meniul de pensionari, majoritatea comandând mici cu bere, cartofi prăjiţi şi salată de varză, la care unele am mai adăugat câte un Campari sec, papanaşi, espresso, suc. Pentru opt persoane nota de plată a fost de 420 lei din care s-a scăzut 48 lei o ciorbă de lobodă comandată a la carte de către una din colege. Pe bon, nu era inclus dar era scrisă valoarea unui tip de 10%, 12% şi 15%. Am dat 10%. Împărţirea între noi am făcut-o direct pe bon în funcţie de ce a comandat fiecare. Eu am servit meniul de pensionari cu mici şi bere, un Campari diluat cu Prigat şi un Capuccino şi m-a costat cu bacşiş cu tot 45 lei. Am stat în restaurant de la 11.30 la 15 pentru că nemaivăzându-ne de peste trei ani, am avut ce vorbi şi mai ales ce râde de amintirile de când eram salariate.

Serviciul a fost excelent. Am remarcat printre chelneri, unii asiatici.

Ca şi concluzie: 10 pe toată linia, ca amplasament, local, curăţenie, serviciu şi mâncare ieftină şi gustoasă

Chelnerul principal şi ajutoarele lui au fost foarte atenţi cu noi şi prevenitori.

Am mers la punct ochit, punct ţintit, în privinţa micilor cu cartofi prăjiţi, salată de varză şi bere rece.

Amplasat în centrul capitalei, localul a fost dăruit de regele Carol al II- lea, amantei sale Elena Lupescu. Acum face parte din lanţul de restaurante deţinute de Dragoş Petrescu.

---

VIZUALIZĂRI: 971 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI