ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 18.12.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Rosiorii de Vede
ÎNSCRIS: 16.04.13
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
DEC-2017
DURATA: 0 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

O zi în Roșiori și împrejurimi

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Mănăstirea Plăviceni - o nestemată a ortodoxiei româneşti, cu o puternică încărcătură istorică

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Cu noi e dreptul şi dreptatea, cu noi e cauza cea bună, cu noi e Dumnezeu!

Mihai Viteazul, Şelimbăr, octombrie 1599

Câtă dreptate are @tata123, când spune, în [pen]ultimul său review, de altfel unul excelent, că numai călătorind pe şoselele României, prin unghere de ţară, străbătând păduri sau căi mai puţin umblate de turişti, putem găsi locuri superbe. Numai atunci ne dăm seama de frumuseţea acestor locuri, şi mai ales de valoarea lor.

Cu ceva timp în urmă, citisem câte ceva despre Mănăstirea Plăviceni, din comuna Plopii-Slăviteşti, un loc atât de strâns legat de numele marelui domnitor Mihai Viteazul, culmea, situată doar la 37 de kilometri de casa mea! Pun mâna pe telefon şi sun un coleg de serviciu, care cunoaşte foarte bine zona în care se află mănăstirea, propunându-i ca într-o bună zi să vizităm acest sfânt lăcaş. Colegul meu nu numai că a fost de acord, dar s-a oferit să dea şi câteva telefoane, dacă-l putem găsi acolo pe stareţul mănăstirii, programul de vizitare, şi alte amănunte de acest gen.

Arzând de nerăbdare, ne-am întălnit cu acesta şi cu soţia sa, într-o frumoasă zi de sâmbătă, era cald, o zi anormală de iarnă ar spune unii, termometrul arăta 11 grade! Din centrul localităţii Plopii-Slăviteşti am plecat către mănăstire, există un indicator la circa 200 m de primărie, urmând să mergem cam 10-11 kilometri până acolo. Imediat după ce am ieşit din sat, am intrat în pădurea Plopii-Slăviteşti, pe un drum desfundat, anevoios, cu hârtoape, formate în urma ploilor din zilele trecute.

De menţionat că pădurea, pe care există şi un fond de vânătoare, aparţine unor apropiaţi ai liderului politic absolut al judeţului Teleorman, domnul acela cu păr grizonat şi mustaţă, cu zâmbetu-i şarmant, cel mai iubit dintre pământeni :), cred că vă daţi seama repede de cine e vorba, pe o porţiune din aceasta fiind montat gard din sârmă electrificat, având din loc în loc plăcuţe de atenţionare. Cu oareşce dificultate reuşim să parcurgem distanţa mai sus menţionată, ieşind din pădurea fermecată :).

Pe stareţul mănăstirii, Teoctist Moldovanu, nu l-am găsit acolo, era plecat să rezolve unele probleme administrative, dar colegul meu l-a sunat iar acesta a apărut după circa 30 de minute, timp în care am avut posibilitatea să fac câteva fotografii întregului ansamblu monahal, aflat în stare de degradare, situat în sud-estul comunei Plopii Slăviteşti, pe raza satului Dudu, în lunca râului Olt, la numai câteva sute de metri de acesta, la hotarul cu judeţul Olt.

Ce am găsit noi aici? Din ansamblul mănăstiresc au mai rămas turnul-clopotniţă, parţial dărâmat, biserica, aflată într-o avansată stare de degradare, având hramul ,,Arhanghelul Mihail", de altfel singurul lăcaş de cult din ţară care are doar hramul unuia din cei doi arhangheli, şi ruinele zidului de incintă. În stânga bisericii, la câţiva metri, se află marcat locul unde în anul 2010 a fost descoperit un schelet incomplet, fără cap, clavicule şi coaste, despre care unele surse afirmă că ar fi al domnitorului Mihai Viteazul, dar despre aceste aspecte vom discuta puţin mai târziu.

Legenda spune că în aceste locuri, în vremuri de restrişte, Doamna Stanca, soţia domnitorului Mihai Viteazul, fiind urmărită de turci, s-a urcat într-un alun, ascunzându-se astfel de năvălitori, drept mulţumire faţă de Dumnezeu ridicând o bisericuţă din lemn, din acest motiv mănăstirii spunându-i-se şi Alunişul. Alunul a fost tăiat, iar trunchiul acestuia a servit drept masă în altar.

Pe locul acestei bisericuţe a fost ridicată o altă biserică, din piatră, între anii 1637-1648, de către marele vornic Dragomir Dobromirescul, fiul lui Dobromir, marele ban al Craiovei, lucru atestat de către pisania ce poate fi văzută la intrarea în biserică. La moartea ctitorului său, în 1652, ca urmare a faptului că nu a avut urmaşi, mănăstirea este înzestrată cu toate averile acestuia, 448 ha de pădure şi 230 ha teren arabil.

Lucrări de refacere a ansamblului au avut loc la sfârşitul sec. XVII, când au fost adăugate chiliile şi anexa situate pe zidul de sud al incintei. În urma cutremurului din 1802, complexul este grav afectat, unele lucrări de refacere având loc între anii 1815-1820, an când complexul este desfiinţat ca mănăstire şi apare în documente ca biserică de mir metoh al bisericii Kretzulescu din Bucureşti. La sfârşitul secolului XVII şi începutul secolului XVIII, în documente este menţionat ca egumen la această mănăstire Eremia Cacavela, unul din mentorii domnitorului Dimitrie Cantemir.

În anul 1926, vizitând zona, istoricul I. C. Filitti menţiona că a găsit ,,în stare de ruină zidurile înconjurătoare al mănăstirii de altădată, şi biserica, frumos exemplar de biserică mare din vremea lui Matei-Vodă, rămasă fără geamuri, complet golită de mobilier, dar plină de moloz în urma recentei prăbuşiri a turlei principale şi gata a primi ploaia şi zăpada. O privelişte jalnică." Fapt atestat în perioada următoare, când datorită stării avansate de degradare, biserica a fost folosită de localnici ca adăpost pentru animale, în interior, pe pereţi, putându-se observa cu uşurinţă ,,semnele" civilizaţiei moderne, cu scrijelituri gen ,,Gicu + Jeni = LOVE ".

După anul 1995, au fost efectuate unele lucrări de refacere, fiind reparat parţial acoperişul, iar în prezent aici se pot ţine slujbe.

În anul 2010, câţiva muncitori care făceau curăţenie în curtea mănăstirii, au dat foc unor gunoaie chiar lângă zidul bisericii. Observând că pământul unde fusese făcut focul s-a surpat, părintele stareţ Teoctist Moldovanu le-a spus muncitorilor să stingă focul şi să dea pământul la o parte, ieşind la iveală nişte cărămizi ce împrejmuiau un zid care ascundea nişte oseminte, un schelet uman, fără cap, membrele superioare, claviculă şi coaste, care potrivit documentelor din epoca lui Mihai Viteazul, ar corespunde cu modul cum a fost ucis domnitorul, la 9 august 1601, şi cum a fost mutilat trupul acestuia.

În cronica sa, Istvan Szamoskovy, cronicar maghiar contemporan cu Mihai Viteazul, face următoarea relatare:

,,Unul din căpitani, cu numele de Bori (Iacobus Beaurius) dacă a intrat în cort împreună cu încâ câţiva a pus mâna pe Mihai zicând: eşti prins! Mihai i-a zis: Ba! şi cu aceasta a pus mâna pe sabie s-o scoată. Un valon ţintind cu puşca a slobozit-o şi l-a lovit în mâna stângă cu care a căutat să scoată sabia, căci Mihai Vodă era stângaci. Alt valon i-a străpuns îndată pieptul cu sabia, al treilea valon l-a împuşcat în spate, şi astfel prăbuşindu-se i-au tăiat capul cu propria sabie. Şi jefuindu-l şi împărţindu-i toată prada ce o avea în cort şi vitele de afară, i-au tăiat capul în cort şi a zăcut trei zile gol, la marginea drumului. Capul, cu barbă cu tot, l-au pus pe hoitul unui cal, care murise acolo, tot atunci şi astfel a stat capul acolo mult timp. Tăiat-au nemţii bucăţi mari de piele din trupul voievodului despuindu-i spatele şi coastele, umerii, şi le-au oprit ca amintire. În cele din urmă, aşa scârbos cum era, l-au înmormântat nişte sârbi într-o groapă mică, să nu-l mânce câinii. "

Unele surse istorice menţionează faptul că la jumătatea secolului XVII osemintele lui Mihai Viteazul au ajuns în Valahia Transalpină, fiind îngropate la o mănăstire din apropierea râului Olt.

Pentru a elucida acest aspect, părintele stareţ Teoctist Moldovanu a solicitat efectuarea unui test ADN, fiind folosit materialul luat de la osemintele descoperite şi de la osemintele mamei domnitorului, Teodora Cantacuzino, înmormântată la Mănăstirea Cozia. Raportul medico-legal a arătat faptul că osemintele descoperite corespund ca dimensiuni cu cele ale lui Mihai Viteazul, în următoarea perioadă aşteptându-se o confirmare oficială din partea instituţiilor abilitate, dacă osemintele descoperite sunt sau nu sunt ale domnitorului Mihai Viteazul.

Dacă se va face o confirmare oficială, vom avea un nou caz Prislop? Doar ştim cu toţii ce s-a întâmplat acolo, Mănăstirea Prislop a fost luată cu asalt de credincioşi după ce au fost mediatizate din plin viaţa şi realizările Părintelui Arsenie Boca. Cert este faptul că şi aici, la Plăviceni, vin mulţi oameni, din toată ţara, pentru a vizita mănăstirea.

Pe parcursul şederii noastre la mănăstire, părintele stareţ ne-a arătat şi biserica nouă, ridicată cu mari eforturi la circa 200 metri lângă vechea mănăstire, o biserică foarte frumoasă, cu picturi superbe, având acelaşi hram, urmând ca aici să se ţină slujbe, cu speranţa că într-o bună zi vechea biserică a mănăstirii va fi refăcută. Cum spunea şi părintele, speranţa moare ultima, lucrurile tărăgănează, banii pentru renovare nu vin, parcă nu se doreşte reabilitarea, sunt şanse destul de mici ca în viitorul apropiat să se facă ceva pentru salvarea acestui ansamblu monahal.

Am vizitat un loc încărcat de istorie, fiind fascinaţi de cele văzute şi auzite, de frumuseţea locurilor, de explicaţiile oferite cu zâmbetul pe buze de către stareţul mănăstirii, plecând de-acolo cu speranţa că în viitor lucrurile vor intra pe făgaşul normal, iar Mănăstirea Plăviceni va redeveni ceea ce a fost odată. Vă invit să veniţi aici, nu veţi regreta!

Sărbători Fericite tuturor!

 

Webmaster, cu mulţumiri, rog ataşaţi https://www.youtube.com/watch?v=RzpY32dmLYY.


---
Trimis de Safta Radu in 18.12.17 17:53:17
Validat / Publicat: 18.12.17 19:46:21
VIZUALIZĂRI: 2368INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ROȘIORI de VEDE.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
22 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Safta Radu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 67000 PMA (din 50 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

22 ecouri scrise, până acum

webmasterX [18.12.17 19:36:03] »

Bună recomandarea

Mutat în rubrica "O zi în Roșiori și împrejurimi, ROȘIORI de VEDE" (nou-creată pe sait)

--

Webmaster, cu mulţumiri, rog ataşaţi youtube.

Hmmm... linkul duce spre un video ce pare inaccesibil - mai verifici te rog o dată adresa (Webmaster, cu mulţumiri, rog ataşaţi htpps://www.youtube.com/watch?v=RzpY32dmLYY.)?

Safta Radu [18.12.17 20:00:23] »

@webmasterX: Mulţumesc pentru apreciere. Am verificat adresa, e scrisă corect. E un fragment din filmul, Mihai Viteazul", cu marele Amza Pellea, scena în care este ucis la Turda, durează 2,43 min.

webmaster26 [18.12.17 20:15:50] »

@Safta Radu: sper că l-am nimerit.

Adresa nu e scrisă corect: HTPPS vs HTTPS! si pesemne mai e ceva greșit pe acolo că doar simpla corectură de mai sus duce la ''video indisponibil''!

webmaster [18.12.17 20:32:14] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecție.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

webmasterX [18.12.17 20:52:22] »

@Safta Radu: adresa nu era totuși (integral) corectă - primul z era mare (Z), nu mic (z).

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

mihaelavoicu [18.12.17 22:09:39] »

Așa singuratecă și stingheră aruncată în mijlocul câmpului, ruinată, îmbătrânită, chiar deteriorată, cu silueta elegantă a turnului-clopotniță și acel albastru superb din interior, cum Dumnezeu să nu-ți placă! Frumos și votat cu drag!

Safta Radu [18.12.17 22:13:14] »

@webmasterX: Eu aş fi vrut altceva, dar nu-i problemă, e foarte bine şi aşa, poate am greşit eu adresa, nu mai contează. Mulţumesc mult.

Zoazore [18.12.17 22:26:43] »

@Safta Radu: Interesant articol. Interesantă, însă, mi s-a părut și relatarea cronicarului maghiar Istvan Szamoskovy.

Cruntă moarte a mai avut Mihai Vodă!

Păcat că nu se renovează un așa loc plin de istorie! Dar, poate... Speranța moare ultima!

Radu Tudoran [18.12.17 22:27:57] »

Ca probe ADN nu poate fi "folosit" capul domnitorului de la Manastirea Dealu? Cred ca pentru romanii adevarati descoperirea corpului lui Mihai Viteazul ar fi de mare insemnatate.

Calatorii tot mai interesante pe anul care vine.

Safta Radu [18.12.17 22:36:04] »

@mihaelavoicu: Mulţumesc mult. Toate cele bune!

Safta Radu [18.12.17 22:44:15] »

@Zoazore: Modalitatea în care a fost ucis marele nostru domnitor a fost relatată de mai mulţi cronicari ai vremii, fiecare însă a descris-o în felul său, cu menţiunea că între aceste cronici există multe asemănări. Am citit multe despre moartea lui Mihai Viteazul, însă relatarea cronicarului maghiar mi s-a părut cea mai interesantă, cred eu că e cea mai apropiată de realitate. Cu renovarea mănăstirii, trebuie să mai curgă multă apă pe albia Oltului până se va rezolva problema. Mulţumesc pentru vizită şi vot.

Safta Radu [18.12.17 22:56:04] »

@Radu Tudoran: Tocmai aici e problema, dacă despre capul de la Mănăstirea Dealu se ştie că este al marelui domnitor, trebuie clarificată apartenenţa osemintelor descoperite la Plăviceni, nu se pot lua probe pentru efectuarea ADN-ului din altă parte. Cred că în cazul unei confirmări oficiale venite din partea statului român, locul vizitat de mine va căpăta o mare însemnătate, poate atunci autorităţile îşi vor întoarce faţa şi către acest sfânt lăcaş. Mulţumesc de vizită şi vot.

Multe călătorii frumoase în 2018!

webmaster [18.12.17 23:19:19] »

@Safta Radu: pe viitor recomand pentru indicarea linkurilor (youtube, dar, evident, nu numai) folosirea comenzilor COPY / PASTE.

E mai simplu și mai ”error-free”

elviramvio [18.12.17 23:45:16] »

@Safta Radu:

Mi-ai reamintit satul unde cândva mă ducea taică-miu în vizită la rude. Pe atunci drumul era mai bun decât acum dar nu asta e important. S-ar putea ca acel lăcaș vechi de cult să se năruie și asta se dorește probabil și așa dispar multe urme.

Mă întreb dacă ai vizitat și muzeul de istorie al orașului, eu cred că da. Nu vrei să scrii puțin despre el? L-am cunoscut pe întemeietorul lui, prof. Voivozeanu Petre, soția lui mi-a fost profesoară. Erau artefacte interesante cândva acolo, obiecte din era trecută, din limesul roman, toate descoperite în zonă. Oare sunt tot acolo sau au fost preluate de alte muzee?

doinafil [19.12.17 12:15:22] »

@Safta Radu: Mulțumesc pentru aceste bune informații!

Ansamblul monahal vechi pare tare trist, parcă azvârlit în câmp, părăsit. Interiorul este și mai trist.

Ce păcat că se investesc mii și mii de euro în așezăminte noi, nu că acestea n-ar fi necesare, însă cred că mai întâi ar trebui ca BOR-ul nostru să se îngrijească de refacerea și restaurarea vechilor lăcașuri de cult, mai ales că ele sunt bogăția trecutului nostru, istoria noastră, a românilor!

Felicitări pentru articol!

Safta Radu [19.12.17 13:11:58] »

@elviramvio: Poate o să vă surprindă, dar nu am vizitat muzeul de istorie, deşi trec pe lângă el în fiecare zi, când merg la locul de muncă. În viitorul apropiat, cine ştie? Oricum, m-aţi provocat, aţi stârnit curiozitatea din mine, şi totodată dorinţa de a-l vizita. Revenind la review-ul meu, cam asta ar urma să se întâmple dacă nu vor fi făcute lucrări de restaurare a complexului mănăstiresc, se va alege praful şi pulberea. Mulţumesc pentru vizită şi vot.

Sărbători Fericite!

adrianbogdan [19.12.17 13:13:18] »

Buna!

Interesanta si frumoasa prezentarea ta, chiar daca Web a ilustrat altceva decat ti-ai dorit sa sti ca mie imi place si chiar se potriveste cu review-ul.

Cateodata ma intreb ce mai poti vizita prin Teleorman si articolul tau imi da un posibil raspuns pozitiv.

Si eu sunt curioasa sa vad ce spun cercetatori in legatura cu identitatea acelor oseminte.

Sarbatori fericite!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Safta Radu [19.12.17 13:14:51] »

@doinafil: Aveţi dreptate, se investesc sume mari de bani în biserici şi mănăstiri noi, dar nu se găsesc bani de renovare a celor vechi, deşi acestea sunt o parte din istoria noastră, au fost un pilon de bază în menţinerea credinţei noastre ortodoxe în vremuri de restrişte, au menţinut unitatea neamului nostru. Stareţul mănăstirii ne spunea că deşi mănăstirea pare aruncată într-o zonă izolată, pe câmp, vara este foarte frumos acolo, când totul e verde, păsărelele se aud cântând în pădure, Oltul e aproape... Mulţumesc de vizită şi vot.

Sărbători Fericite !

Safta Radu [19.12.17 13:43:46] »

@adrianbogdan: Câteodată auzi de un obiectiv aflat la mică distanţă de tine, şi normal că te întrebi: eu de ce n-am ştiut de el până acum? Cu adresa youtube a ieşit bine până la urmă, îmi place şi aceasta.

Legat de osemintele descoperite la Plăviceni, nu ştiu ce să zic, cât o mai fi de aşteptat până la aflarea adevărului, Dumnezeu ştie...

Mulţumesc de vizită şi vot.

Sărbători Fericite!

tata123 [19.12.17 13:48:50] »

@Safta Radu: Surpriză! Un obiectiv inedit pe care îl tot „urmăresc” de vreo doi ani. Am fost de multe ori în preajmă, dar de fiecare dată mi-a fost teamă de drumul de pământ care duce la mănăstire.

Monument istoric aflat în proprietate publică, Mănăstirea Plăviceni se află pe o listă de monumente în stare avansată de degradare și care necesită lucrări urgente de conservare-restaurare, listă elaborată de Prefectura Teleorman. Mănăstirea deține un proiect tehnic de restaurare, dar lucrările stagnează de peste 5 ani de zile. Soluții identificate? Nu există momentan...

O clipă de istorie strâns legată de familia lui Mihai Viteazul se scurge la granița dintre județul Teleorman și județul Olt. Urmează Anul Centenarului...

Safta Radu [19.12.17 14:10:41] »

@tata123: Când plouă, nu prea e bine să mergi pe acolo. Deşi traversează pădurea, drumul este destul de circulat, mai ales de autovehicule cu gabarit mare. Când timpul este bun, se poate circula fără probleme, drumul prin pădure este pitoresc, poţi vedea căprioare, mistreţi, fazani şi alte vieţuitoare ale pădurii. Bine zis, o clipă de istorie legată de familia lui Mihai Viteazul, de care, din păcate, puţini ştiu...

Mulţumesc pentru completare.

Sărbători Fericite!

mishu [24.12.17 13:03:22] »

@Safta Radu: Un articol foarte interesant si o fila de istorie. Trebuie sa ajung si eu pe acolo insa nu prea stiu exact cand. Felicitari, votat cu mare drag.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
9 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adrianbogdan, doinafil, elviramvio, mihaelavoicu, mishu, Radu Tudoran, Safta Radu, tata123, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.133311986923 sec
ecranul dvs: 1 x 1