Expoziţia „Dacia, ultima frontieră a romanităţii˝ (I) – Excepţională

TIPĂREȘTE

Cu câteva zile înainte, la un review scris de mine privind ˝File din istoria României oglindite în excursii˝-- vezi impresii, Tata 123 a scris un ecou din care extrag: ˝Reiau îndemnul de a vizita expoziția Dacia - ultima frontieră a romanității prezentă la Muzeul Național de Istorie a României până la sfârștiul lunii iulie 2023 (vezi impresii). Veți vedea adunate într-un singur loc piese excepționale! ˝

Nu văzusem expoziţia, nu citisem reviewul scris în ianuarie de Tata 123, aşa că m-am hotărât imediat s-o vizitez. Cum nu pot merge prea mult, am luat un taxi care m-a oprit la intrarea dinspre Splai a Căii Victoriei. Era WE şi circulaţia auto era interzisă. Am avut noroc că de unde m-a lăsat maşina şi până la muzeu nu am avut de mers mai mult de 200m

Programul de vizitare este de la 9-17 de miercuri până duminecă. Taxa de intrare 20 lei cu reducere la 10 lei pentru elevi, studenţi, pensionari. Taxa de fotografiere este de 50 lei dar pentru că nu am pozat cu blitz nu mi s-a perceput.

Organizarea expoziţiei

Expoziţia a fost organizată după modelul celei deschise la Madrid în 2021 la Muzeul National de Arheologie sub numele ˝ Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” şi care a avut un mare succes.

Actuala expoziţie de la Muzeul National de Istorie reuneşte 1000 de obiecte (multe dintre ele expuse în premieră) aduse din 45 de muzee din ţară şi Republica Moldova. Organizată pe şase secţiuni generice ea acoperă 1400 ani de istorie antică. Este cea mai mare expoziție sintetică din ultimii 25 de ani dedicată civilizației geților și dacilor, a celei romane și ale primilor migratori în acest spațiu.

A avut vernisajul în 27 oct. 2022 şi fusese programată să fie deschisă până la 31.03.23. Datorită interesului unui număr mare de vizitatori, perioada s-a prelungit cu două luni până la 31 mai 2023 şi în continuare va fi deschisă până la 31.07.23.

După închidere, itineranta va ajunge la Roma dar cu un număr mai mic de exponate

Secţiunile expoziţiei

˝Din colecția Muzeului Național de Istorie a României vor fi prezentate următoarele piese: coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popești, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripții menționând regii daci Tiamarkos, Burebista și Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din județul Buzău și Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria. (documentare MNI) ˝

Cele şase secţiuni ale expoziţiei ilustrează pe etape dezvoltarea societăţii în spaţiul carpato- danubiano-pontic. Sunt împărţite la rândul lor în subsecţii reprezentând o epocă sau o idée dominantă. În textul reviewului am păstrat denumirile secţiilor şi subsecţiilor date de MNI. Redau pe scurt ce am văzut şi cu ce m-am documentat, sfătuind bucureştenii dar şi cei care trec prin capitală la început sau sfârşit de concediu, să aloce acestei expoziţii excepţionale 2 ore din timpul lor (mie mi-a luat trei ore dar m-am mai şi aşezat). Merită să fie văzută de iniţiaţi sau de oameni obişnuiţi, copii sau vârstnici.

1. Prima epocă a fierului prezintă exponate din sec. IX-VII î. Hr. culese din nenumărate situri arheologice. Teritoriul României a fost locuit de o populaţie antică, - traci-, proveniţi dintr-un grup indo-european. În nenumăratele situri arheologice de pe teritoriul României, Republicii Moldova şi spaţiul de la sud de Dunăre s-au găsit obiecte de bronz şi fier, podoabe, piese de harnaşament, ceramic şi necropole din acea epocă.

Subsecţiunile primei epoci de fier sunt:

-Populaţii antice vecine.

Locuitorii băştinaşi au avut un contact permanent cu ilirii, sciţii, grecii fie paşnic prin schimburi de mărfuri fie conflictuale privind stăpânirea unor ţinuturi şi resurse. Populaţiile nomade, de ex, sciţii au influenţat stilul de luptă al localnicilor iar coloniştii greci din actuala Dobroge au adus o altă cultură.

-Elita războinică- arcaşii călare.

În epoca de fier timpurie luptele erau pedestre iar armele folosite erau suliţele, topoarele, pumnalele şi scuturile de apărare. În sec. VII-VI î. Hr. apare un nou stil de luptă, războinicii călare, care foloseau arcuri și săgeți, dar și o spadă scurtă (numită akinakes),

-Calul- simbol al statului social

A fost adoptat de elite în urma influenţei triburilor nomade răsăritene. Caii erau echipaţi cu harnaşamente de aur sau argint. La moartea stăpânului calul era sacrificat şi depus în mormânt.

-Religie şi magie.

În cultura Basarabi apar practicile funerare în care alături de cel decedat erau depuse arme, obiecte personale, mâncare. Cadavrele erau îngropate sau incinerate sub tumuli. Apar stelele funerare şi cazane de ritual din bronz pentru sacrificii de animale.

-Coiful de la Coţofeneşti de aur

Este o descoperire excepţională datată din prima jumătate asec V i. Hr. Pe partea frontală este o pereche de ochi stilizaţi, pe obraz scene de sacrificiu iar dorsal sunt figurate animale fantastice. A fost descoperit întâmplător în 1928 de un elev din scoala primară din comuna Poiana Vărbilău, Prahova. Este considerat o capodoperă a artei de orfeverie traco-getice şi a fost expus şi studiat în marile muzee ale lumii. Alte coifuri princiare de aur au fost descoperite la Cucuteni, Agighiol, Porţile de Fier

2. Terra Dacorum. Secţiunea se ocupă în special de civilizaţia geto-dacică din cea de a doua perioadă a fierului. Acesta a suferit influenţe celtice în zona intracarpatică, germanice în zona estică (bastarnii), colonii greceşti în actuala Dobroge. Secţiunea prezintă mai multe subteme generice cuprinzând sec. IV î. Hr. până în sec. I d. Hr. La sfârşitul perioadei, civilizaţia daco-getică a ajuns la maturitate şi putea fi uşor integrată în Imperiul Roman

Sunt prezentate:

-Tezaurul de la Agighiol

Conţine obiecte de aur, argint, bronz, fier, ceramic. S-a descoperit un coif, apărătoare de picior, vase plate gen străchini, nasturi, mărgele.

-Tezaurul de la Peretu (tumul funerar getic)

S-au găsit 49 aplici de harnaşament, un coif de argint, arme, un rhyton, toate de argint şi alte obiecte de bronz şi fier.

- Rhytonul de la Poiana Mare, Mehedinţi

A fost descoperit într-un sit funerar din a doua jum a sec IV î. Hr.

-Tezaurul de argintărie dacică de la Sâncrăieni

Descoperit într-o carieră de piatră, jud. Harghita, sec I î. Hr. Aici piesa centrală este un vas cu picior înalt din argint parţial aurit, decorat cu motive stilizate.

-Eu… basileul

Au fost reconstituite dinastii ale regilor daci. Au intrat în istorie nume ca Burebista, Koson, Scorilos, Decebal. Ei se manifestau ca monarhi cu puteri depline, aveau resedinţe fortificate, băteau monedă proprie, dădeau legi (de ex. tăierea viilor în timpul lui Burebista). La Sarmisegetuza Regia, capitala Daciei au fost descoperite în 1999 brăţări de aur din sec. I î. Hr. Acestea au fost exportate illegal dar recuperate de statul roman. Din cele 24 de brățări de aur au fost recuperate până în prezent, 13 piese, cântărind 12,6 kg.

-Celții

Au intrat pe teritoriul României în sec IV î. Hr. Formau grupuri mici sau clanuri. Au rămas practicile funerare descoperite în zone rurale fertile ca Giumeşti, Apahida, etc. Cimitirile celtice reflectă diferenţierea defuncţilor după statutul lor social.

Amplasată în muzeul Naţional de Istorie, prezintă peste 1000 de obiecte din situri arheologice din România şi Rep. Moldova pe o perioadă de 1400 ani

Prezentată într-un mod inteligibil, cu numeroase tablouri explicative şi reconstituiri ale scenelor de viaţă, expoziţia este atractivă atât pentru copii cât şi pentru omul fără o cultură vastă istorică

---

VIZUALIZĂRI: 333 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI