GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Expoziţia : Dacia, ultima frontieră a romanităţii (II) EXCEPŢIONALĂ
3. Pax Romana
S-a făcut după războaiele daco-romane în urma cărora provincia de la nordul Dunării s-a numit Dacia iar la sud Moesia inferioară care cuprindea Dobrogea, Bulgaria estică până la Balcani. Dacia a făcut obiectul unei colonizări masive în special în oraşe, devenind o provincie romană ˝a fundamentis˝. Atacurile barbare au determinat împărații din a doua jumătate a secolului al III-lea d. Hr. să renunțe la provincia Dacia, retragerea definitivă făcându-se sub împăratul Aurelian (270-275 d. Hr.). Populaţia rămasă vorbea o limbă latină cu inserţii daco-getice.
- Dacia Augusti Provincia.
Pe teritoriul Daciei au staţionat două legiuni romane: a XIII-a Gemina şi a V-a Macedonica cu 30-40000 soldaţi. La terminarea serviciului militar veteranii căpătau cetăţenie romană si li se dădea un lot de pământ. Ei au fost colonisti de origine italică, illiri, traci și greco-orientali care au convieţuit şi s-au amestecat cu populaţia locală.
-Scripta manent.
În scris în actele oficiale se folosea limba latină. Tripticele Transilvane descoperite în galeriile de la Roşia Montană şi tratatul statului roman de la Callatis sunt exemple de aplicare a dreptului roman.
- Luto, Aqua, Ignis et Lucis.
În perioada anterioară, fostele teritorii dacice erau conectate la sistemul economic roman. După cucerirea Daciei, ca parte integrată în imperiu, legăturile comerciale şi de producţie (ceramică, prelucrarea materiilor animale, prelucrarea pietrelor semiprețioase, sticlărie, producție textilă) capătă o nouă dezvoltare.
- Panteon.
Viaţa religioasă a fost identificată în peste 1500 inscripţii, 150 temple, sanctuare şi zone sacre, urbane şi rurale. Credinţele şi practicele religioase noi asimilează asimilează pe cele orientale, tracice, celtice.
- Homo sum, Nihil Humani a Me Alienum Puto (sunt om: nimic din ceeace e omenesc nu mi-e străin)
Civilizaţia implementată este mai mult urbană. Locuitorii oraşelor se străduiau să imite obiceiurile şi îmbracamintea, locuinţele celor din Roma. Ritualele funerare prevedeau ca decedaţii să fie îmbrăcaţi cu cele mai frumoase haine, să poarte podoabe şi un simbol al profesiei pe care au practicat-o. Romula sau Roma cea mică era numele unui oraş colonizat din sudul Daciei.
4. La porțile Imperiului.
Dacă în interiorul Daciei se stabilise un echlibru menţinut şi de prezenţa celor două legiuni romane, înafara graniţelor imperiului, dacii liberi convieţuind cu triburi sarmatice şi germane au avut relaţii fluctuante cu romanii pornind de la o bună colaborare la conflicte deschise.
- Daci şi germanici la nordul imperiului.
Aici dacii liberi au convieţuit cu vandalii încă de la sfârşitul sec. I d. Hr. formându-se un mediu cultural barbar care a rezistat până în sec. alV-lea d. Hr. În acelaş timp a apărut şi un intens proces de romanizare.
- Dacii liberi de la frontierele de răsărit.
Alături de triburi de carpi, dacii liberi numiţi costobaci au făcut incursiuni de jaf în imperiul roman, cea mai importantă fiind în anul 170 d. Hr. când au ajuns până în Grecia. Mulţi din împăraţii romani au purtat numele de Carpicus Maximus, invingător al carpilor.
- Sarmaţii la hotarele imperiului roman (sec. I-III d. Hr.)
Două ramuri de triburi sarmatice au pătruns în sec. I la graniţele Daciei. Inițial, pătrunderea comunităților sarmatice s-a făcut cu acordul și sub supravegherea Imperiului Roman. S-au aşezat în partea de vest în Câmpia Tisei iar în est în Câmpia Română şi Moldova. Sarmaţii sunt cunoscuți arheologic doar prin complexe funerare cu un inventar modest din care fac parte: pumnale cu inel la mâner, podoabe de aur, ceramică lucrată cu mâna, accesorii vestimentare, mărgele diverse, oglinzi, evantaie, cuțite.
- Semnele noului statut social al sarmaţilor din Dunărea de Jos.
În unele morminte- cum sunt tumulii din zona Galaţiului s-au găsit însemne ale elitelor sarmate, în special la femei care prezentau un inventor funerar bogat cu numeroase piese valorase alăturate decedatei.
5. Construind Terra Christiana.
Retragerea armatei si a administraţiei la sudul Dunării de către împăratul Aurelian (270-275) nu a intrerupt brusc viaţa romană în Dacia. În fostele aşezări romane populaţia a continuat identic traiul cu cel avut in perioada imperială. Creştinismul a avut un rol decisiv în desăvârşirea romanizării. În sec IV apar basilicile de la Slăveni şi Drobeta iar în sec. VI împăratul Justinian construieşte o basilică la Sucidava. Vocabularul românesc creştin este în majoritatea lui de origină latină.
6. Barbarii şi Imperiul
La trecerea dintre Antichitatea târzie şi Evul Mediu timpuriu, la nordul Dunării au fost migrări de populaţii şi triburi nomade care nu s-au stabilit pe teritoriu şi au ajuns până în Peninsula Iberică sau Nordul Africii.
- Transformarea lumii romane - cotidian şi conflict.
Din această perioadă s-au descoperit peste 2500 de situri reperate pe teritoriul României și peste 1000 în Moldova mai mult în mediu rural, cu așezări deschise. Inventarele funerare cuprindeau un foarte variat repertoriu ceramic, pahare de sticlă, mărgele de sticlă sau chihlimbar. Până către sfârșitul secolului al IV-lea d. Hr. nu s-au gsit arme în inventarele funerare. Odată cu invazia hunilor, începând cu sec. V, armele au fost depuse și în morminte: spade, unele cu mânerul sau garda ornamentate, scuturi, lănci. Alte artefacte aparţinând hunilor sunt diademe de aur sau cazane cu ornamente circulare pe mânere. În cursul secolelor IV-VII, spațiul de la nordul Dunării de Jos a fost și o zonă a continuității civilizației romane pe care s-au grefat culturile diferitelor populații migratoare germanice, iraniene, slave sau de sorginte central asiatică.
- Sclipiri aulice (DEX: aulic, care aparține curții unui suveran).
Din contactul aristocraţiei din Imperiul Roman Târziu şi Imperiul Bizantin cu spaţiul nord dunărean au rămas o serie de artefacte valoroase.
-Inventarele de la Apahida
- Cana de la Tăuteni de argint
-Podoabe feminine lucrate în argint de la Turda, Dindești, Fundătura sau Coșovenii de Jos
-Tezaurul de la Pietroasa numită popular Cloşca cu pui
A a fost descoperit întâmplător în 1837 de nişte ţărani pietrari. Cuprindea 25 de piese de aur din care au fost recuperate12 obiecte. Datarea sa în sec IV d. Hr. şi apartenenţa s-a făcut pe baza unor semne runice germane inscripţionate pe colanul care este piesa principală a tezaurului. A apartinut lui Athanaric conducătorul tuturor vizigoţilor care fugind de huni, l-a ascuns în pământ la poalele dealului Istriţa. În timpul primului război mondial în 1916 a fost trimis spre păstrare la Moscova. A fost returnat în 1956.
Vizitând expoziţia ˝Dacia, ultima frontieră a romanităţii˝, am făcut o călătorie în spaţiu şi timp de 1400 de ani. Pe baza descoperirilor dn siturile arheologice din România şi Republica Moldova am străbătut universul în care au trăit geto-dacii şi strămoşii lor, apoi cucerirea şi transformarea Daciei în provincie romană, părăsirea ei de către armată şi administraţie, convieţuirea localnicilor cu populaţiile migratoare. Din acest amalgam de influenţe reciproce ale civilizaţiilor s-a format poporul roman care are ca bază lingvistică limba latină.
Expoziţia poate fi vizitată până la 31 iulie a. c. Nu o rataţi.
 
WEB dacă se poate: google.com/search?tbm=vid ... vid:nKEpZVFcuPw
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Această a doua parte a reviewului cu tema ˝Dacia, ultima frontieră a romanităţii˝ se referă la perioada cuprinsă între cucerirea Daciei de către romani şi zorii Evului Mediu Timpuriu pe teritoriul României dea zi
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
Vizionând această expozitie cu 1000 obiecte descoperite în situri arheologice răspândite în România şi Republica Moldova la care se adaugă şi numeroase tablouri reconstitutive, afli cum s-a format poporul român
Trimis de Michi in 05.07.23 06:55:21
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 44.43158570 N, 26.09703580 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
În unele morminte- cum sunt tumulii din zona Galaţiului s-au găsit însemne ale elitelor sarmate, în special la femei care prezentau un inventor funerar bogat cu numeroase piese valorase alăturate decedatei
Excepțional review! Paragraful menționat mă duce cu gândul la imensa movilă din localitatea Corod, Județul Galați, unde am copilărit, niciodată investigată, cercetată sau analizată de specialiștii în domeniu. Muzeul de Istorie din Tecuci nu amintește nimic despre această movilă, care inițial a dat denumirea localității, când Ștefan cel Mare a împroprietărit vitejii săi după nu știu care luptă. Documentul, pare-se pe la Iași se află.
Tatăl meu când era copil și eu mai târziu, asemenea, urcam movila pe o potecă amenajată circular, de unde se vedea întreaga localitate și imprejurimile. Monumentul Eroilor corodeni căzuți în cele trei războaie se află în vârful aceastei movile.
„Doamna Istorie” ascunde încă multe surprize sub faldurile rochiei sale, croită din „bucăți” de secole înroșite, înegrite sau aurite la culoare.
@mihaelavoicu: Mulţumesc Mihela, ecoul tău mă onorează dat fiind valoarea pe care o ai. Nefiind de formaţie istoric aflu şi eu f. multe lucruri noi. Acum mă chinuiesc ca din excursiile pe care le-am făcut să scriu câte ceva despre urmele cetăţilor greceşti şi romane din Dobrogea, despre care la vremea când am scris reviewurile am punctat mai mult impresiile turistice în contextul unor zile de drumeţii cu obiective amestecate. Tu îmi eşti un bun model când citesc despre Ravenna, Florenţa şi chiar Ploieşti. Cum stau mai mult în casă din cauza dificultăţilor de deplasare, este o ocupaţie care mă ţine conectată, avantaj eu!
@Michi: Se pare că ai ajuns la obiceiul meu de a lua "la puricat" un obiectiv/oraș/ țară. Ei, cum e?? Documentare, nu glumă! În felul ăsta îți vei ocupa enorm de mult timp, la câte excursii și câte obiective turistice ai făcut. Și intelectul va fi menținut treaz și noi vom afla multe lucruri frumoase din reviewurile tale. Chiar și cu poze mai puține.
Spor la scris!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2024 Muzeul Național de Istorie și Palatul Parlamentului într-o Sâmbătă de primăvară — scris în 23.03.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 Expoziţia „Dacia, ultima frontieră a romanităţii˝ (I) – Excepţională — scris în 04.07.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2023 Jucăriile copilăriei la … Muzeul Jucăriilor — scris în 03.02.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jan.2023 Muzeul Național de Istorie a României și expozițiile temporare — scris în 15.01.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jan.2019 Istoria la 1900 de ani distanță – Columna lui Traian — scris în 21.01.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Muzeul Național de Istorie a României – Tezaurul istoric — scris în 05.07.19 de Mitica49 din BRăILA - RECOMANDĂ
- Jul.2018 “România în marele război” la Muzeul Național de Istorie a României — scris în 21.06.19 de Mitica49 din BRăILA - RECOMANDĂ