ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 21.12.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
MAY-2017
DURATA: 1 zile
prieteni
"ECHIPA" A INCLUS:
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
70.00%
Satisfăcător
DISTRACŢ. / RELAXARE:
70.00%
Satisfăcător

NOTA MEDIE REZULTATĂ
70.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

O zi în Roșiori și împrejurimi

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 7 MIN

„Să nu uiți Darie”… Zaharia Stancu la Salcia (Teleorman)

TIPĂREȘTE

Comuna Salcia din județul Teleorman a ajuns să fie cunoscută în ultimii ani mai degrabă prin prisma existenței aici a unei afaceri aparținând unui om politic al vremurilor noastre decât ca localitate de baștină a unui romancier controversat al secolului al XX-lea. Din punct de vedere administrativ e compusă din trei sate: Salcia, Băneasa și Tudor Vladimirescu.

Legăturile mele cu această localitate sunt multiple, dar ele nu fac obiectul acestui articol. În acest material doresc să aduc la lumină un obiectiv turistic mai puțin cunoscut (ca de altfel și altele din județ) și mai deloc promovat. Vom vedea și de ce! Am trecut de multe ori prin așezarea teleormăneană și de două ori m-am oprit la Casa memorială Zaharia Stancu.

Valea Călmățuiului e o zonă săracă cu gospodării grupate pe promontoriile de lângă râu, adevărate enclave rurale încremenite în timp. Din DN 65A se desprinde DJ 653 spre satul Băneasa, în dreptul unui gorgan de pământ, poate un tumul străvechi (de fapt, sunt două movile din epoca bronzului). Arheologii au făcut săpături și investigații anii trecuți în cadrul unui proiect numit Limes Transalutanus; în apropierea șoselei se află două castre romane, dar și urmele valului de pământ ridicat de romani și care purta local numele de Troianul.

În Băneasa a locuit și Lucian Bildirescu, urmaș al unei înstărite familii de moșieri teleormăneni; în centrul localității încă stă în picioare conacul familiei, clădire atestată pe la 1850. Tatăl său, Dimitrie Bildirescu, licențiat în drept la Paris, a fost parlamentar în două legislaturi și prefect de Teleorman la schimbul de secole, al XIX-lea cu al XX-lea. Născut în 1884 la Turnu Măgurele, tânărul Lucian Bildirescu urmează cursuri în particular, dar și studii la gimnaziul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele și liceul „Mihai Viteazul” din București. Îmbrățișează cariera militară, face școala militară la Paris. Întors în țară participă la al doilea război balcanic și la Primul Război Mondial în regimente de cavalerie. Absolvent al Școlii de călărie din Viena (1913) câștigă mai multe concursuri de echitație (dresaj, săritură în înălțime). Ajunge pentru o perioadă de timp chiar șef al manejului Casei Regale.

Moștenește moșia Băneasa de la tatăl său, cele aproape 600 ha de teren fiind transformați într-o fermă model, pe moșie existând chiar și câteva hectare de orezării. Oamenii locului vorbesc de faptele bune ale maiorului Bildirescu, el dăruind cereale nevoiașilor pe timpul iernii și medicamente. Expropriat în 1921 și în 1949, ajunge aproape muritor de foame în timpul regimului comunist. Locuiește într-o singură cameră și lucrează drept paznic de noapte la un hotel din București, ajutat de cunoașterea a trei limbi de circulație internațională și fiind manierat; se stinge în 1972.

Din punct de vedere cultural, Lucian Bildirescu este și un gazetar înfocat, punând bazele în satul Băneasa la două organe de presă: gazeta „Ținta” (1931-1934) și revista „Spiritul vremii” (1934-1937) – periodic care abordează felurite subiecte din sfera politică, economică și socială. De altfel, de-a lungul secolului al XX-lea în Salcia activează mai mulți oameni de litere și se editează mai multe publicații (ex. „Gazeta literară a Teleormanului”, „Trâmbița Teleormanului”). O introducere cam lungă, dar care explică cumva substratul solid pe care a putut „crește” Zaharia Stancu.

Zaharia Stancu. Născut în localitatea Salcia la începutul veacului al XX-lea, Zaharia Stancu a fost un controversat prozator, poet, traducător și publicist. O copilărie tumultoasă îl poartă prin toate mediile sociale, la București fiind ajutat de Gala Galaction și Vasile Voiculescu. După căsătoria cu o învățătoare din Turnu Măgurele se stabilește o vreme în satul natal, Salcia, unde i se va naște și singurul copil, viitorul medic și scriitor Horia Stancu. În perioada interbelică își ia licența în litere și filozofie, fiind redactor și director la mai multe publicații. Ocupă de-a lungul vieții funcțiile de director al Teatrului Național din București, președinte al Societății Scriitorilor Români și președinte al Uniunii Scriitorilor din România.

S-a vorbit și scris mult despre oportunismul acestui scriitor, despre colaborarea cu regimul comunist, despre realitatea scrierilor sale. Și probabil vor mai curge râuri de cerneală… Adevărul? E acolo, undeva… Cert este că romanul „Desculț” și celebra expresie „Să nu uiți Darie… ” mi-a rămas în minte din copilărie. Romanul apărut în 1948 se vrea o frescă a vieții țărănești de la începutul secolului al XX-lea (jurnalul.ro/campaniile-ju ... unist-1560.html), fiind tradus într-o mulțime de limbi străine.

Casa memorială „Zaharia Stancu” din Salcia. După ce treci de Gara Salcia (care deservește linia ferată 908, Turnu Măgurele – Roșiorii de Vede, cale ferată neelectrificată inaugurată în 1887), de terenul mlăștinos și plin de bălți din jurul Călmățuiului, înțesat de cârduri de gâște, urcăm pe o terasă a râului unde se află „centrul civic” al comunei. Aici se află biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (o turlă zveltă acoperită cu solzi de tablă accentuează silueta lăcașului de cult ridicat între anii 1889-1894), magazinul sătesc universal, căminul cultural și Primăria. În stânga, coborând spre Călmățui, se află Școala gimnazială „Zaharia Stancu”.

Exact pe lângă Primăria comunei intrăm pe o „linie” (uliță) neasfaltată care ne conduce către casa memorială. La șosea nu există nici un indicator care să îți indice direcția corectă sau existența acestui muzeu. Într-o curte înconjurată de un gard de plasă de sârmă zărim o casă portocalie și un bust – aici e casa memorială. La ultima vizită am observat apariția unui panou, ca parte a unui proiect turistic (casememoriale.ro/casa-mem ... -zaharia-stancu).

Casa în care s-a născut Zaharia Stancu nu mai există, muzeul fiind înființat în 1994 în casa surorii sale care a trăit până în 1989. Pe fațada clădirii sunt două plăci care ne informează că acolo este casa memorială a scriitorului, dar și biblioteca comunală. De altfel, am înțeles că bibliotecara comunei joacă și rolul de muzeograf. Însă de fiecare dată când am fost acolo ușile erau ferecate și nu există nici o informație, gen număr de telefon, o modalitate de a lua legătura cu cineva care să deschidă muzeul memorial. Cu mulți ani în urmă am intrat în curte și am privit pe fereastră, am văzut doar rafturi de cărți, volume răvășite, mult praf.

Clădirea muzeului e una clasică pentru spațiul teleormănean, asemenea tip de case înlocuind după măsurile administrativ-sanitare luate de autoritățile locale începând cu anul 1916 bordeiele. Casa e formată dintr-o sală (tindă) centrală și două camere, de obicei una de curat, una pentru locuit; în față se află un mic pridvor sprijinit pe două coloane. Din păcate, ferestrele de lemn au fost înlocuite cu termopane albe. Unul din site-urile web care descrie succint interiorul îl puteți accesa aici: ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=593. În curte se află un bust al scriitorului Zaharia Stancu (nu am reușit să identific autorul); bărbia statuii e spartă de ani de zile, nu a fost „cârpită” în nici un fel.

Se pare că promovarea valorilor culturale ale județului Teleorman se află într-o epocă de cumpănă. Mai multe case memoriale sau clădiri care au o importanță culturală nu mai sunt îngrijite corespunzător, ca să nu mai vorbim de valorificarea potențialului turistic al acestora. De ex.: casa lui Marin Preda (cronicipebune.ro/cade-si- ... lui-marin-preda) sau casa lui Constantin Noica (liberinteleorman.ro/teleo ... a-alexandriei-2); despre conacul Constantin Noica și Capela Stella Maris a familiei Antonescu din Vitănești am scris și eu într-un articol din 2014 (vezi impresii). Speranțe? Trebuie să existe…


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 21.12.17 13:03:02
Validat / Publicat: 21.12.17 15:08:40
VIZUALIZĂRI: 2988INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ROȘIORI de VEDE.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P16 Punte peste râul Călmățui...
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 32150 PMA (din 35 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

9 ecouri scrise, până acum

Safta Radu [21.12.17 16:26:54] »

Un articol care mi-a mers la inimă! Ai descris locurile copilăriei mele, pentru că eu, născut la Mediaş, am crescut la Salcia, în satul Băneasa. Când eram elev în şcoala generală, în fiecare an mergeam la Casa Memorială Zaharia Stancu pentru a face curăţenie, tăiam iarba, săpam porţiunea de pământ din faţa casei, văruiam pomii, de regulă cam prin aprilie-mai desfăşuram aceste activităţi. Ce-i drept, n-am mai trecut pe-acolo de foarte mulţi ani, din fotografii observ că autorităţile locale nu prea sunt interesate de acest obiectiv. Cu permisiunea ta, am să fac o corectură: în P04, în clădirea de lângă Monumentul Eroilor a funcţionat şcoala generală cu cls. I-IV Băneasa, în care am învăţat şi eu la vremea mea, în prezent închisă, din lipsă de copii. Conacul Bildirescu se află la circa 700-800 m, pe un deal, lângă moara din localitate. Până prin anii '90-'91, în clădirea conacului a funcţionat Preventoriul TBC, practic o secţie a spitalului TBC Roşiorii de Vede, dar pe lângă cei bolnavi de tuberculoză, de regulă copii, aici mai erau aduşi şi copii din familii defavorizate. Astăzi am fost în Salcia, în satul Tudor Vladimirescu, la socrii mei, şi fiindcă în sat există o problemă cu apa potabilă, le-am luat apă de la cişmeaua din P15. Toate cele bune!

ioan marinescu [21.12.17 18:31:40] »

@tata123: Foarte bun și inedit rewiew. Votat cu drag!

tata123 🔱 [21.12.17 19:14:21] »

@Safta Radu: Mulțumesc pentru lectură și mai ales pentru completări. Bănuiam într-un fel că acea clădire nu ar putea fi Conacul Bildirescu, apoi am citit pe Internet că e situat undeva lângă moară. Aș fi dorit să îl văd, am citit multe lucruri bune despre maiorul Bildirescu... ultima oară am fost în zonă în luna mai a acestui an.

Mă bucur că acest articol este despre o zonă dragă ție. De la cișmeaua de la șosea am băut și eu apă rece și gustoasă.

nickro [21.12.17 19:24:21] »

@tata123

Articolul si fotografiile, atent meșteșugite, îmi evocă clipe feerice din copilarie, cand zburdam, nepasator la grijile vietii, pe meleagurile sălciene si ale Stănicuțului (fostul nume al satului Tudor Vladimirescu). Iar poza 4, cu scoala din Baneasa, este si mai plina de încărcătură emoțională, deoarece aici a fost învățătoare mama mea, în anii '80. Mulțumesc pentru aducerile aminte și felicitări pentru strădania erudită și generoasă depusă pe AFA.

Zoazore [21.12.17 19:29:11] »

@tata123: Interesant si amplu articol!

Pacat ca nu se mai ingrijeste nimeni de aceste case. Vor cadea nedrept in uitare si-i mare pacat!

@Safta radu, cred ca, dupa ce-ai trecut tu, copil, p-acolo, nici n-a mai trecut nimeni! Facand un spirit de gluma, eu cred ca tot pe tine te-asteapta!

Si, tot din articolul asta am aflat ca exista doua rauri Calmatui:

unul in Teleorman si unul in Braila-Buzau! Si nu, nu-i acelasi!

ro.wikipedia.org/wiki/C%C ... m%C4%83%C8%9Bui

tata123 🔱 [21.12.17 20:05:31] »

@nickro: Câte amintiri poate să stârnească un loc de pe harta României care pare uitat de lume. Mă bucur că există asemenea „legături” între membrii AFA. Cuza Vodă, Stănicuț sau Principele Ferdinand sunt tot atâtea nume purtate de actualul sat Tudor Vladimirescu. În perioada interbelică a fost chiar comună, cu primar și ștampilă proprie. Mulțumesc pentru ecou, lectură și aprecieri.

tata123 🔱 [21.12.17 20:11:35] »

@Zoazore: Mulțumesc pentru lectură și aprecieri. Valea Călmățuiului e plină de sate grupate pe terase situate ori pe stânga, ori dreapta cursului de apă. Râul Călmățui are o lungime de circa 118 km și un bazin hidrografic de peste 1400 kmp. Și localități cu numele „Salcia” există în mai multe județe ale țării.

Cred că din când în când Primăria mai organizează câte un mic eveniment la casa memorială; de asemenea, vizite ale școlarilor în timpul Săptămânii Altfel.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
tata123 🔱 [21.12.17 20:16:07] »

@ioan marinescu: Viața scriitorilor și poeților ascund nenumărate lucruri interesante, unele strâns corelate cu istoria țării. Zaharia Stancu a ocupat un loc important în literature și programa școlară din epoca comunistă. Acum, parcă a intrat într-un con de umbră. În zonă locuiește și poetul Dumitru Vasile Delceanu, pe care am avut ocazia să îl cunosc la casa sa din satul Tudor Vladimirescu - ce dulceață bună am gustat acolo! Mulțumesc pentru aprecieri.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
mishu [24.12.17 15:27:28] »

@tata123: Intradevar un articol interesant, felicitari, votat cu placere.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
ioan marinescu, mishu, nickro, Safta Radu, tata123 🔱, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.107956886292 sec
ecranul dvs: 1 x 1