Pe urmele istoriei – Parcul Carol I

TIPĂREȘTE

Zilele călduroase din București te îndeamnă să ieși dimineața sau după-amiază în zonele umbroase, mult mai răcoroase. Capitala are multe parcuri, mari sau mai mici, unele beneficiind și de răcoarea unor surse de apă (lacuri sau fântâni arteziene).

Câteva din parcurile actuale au o istorie frumoasă în spate, ca de exemplu Cișmigiul (vezi impresii), Herăstrăul (vezi impresii) sau Bazilescu (vezi impresii).

Un important parc cu valențe istorice este cel numit azi Parcul Carol I, o oază verde care împlinește anul viitor 120 de ani de existență. În spatele apariției parcului stau o serie de aniversări istorice: 40 de ani de domnie a regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului României și 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani. Această cumulare de evenimente a fost serbată prin organizarea unei grandioase Expoziții Generale Române care avea menirea a arăta Europei „bogăția și înălțimea la care am ajuns cu fabricile, cu măiestriile, cu artele, cu știința, toate breslele și stările” , după cum scria un cotidian al vremii.

Istorie…

Spațiul ales pentru expoziția jubiliară era situat pe Dealul Filaretului, loc ce includea și o zonă mlăștinoasă; lucrări ample ce au durat doar un an de zile au transformat întreaga zonă – efortul a fost unul uriaș și ca să vă dați seama de acest fapt iată câteva cifre: au fost mutați 575.000 metri cubi de pământ, s-au ridicat construcții provizorii și definitive care au însumat 35.000 metri pătrați, s-au plantat 4.206 arbori mari și peste 90.000 brazi și arbuști. Comisar general al Expoziției este numit prof. dr. Constantin I. Istrate, membru marcant al Academiei Române.

În construirea pavilioanelor și clădirilor au fost implicați mulți arhitecți și ingineri cunoscuți ai vremii. Expoziția a însemnat circa 165 de pavilioane (au fost reprezentate și regiunile românești care încă nu făceau parte din Regat – Bucovina, Dobrogea, Transilvani), monumente de arhitectură, statui, grădini etc. Menționăm o serie de pavilioane: Pavilionul Regal, Pavilionul Administrației Coroanei, Palatul Artelor, Pavilionul Agriculturii, cel al Transporturilor și Poștei, Palatul Primăriilor, Palatul Industriilor, Cula boierească, Geamia, Cetatea lui Vlad Țepeș, Pavilionul Comisiei Europene a Dunării și altele. Au fost ridicate și pavilioane ale unor țări străine: Austria, Italia, Germania, Ungaria, Elveția și Franța, dar și pavilioane ale unor persoane particulare (industriași, comercianți etc.). Se construiesc Arenele Romane unde actorii Teatrului Național jucau o alegorie intitulată „Povestea Neamului” . Circa două milioane de vizitatori au trecut pragul Expoziției, căile ferate au introdus trenuri suplimentare și au vândut bilete la preț redus celor care veneau la București.

S-a scris mult despre acest eveniment din 1906, au apărut și multe imagini (în ziare, albume, ilustrate). Nu știu dacă ați văzut vreodată aceste imagini sau dacă vă puteți închipui ce s-a construit acolo în 11 luni (incluzând și 3 luni de iarnă). Priviți imaginile din această bază fotografică (imagoromaniae.ro/sursa/ex ... lbum-fotografic). Incredibil!

Ce am mai găsit în Parcul Carol...

Nu e prima dată când mă plimb prin acest parc bucureștean așa că știu prin ce colțuri mai sunt amplasate urme ale Expoziției Generale din 1906. Majoritatea construcțiilor au dispărut în urma unor incendii, demolări, mutări. Azi monumentul care acaparează toate privirile este Mausoleul (Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism) (ridicat între 1959-1963,48 m înălțime), numit din 2006 Monumentul Eroilor Neamului (proiectul nu a fost implementat încă: amenajarea expozițională și ambientală a monumentului). Pe această terasă înaltă a fost ridicat în timpul Expoziției Palatul Artelor, transformat ulterior în Muzeu Militar, apoi distrus de un incendiu și demolat.

Ce a supraviețuit în acest loc (mutat, strămutat)? Mormântul Ostașului Necunoscut, inaugurat în 1923 ansamblul este operă a sculptorului Emil Wilhelm August von Becker, artist al Casei Regale a României. În partea estică a dăinuit Castelul lui Vlad Țepeș, azi sediu al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. De fapt aici s-a aflat un rezervor cu apă destinat postului de pompieri care deservea Expoziția. Turnul înalt de 32 m urma să ofere posibilitatea vizitatorilor să observe întreaga întindere a parcului și pavilioanelor. În 2015 am vizitat clădirea și am scris un articol pe AFA (vezi impresii). Încă se desfășoară lucrări de restaurare/amenajare la turn și terasa acestuia.

În partea vestică se află Vila Bosianu, azi bibliotecă a Institutului Astronomic. Cuprinsă de vegetația de la marginea parcului, construcția în stil neogotic a fost comandată de marele jurist Constantin Bosianu și terminată la 1856. Vila avea să îl adăpostească câteva zile pe Alexandru Ioan Cuza chiar înainte de finalizarea Unirii Principatelor (merg.in/bucuresti/de-vizi ... sianu-7462.html). Frumoasa clădire nu se poate vizita, doar poți privi prin gard interesanta arhitectură a vilei. Și te întrebi de ce nu se valorifică altfel acest monument istoric. În apropiere se află stația meteorologică Filaret.

Un pic mai la vale de Vila Bosianu se află Arenele Romane, un spațiu de spectacole în aer liber, proiectat și construit de cunoscuți arhitecți și ingineri ai epocii (de ex. Leonida Negrescu, Elie Radu). Stilul roman adoptat de constructori face legătura cu latinitatea poporului român, alături de scenă și gradenă fiind ridicat un întreg complex de clădiri. Azi Arenele Romane nu mai arată chiar ca acum 120 de ani, au trecut prin multe refaceri.

În fața Arenelor se află Fântâna Minelor și Carierelor, urmă a construcțiilor din 1906, o sursă de apă în stil italian, din marmură și piatră extrasă din mai multe cariere românești. Azi din gura leului de marmură nu mai curge apă.

Coborând pe o alee cu piatră cubică (mod de paviment tot mai rar întâlnit în Capitală) descoperim o parte din amenajările de la 1906: rocile (vezi foto. Aflate acum în apropierea unui canal de apă ce delimitează o mică insulă („a lebedelor” ) ansamblul stâncos este tocit de vremuri.

În zona platformei centrale se află Giganții, doi bărbați contorsionați realizați de Dimitrie Paciurea și Frederick Storck, parte a unui original ansamblu amplasat inițial în 1906 în fața Palatului Artelor. Sub numele de Grota fermecată era reprodusă o cavernă naturală, o terasă cu balustradă și alte elemente decorative (detalii complete aici: ro.wikipedia.org/wiki/Sta ... e_Gigan%C8%9Bii). Ilustrând o veche legendă, cei doi „giganți” erau acompaniați de o „Frumoasă Adormită” , realizată de Filip Marin și aflată azi în Parcul Regele Mihai I (Herăstrău).

Mai facem câțiva pași și descoperim alt element vechi (mai vechi decât Expoziția din 1906) integrat în parcul actual: Fântâna George Gr. Cantacuzino. Așa cum ne informează inscripția de pe frontispiciu, primarul Capitalei – George Grigore Cantacuzino – suportă în 1870 costurile ridicării acestei fântâni. Pe un soclu ce imită o zonă de stânci se ridică o construcție ce adăpostește o firidă semicirculară, piloni și un vas din care apa se scurgea într-un bazin. În momentul vizitei fântâna nu funcționează. În apropierea intrării se află statuia dr. Constantin I. Istrate, bronz realizat de Oscar Spathe și dezvelit în 1929. Monumentul este un omagiu adus comisarului Expoziției, savantul fiind înfățișat ținând într-o mână planul manifestării în timp ce cu cealaltă arată rezultatul pe teren a muncii tuturor celor implicați în realizarea proiectului din 1906.

Un monument important, dar care nu are legătură cu Expoziția din 1906, este situat în fața parcului, și anume Fântâna Zodiac. „Cupa” arteziană a fost inaugurată în 1935, fiind asociată cu alt eveniment deosebit ce s-a desfășurat anual în Capitală: „Luna Bucureștilor” . Bazinul de piatră e proiectat de arhitectul Octav Doicescu, iar mozaicurile reprezentând zodiile sunt realizate de sculptorul Mac Constantinescu (numele lor este menționat pe fântână). Arteziana este funcțională!

În zona Parcului Carol I mai sunt locuri interesante de vizitat/văzut (pe dinafară): Uzina electrică Filaret, Gara Filaret (vezi impresii), strada în trepte Xenofon, alea Suter (în capătul căreia se află altitudinea maximă a Bucureștiului), Monetăria Statului (articol @adso: vezi impresii). Alegeri inspirate! P. S. Coriolan Pop, viitor deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918, a vizitat Expoziția în august 1906 și a conchis: Expoziţia e fără îndoială cea mai bună şcoală ce avem astăzi pe pământul românesc, o şcoală model cu material de demonstraţie aşa precum o cere pedagogia modernă. O viaţă întreagă nu este de ajuns, să desvolte sentimentul naţional, cum îl desvoltă expoziţia aceasta într-o singură zi. Toată clipa petrecută la expoziţie contribue la desvoltarea dragostei şi iubirei către neamul românesc. Toţi Românii din lumea întreagă ar trebui să se ţină îndatoraţi a alerga la Bucureşti să viziteze expoziţia, acest altar sublim al neamului Românesc. (Tribuna, august 1906)

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub

---

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 101 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI