Muzeul Antipa - pe urmele Monstrului Preistoric

TIPĂREȘTE

După o absență semnificativă, în mare parte din cauza epidemiei/ pandemiei, am revizitat muzeul Antipa. Am mers cu mașina pentru că știam că voi găsi loc la parcarea din Piața Victoriei, lucru care s-a și întâmplat. Am plătit 5,95 lei/ oră dar a fost necesar să prelungesc cu încă o oră. Am făcut plata prin aplicația amparcat.ro dar cum Piața Victoriei se afla in zona 1 de parcaj, ora ar trebui sa fie 5 lei prin sms sau cash angajatului de acolo (care era prezent). Dar mi s-a parut mai comod sa platesc prin aplicatie, unde am deja cardul salvat, dau 2-3 clickuri și gata stresul.

Desigur, se poate ajunge aici și cu mijloacele de transport în comun, fiind numeroase stații dinspre toate colțurile Bucureștiului, dar și stația de metrou Piața Victoriei.

Am ajuns imediat de la parcare la intrarea în muzeu unde era ceva lume. Nu am stat la coadă pentru bilete, dar se aglomerează când mai vin grupuri de elevi sau studenți.

Biletul costă 20 de lei de adult sau 10 lei de pensionar sau 5 lei de copil. Se oferă și ghidaj, cu 100 de lei pentru limba română sau dublu pentru limba engleză.

Tot aici la parter este și un magazin cu suveniruri și diverse obiecte specifice, așa zisele "merch-uri" dar și 2 automate cu monede personalizate. Monedele costă 5 sau 10 lei în funcție de model.

Tot la parter există și o sală multimedia, care poate fi închiriată pentru diverse evenimente

Galeria este dispusă pe subsol + parter + etaj 1. Există un sens unic de vizitare, drept urmare nu ai cum să ratezi vreun nivel sau vreo parte a muzeului, culoarul unic te duce prin toate.

DEMISOL - Biodiversitatea din România

Începem vizita la demisol. Aici este expusă Biodiversitatea din România. Nu voi sta să enumăr tot ce am văzut pentru că mi-ar fi imposibil. Muzeul are expuse cred că mii de exponate, scene, animale, obiecte. Dar voi trece în revistă reperele principale.

Spațiul geografic al țării este dominat de Carpați, Dunăre și Marea Neagră. Între aceste determinante geografice sunt situatie întinderi vaste de câmpie, deal și podiș. Politica oficială de mediu a Uniunii Europene dar și legislația din România, recunosc 11 bioregiuni sau regiuni biogeografice pe teritoriul Europei (inclusiv Asia Mică și insulele Azore, Madeira și Canare). Dintre acestea, pe teritoriul României pătrund 5 asemenea bioregiuni. România este cea mai bogată din Europa în privința acestui aspect și este întrecută la nivel de CONTINENT, doar de Rusia care are 6 bio-regiuni.

Începem turul cu Mediul Acvatic Marin. Impresionante sunt reproducerile pentru Morun, Delfinul Comun care este răspândit în zonele tropicale și temperate ale mărilor și oceanelor sau Somnul ce se regăsește și în România, în Dunăre, bălțile ei sau râurile mari până în zona de deal în unele lacuri din țară.

Urmează zona unde ne este prezentat și mediul acvatic dulcicol apoi o zonă destinată exclusiv Rezervației Biosferei Delta Dunării. Delta este recunoscută ca unicat la nivel mondial pentru complexul de ecosisteme acvatice, terestre și intermediare, pentru diversitatea florei și faunei pe care o găzduiește.

Datorită acestor bogății naturale pe care le deține, Delta Dunării are în prezent un statut multiplu de protecție: Rezervație a Biosferei, sit Ramsar și al Patrimoniului Mondial, Sit de importanță Comunitară și Arie de protecție specială avifaunistică.

În Europa este a doua ca mărime după Delta Volgăi, iar la nivel planetar, ocupă locul 23. Delta Dunării are o suprafață de 4.152 km pătrați, din care cea mai mare parte (82%) este pe teritoriul României, adică aproape 3.500 km pătrați. Restul se află pe teritoriul Ucrainei.

Urmează exponate specifice pentru bioregiunea pontică, stepică sau continentală. Mi-a plăcut că peste tot sunt panouri multi-media, niște ecrane cu touch mai exact, care cuprind o mică hartă cu toate exponatele. Dacă dai click pe unul din exponate, se deschide o fereastră unde afli mai multe detalii despre acel exponat.

Există și panouri statice cu aceeași hartă, unde sunt puse doar denumirile exponatelor.

La fiecare etaj există săli mai mari de odihnă, unde sunt băncuțe dar și toalele (foarte curate). De menționat faptul că muzeul a fost renovat și redeschis prin 2011. De atunci toate exponatele au fost puse în valoarea, prin vitrine puternic iluminate, cu geamuri mari, leduri, proiectoare plus multe alte dotări specifice unui muzeu modern. Aș putea face o comparație, între muzeul tehnic din parcul Carol care a rămas săracul prins în anii ' 90 și acesta, Antipa, super modernizat, sau oricum, "din secolul acesta".

În tot muzeul există și panouri informative BRAILLE pentru nevăzători, dar se poate opta și pentru ghid audio, fiind indicate cifrele specifice fiecărui fișiser audio, la toate zonele importante.

Trecem în revistă și secțiunile cu Specii Dispărute din Fauna României. Aici este prezentată o întreagă vitrină. În spatele exponatelor sunt pictate puști și ținte, specifice vânătorilor, a căror mare vină se datorează dispariția animalelor.

Extincția s-a produs însă și înainte de apariția omului, în trecutul preistoric, dar pe măsură ce impactul uman asupra ecosistemelor naturale a crescut, această cauză a căpătat din păcate o pondere din ce în ce mai ridicată.

Conform unor cercetări, se consideră că până la sfârșitul perioadei glaciare, omul ca vânător a contribuit la dispariția unor specii de animale precum mamuții eurasiatici, mastodonții și leneșii giganți nord-americani, dar și unele marsupiale de talie foarte mare din Australia.

Încă din antichitate, pe teritoriul României au dispărut specii precum capra ibex și populații naturale de cerb lopătar, reintrodus în sec 19 din alte regiuni.

O altă vitrină interesantă ce mi-a atras atenția a fost cea cu obiecte aparținând celebrului Emil Racoviță, biolog, zoolog, speolog și explorator antarctic român, alături de alte obiecte specifice exploratorilor din acea vreme. Este expus cuțitul folosit de Racoviță dar și ceasul lui.

La vârsta de numai 25 de ani este ales membru al Societății zoologice din Franța. Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediției antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache. Această expediție, care pornește din Anvers în august 1897, avea un caracter internațional, pe lângă belgieni, la ea participând și norvegianul Roald Amundsen ca ofițer secund, medicul american Frederick Cook, meteorologul polonez Antoine Dobrowolski și geologul Henryk Arctowski.

Ne este prezentată și o fotografie cu nava Belgica din cadrul expediției, în momentul în care era acoperită cu gheața dar și o machetă cu aceeași navă.

Spre finalul turului de la demisol trecem printr-o peșteră foarte bine recreată. Aceasta acoperă zona mediului cavernicol. Sunt montate difuzoare care redau sunetele specifice unei peștere.

PARTER - Biodiversitatea Terrei

Urmează parterul ce adăpostește Biodiversitatea Terrei. Începem turul parterului cu secțiunea Mări Reci. Ne este prezentată o scenă de la Polul Nord cu o ursoaică polară alături de puii ei, în timp ce îi protejează de o focă.

Urmează secțiunea Mări Calde. Mările Calde se întind între cele două tropice, în cuprinsul Oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Apele au o temperatură constantă de peste 20 de grade C. Joacă un rol esențial în reglarea climei planetei. Radiația solară este mai intensă aici și determină o evaporare de amploare a apei, ceea ce produce formarea unor curenți de aer cald și umed alături de existența curenților marini.

Urmează secțiunile Bioregiunea Malgașă, neotropicală, orientală, australiană, neozeelandeză. Apoi o zonă de odihnă plus alte panouri informative. Pe unul din holurile expoziției am întâlnit și un elefant care era momentan în fază de restaurare.

Ajungem și în zona cea mai importantă. Cea unde sunt expuse scene și animale din bioregiunea nearctică, palearctică, etiopiană sau dioramele din 1907.

Dar de departe cel mai impresionant exponat este cu siguranță Monstrul Preistoric din centrului holului.

Acesta a a fost descoperit de arheologul Gregoriu Ştefănescu, acum mai bine de 130 de ani, în Vaslui! Denumirea științifică este Deinotherium gigantisimum, un animal foarte mare, un exponat foarte rar pe care puține muzee din lume în au. La cutremurul din 1977, structura s-a prăbuşit, iar specialiştii au lucrat vreme de 34 de săptămâni ca să o refacă.

Etaj - Istoria Naturală

Ajungem la etaj, unde începem turul cu Giganții Mărilor. Avem apoi un exponat foarte important. Biroul lui Grigore Antipa, alături de fotografii, atât cu el cât și cu soția sa, Alina Antipa. O altă fotografie importantă, cea care surprinde ajungerea regelui Carol al 2-a la festivitatea din 24 mai 1933.

Urmează o expoziție cu minerale și roci. Aici sunt mai multe vitrine care prezintă geme, replici de diamante, safire, imitații de pietre prețioase.

Urmează zona de Genetică, originea vieții, sala fosilelor dar și sala insectelor. M-a impresionat foarte mult Sala Insectelor unde am văzut niște insecte cât capul de mari. ???? Foarte mulță gândaci expuși, inclusiv clasicul gândac de bucătărie, dar și multe muște, albine și tot felul de chestii dubioase. Tot aici era prezentată tehnica în care insectele ajung din mediul lor natural în insectare cu ajutorul unor ustensile speciale și apoi a acelor ace.

Urmează sala trofeelor unde sunt expuse capetele mai multor animale sălbatice. Evoluția speciei umane are și ea o secțiune dedicată. Urmează apoi secțiunea de Etnografie, anatomie a Omului, Omul și Biosfera, sala atelier iar la final Anatomie comparata la Vertebre.

____

Concluzii

Pentru cei doar 20 de lei ai de vizitat o multitudine de exponate și poți învăța în 2 ore ce nu ai învățat în toți anii de școală, exponatele fiind foarte bine structurate și catalogate. Timpul de vizitare depinde de cât de des te oprești și cât de multe stai să citești de pe panourile informative dar este în jur de 1,5-2 ore.

Un muzeu foarte frumos, modern, ultra-central, destinat tututor categoriilor de vârstă.

---

VIZUALIZĂRI: 512 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI