Mănăstirea Coșoteni - important pilon al credinței ortodoxe pentru românii din vechiul târg al Rușilor de Vede și împrejurimile acestuia

TIPĂREȘTE

Duminică, 01.08.2021, o zi care se anunța, cum altfel, deranjant de călduroasă, caniculă în toată regula! Cu toate acestea, ne-am propus să mergem la slujba de duminică la Mănăstirea Coșoteni, vechi așezământ monahal din județul Teleorman, situat la numai 4 km. de mun. Roșiorii de Vede, localitate atestată documentar încă din 1394.

După ce am traversat podul peste râul Vedea și ne-am delectat privirea cu frumoasele peisaje ale pădurii cu același nume, am ajuns în satul Coșoteni, care aparține de comuna Vedea. Din drumul principal am virat dreapta pe o străduță îngustă, am mers încă 150 m. și am ajuns la locul de parcare al mănăstirii, drumurile sunt asfaltate, sunt indicatoare, se ajunge ușor aici.

Mănăstirea Coșoteni, care în trecut s-a numit și Drăgănești, este situată pe valea râului Vedea, la marginea satului Coșoteni, având hramul „Sf. Dumitru” . Satul Coșoteni este locul de naștere al vestitului cărturar Radu Grămăticul, cel care în anul 1574 a tradus un Tetraevangheliar, care în prezent este expus la British Library. Am coborât pe treptele care duc spre mănăstire, printre vegetația pârjolită de căldura năucitoare a ultimelor zile, ajungând exact când a început slujba, care s-a ținut afară, zăpușeala din interiorul mănăstirii împiedicând acest lucru.

Ctitorie a domnitorului Matei Basarab, în vechiul stil românesc specific secolului XVII, mănăstirea a fost ridicată în anul 1647, pe locul unui vechi schit construit în timpul domniei lui Negru Vodă. Construcția lăcașului de cult a durat doar 30 de zile, așa cum este menționat în pisania care se află la Muzeul de Artă al României: „Această mănăstire, anume Drăgăneşti, Io Matei Basarab, cu mila lui Dumnezeu domn şi voi (vo) d a toată Ţara Românească şi ştiind dă ctitoria noastră despre mumă-mea şi văzând-o veche şi stricată, redicată-o-am den temei însă den preun (ă) cu rudele noastre ce ni se trag despre mumă-me, anume jupan Diicul marele spătar şi jupan Drăguşen marele paharnic; şi (o am z) idit de piatră întru slava lui Dumnezeu şi întru lauda marelui mucenecului Dimitrie şi în (tru) pomeana părinţilor noştri ş-a noastră de vec (i) amin. În anul 7155 de la facerea lumii (1647), iar al domniei noastre al cincisprezecilea; s-a început în iunie, 30 zile şi s-a isprăvit în luna august 1 zi” .

Pentru o scurtă perioadă, aici a funcționat o școală, de altfel printre primele din Teleorman, unde învățau copiii boierilor din localitățile apropiate. În anul 1708, mănăstirea a fost refăcută de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, care a transformat-o în metoc al Mănăstirii Văcărești, rămânând cu acest statut până în anul 1864, când a redevenit mănăstire de sine stătătoare, dar fără averi. Alte lucrări de restaurare au avut loc în anul 1841, ca urmare a distrugerilor provocate de cutremurele din anii 1802 și 1838, dar și în perioada 1935-1941.

În prezent, din vechiul complex monahal mai există doar biserica, aceasta fiind restaurată în urma unor ample lucrări începute în anul 1997, totodată depunându-se eforturi pentru construirea unui corp de chilii și alte anexe. Din anul 2014 lăcașul a redevenit mănăstire, cu obște de călugări.

Am suportat cu greu căldura, dar am stat până la sfârșitul slujbei, plecând de acolo cu o stare de bine, încântați de faptul că am vizitat un lăcaș de cult vechi, care a dăinuit și a fost martor la numeroase evenimente de-a lungul veacurilor, dacă aveți drum prin Teleorman vă invit să veniți și să-l vizitați.

Vacanțe frumoase vă doresc!

---

VIZUALIZĂRI: 1095 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI