ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 19.11.2016
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: jud. Ilfov
ÎNSCRIS: 11.06.14
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
NOV-2016
DURATA: 1 zile
single
1 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
CADRUL NATURAL:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 12 MIN

Nevinovata cucuvea de la Cotroceni

TIPĂREȘTE

Ei bine, ieri pașii m-au purtat aproape neașteptat într-o zonă pe care doream de mult să o văd, din 2011 când presa anunța că a murit prințul Șerban Cantacuzino. Un nume sonor, în mileniul trei era doar numele actorului pe care unii dintre noi l-au văzut în câteva filme românești dar al cărui arbore genealogic are rădăcini adânci în Europa - peste 900 de ani - iar în Țara Românească peste 300 ani. Este cel ce a făcut posibilă, alături de alți membri ai familiei, refacerea unei bune părți a istoriei românești, a culturii ei, o parte a istoricei zone a Cotroceniului.

Înscrisă pe o listă pentru vizitarea acestui loc, mereu programată aiurea de cei de acolo, de data asta timp aveam suficient dar doar pentru mine, soțul nu, așa că m-am prezentat cu 10 minute înainte de ora fixată la poarta muzeului, după toate instrucțiunile primite. La bătaia gongului predăm buletinele, golim buzunarele de telefoane și orice alt metal, aparatul foto deja era predat, trecem și nu ne fluieră nimic, primim ecusonul și ne pornim spre curtea Palatului Cotroceni, nu la dl. președinte că nu era acasă, ci la biserică, pivniță și ceva din palat. În curte nici vorbă de fotografiat cu telefonul, ghida este atentă să nu păcătuim. Circuitul a pornit cu pivnița dar pentru a povesti putin de istoria locului, încep cu biserica.

Mânăstirea Cotroceni

Pe actualul teren al cartierului Cotroceni acum peste trei sute de ani era un cătun numit Cotroceni, fostă proprietate a lui Mihai Viteazul, pe care o dobândește logofătul Șerban Cantacuzino, viitor domn al Țării Românești între 1678 și 1688. În jurul satului erau întinse păduri unde se ascundeau cei hăituiți (cotrocean- ascuns, tăinuit) și unde s-a ascuns și logofătul timp de trei zile să scape de boierii ce-l prigoneau. Scapă nevătămat și ridică aici, pe locul vechiului schit de lemn Cotrocenii de Sus, o frumoasă mânăstire înconjurată de clopotniță, chilii, pivniță, bucătărie și ziduri de cetate. Obștea de călugări primește în dar de la Șerban Cantacuzino mai multe moșii și sate de țigani, tot venitul de la Hanul Șerban Vodă ridicat special pentru a susține mânăstirea, multe altele. O închină și întregului Munte Athos, astfel că o parte din ce se câștiga pleca acolo. Hramurile erau Adormirea Maicii Domnului și Sf. Serghie și Vah. Singura lui dorință era ca el și familia să fie înmormântați în biserică, fapt ce se întâmplă rapid, domnul fiind otrăvit, se pare de turci, pe care-i trădase în asediul Vienei, o pagină de istorie pe care e bine să o citiți, este și înțeleaptă și amuzanta.

Mânăstirea trece de-a lungul anilor prin multe suferințe, secularizarea averilor, cutremure, incendiu, ocupație turcească în timpul lui Tudor Vladimirescu. Cel mai rău este după 1948 când biserica este închisă de comuniști, este afectată foarte grav de cutremurul din 1977 iar lovitura finală o primește în 1984 când Ceaușescu dă ordin să fie demolată în cursul unei singure nopți. Sunt salvate unele părți din frescele lui Pârvu Mutu, coloane, oseminte, plăci funerare și diverse obiecte ce sunt duse pe furiș la Biserica Fundenii Doamnei, tot ctitorie a lui Cantacuzino iar catapeteasma este luată de muzeul național.

După anii '90, urmașii Cantacuzinilor răspândiți prin lume, refac doar pronaosul și pridvorul bisericii în ceea ce se dorea a fi "Memorialul Cantacuzin", reînhumează rămășițele pământești ale domnitorului Șerban Cantacuzino în 2004 apoi obțin aprobarea de a reface și altarul, astfel că biserica poate fi sfințită în 2009 și devine lăcaș de cult activ.

Stăm puțin în biserică și admirăm parte din fresce pe pereții albi, iconostasul nou după modelul celui de la MNIR, plăcile tombale ale Cantacuzinilor iar în pridvor locul original, superb lucrat, pentru lumânări.

Ghida ne-a spus că pentru a asista la slujbă, se poate veni fără programare, doar cu buletinul. După alte discuții pe drumul de întoarcere spre ieșire, cred că este bine de dat întâi un telefon, oricând aici pot fi anulate chiar și tururile ghidate prin muzeu.

Pivnița Mare (spațiile medievale)

Clădirile construite aici aveau pivnițe generoase pentru vin și alimente, folosite uneori și ca închisoare. Au fost refăcute bolțile semicirculare, zidurile de cărămidă reparate și astăzi aici este expoziția permanentă a Muzeului Cotroceni "Biserica Mânăstirii Cotroceni, istorie, spiritualitate și artă". Sunt expuse câteva icoane și obiecte liturgice, candelabrul original enorm, cruci de altar, amvonul, argintărie, toate recuperate de la MNIR unde erau depuse din 1977.

Printre exponate sunt copii ale celebrei Biblii a lui Serban Cantacuzino, ale cărților ortodoxe în arabă tipărite de Antim Ivireanul, pe un perete este pecetea cu melcul acestuia despre care am povestit în recentul articol al Mânăstirii Antim.

Tot aici sunt expuse și plăcile tombale ale copiilor regali, Mircea, fiul reginei Maria mort de febră tifoidă în 1916 dar și ale micuței Maria alintată Itty, fiica unică a regelui Carol I și a reginei Elisabeta, ambii înmormântați în curtea palatului. Micul ansamblu funerar al prințesei este impresionant, ca și povestea copilei ce a murit de scarlatină luată dintr-un orfelinat și al cărei sicriu micuț a fost purtat de tatăl-rege pe brațe până în biserica Cotroceni unde cu patru ani înaintea morții fusese botezată și la al cărei mormânt, Carol I și Elisabeta au îngenuchiat mult timp.

Pivnița a fost deschisă pentru vizitare în 2014, luna octombrie.

Palatul Cotroceni

Domnitorul Cantacuzino și-a ales ca locuință această zonă defrișată din Codrii Vlăsiei și a ridicat aici un palat frumos cu 16 camere și anexe, după moda sec. XVII și care, după moartea sa a fost locuit de nepotul său, domnul Constantin Brâncoveanu, apoi de Alexandru Ipsilanti care-i aduce modificări, la fel domnul Barbu Știrbei.

O perioadă bună a fost cea în care Al. I. Cuza se instalează vara aici, este renovat și redecorat palatul iar peste drum se deschide prima dată Grădina Botanică în 1860, mutată temporar de aici în 1866, terenul fiind luat de la mânăstirea deposedată de averi.

Dar ce avea să-i dea cu adevărat strălucire este epoca regelui Carol I, două decenii, apoi a lui Ferdinand și a reginei Maria.

În 1893 se hotărăște demolarea vechilor construcții și se clădește noul palat Cotroceni, terminat în 1895, după planurile arhitectului Paul Gottereau. Decorația interioară poartă amprenta puternică a reginei Maria care a dorit ca interioarele să fie diferite ca stil iar ce a rezultat se spune că a uimit chiar și pe regele Carol I. S-au folosit materiale dintre cele mai bune, marmură italiană, românească și albaneză, lemn de ulm, stejar, tei, alun, apoi tapet din piele de Cordoba, tapițerii și broderii de la marile ateliere europene, palatul a beneficiat de canalizare, electricitate, încălzire centrală, sală de spectacole, ascensor, grădinari școliți la marile centre horticole europene, a rezultat ceva spectaculos.

Din păcate anul 1949 l-a transformat în Palatul Pionierilor, apoi Ceaușescu și-a propus să-l facă hotel de lux pentru personalitățile ce ne vizitau țara. După cutremurul din 1977, unele încăperi au fost dramatic avariate. La renovare, tot Ceaușescu a dat ordin să se transforme un apartament pentru regina Angliei pe care o aștepta în vizită dar s-a ridicat și o aripă nouă care este astăzi sediul Administrației Prezidențiale a României. Din 1991 s-a deschis latura veche a palatului ca muzeu vizitabil dar cu un regim special.

Aflând oarecum din mers istoria lui, ajungem în holul de onoare unde este garderoba pentru vizitatori, lăsăm hainele groase și pornim pe scări la primul etaj:

- Holul de Onoare este foarte bogat decorat cu marmură italiană, inspirat după foaierul Operei Garnier din Paris. Are vitralii în tenta de ocru, cu legenda meșterului Manole, lucrate în perioada comunistă, cele originale simple s-au spart la cutremur. Holul face legătura cu saloanele de la et. 1.

- Sufrageria Germană sau Sufrageria regelui Carol I, este desigur în stil german cu lambriu și mobilier sculptat de nuc; șemineul este din marmură vișinie albaneză, cu candelabru original și cu vitralii noi dar în ton cu destinația încăperii.

- Salonul de Vânătoare este lucrat în stil italian, de asemeni lambriurile și mobilierul de lemn de tei cu motive de gheare de lei și cariatide duc spre același stil. Aparține perioadei regelui Ferdinand iar pe pereți sunt panoplii de arme și trofee. Aici se țineau și partidele de scrimă iar de-a lungul pereților sunt lăzile-bănci "cassapanca"

- Salonul Florilor, superb, decorat în stil Ludovic XVI, a fost pe rând "Salonul Principesei Maria" apoi "Salonul de aur", podeaua fiind verde turcoaz, micuța fiică a Mariei, Mignon, nu intra de frică să nu se "înece" în sclipirile podelei pe care o credea un lac. Aici după renovarea din 1977 s-a optat pentru decorul din 1895 cu mobilier aurit și tapițerie brodată manual, cu un pian pictat asemeni decorului.

-Biblioteca Regelui Ferdinand, este încăpere micuță, lucrată în întregime din lemn de ulm, în stil Henric al II-lea, bogat ornamentată. De jur împrejur este o dublare ca un balcon unde sunt rafturile cu cărți cu teme variate, peste 5000 de volume inventariate în anul 1938. Are un birou înalt, interesant, despre care ghida a spus că nu avea și un scaun, aici fiind și cabinetul de audiențe regale, moment când regele stătea numai în picioare. Mai sunt jilțuri și o măsuță multifuncțională. A fost camera ce nu a suferit daune la cutremur.

- Marele Salon Alb, salonul de recepții creat de regina Maria prin unirea a două încăperi mai mici, în una din ele se semnase în 1914 intrarea României în război. Realizarea lui a aparținut arhitectului Grigore Cerchez. Este un melanj reușit de stil românesc sec. XVII cu mobilier spaniol. Piesa mare este masa de marmură de Rușchița, acolo unde se puneau mâncărurile sau între banchete, colecția de bărcute de argint ale reginei.

- Salonul Cerchez sau sufrageria palatului este dominată de masa rotundă, extensibilă, de 24 de persoane, lucrată în lemn aurit la Viena, cu motive celtice. I se spune "marea masă a regelui Arthur", se zice că a fost desenata de regina care-i considera pe toți oamenii egali la masă. Interesante sunt scaunele, decorate deosebit pentru femei și bărbați.

- Salonul Oriental este fostul salon de pictură al Reginei Maria, transformat în sală de clasă pentru prințese. Mobilierul oriental de abanos negru este completat de porțelanuri și, fiind legat printr-o scară de salonul de ceai, are un ceainic uriaș de bronz, tot oriental și vase pentru mirodenii. Se spune că aici erau primiți Enescu, Tagore, Cella Delavrancea. Deosebit de interesant este cabinetul sculptat în stil asiatic.

-Dormitorul Reginei Maria este reconstituit după varianta din 1929. Inițial a fost în stil celtic cu decorațiuni argintate. Acum este în stil Tudor, medieval, cu grinzi boltite de paltin și brad, cu șemineu deschis monumental, tapițerie frumoasă iar podeaua din ceramică glazurată, singura încăpere în care nu era parchet. Patul cu multe simboluri de profeți este o copie a originalului aflat într-o colecție privată la Beirut. Aici este un portret al reginei semnat de Costin Petrescu dar și o copie a lui Raffaelo, "Madona".

-Salonul Norvegian: " Fiind despărțită de multe lucruri cu care eram obișnuită, îmi făurii cu timpul propria mea atmosferă, aprobată sau dezaprobată după cum era firea criticilor", scria regina Maria în "Memorii". Așa se explică încăperea toată îmbrăcată în lemn de brad lucrat în stil neogotic.

- Apartamentul Francez este pe locul fostelor camere ale copiilor reginei Maria și a regelui Ferdinand, distruse foarte grav de cutremurul din 1977. Are un salon stil Ludovic XV și două dormitoare cu stiluri diferite. Ghida spunea că a fost pregătit de Ceaușescu pentru regina Angliei ce-i promisese o vizită.

- Dormitorul regelui Carol și a reginei Elisabeta este impresionant. Are o cameră de lucru foarte mică a reginei "Carmen Silva" iar patul matrimonial din lemn de stejar și nuc în nuanțe închise cum îi plăceau lui Carol I, este deosebit prin tăblia foarte mare decorată cu un înger ce duce doi prunci, un simbol mai greu de interpretat dar are și o bufniță mică, cu dublu simbol, moarte și înțelepciune. Având în vedere că patul l-a primit cadou după moartea fiicei, simbolurile au mai multe sensuri, spunea ghida.

Cam atât a fost traseul meu prin Muzeul Național Cotroceni. Despre Gara Cotroceni a regelui Carol I sau despre locul de instrucție a soldaților lui Cuza, am aflat între două opriri la cuhnia mânăstirii, altfel nu se amintește nimic de ele în expoziție.

Sala Unirii și Salonul Albastru fac parte din corpul construit după 1977, azi sediul Administrației Prezidentiale si nu se vizitează.

Pentru vizită este o procedură mai complicată. Există pe pagina muzeului o adresă de mail la care se fac înscrieri cu mai mult timp înainte de ziua dorită. Cum și când se aprobă, este chestie de noroc, de obicei nu la ora și chiar data cerută. Despre program, luni închis, restul zilelor 9.30 - 17.30. Taxa pentru adulți, tur complet 100 min. este 30 lei adult, 10 elev și 15 pensionar, acestea pentru ghidaj în română, pt. limbi străine prețurile cresc binișor. Taxa foto, chiar cu telefon, nu merită, nu e voie!! Recomandarea ghidei este să se evite perioada "școala altfel" când sunt foarte aglomerați și bănuiesc stresați. Spun asta deoarece pentru trei persoane a fost o atenție sporită din partea multor supraveghetori, este mai complicat să vă explic. Nu este voie să rămâi în urma grupului, nu poți sta mult în fața exponatelor, traseul este mărișor și în cele 100 min. (este si un tur mai scurt de 60 min) intră și drumul de la poartă și înapoi, doar în prezența ghidului care este foarte atent să nu te depărtezi sau să faci poze, atât în curte cât și în palat.

Pozele pe care le încarc aici le-am luat de pe diferite materiale pe net. Există un pliant, 10 lei, cu câteva poze și un minim de explicații, insuficiente. Nici după ce am ieșit în stradă nu am îndrăznit să fac poze cu zona, patrulele erau pe trotuar. Poate altă dată.

Dacă merită efortul unei vizite și banii dați, DA!!


[fb]
---
Trimis de elviramvio in 19.11.16 01:56:50
Validat / Publicat: 19.11.16 08:14:10

VIZUALIZĂRI: 2363 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

18 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (elviramvio); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P03 Poza preluata, patul regilor Carol I și Elisabeta, pe medalion in dreapta este mica bufnita.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 46100 PMA (din 49 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

18 ecouri scrise, până acum

webmasterX
[19.11.16 08:12:08]
»

Mutat în rubrica "Muzeul Naţional Cotroceni, BUCUREȘTI" (nou-creată pe sait)

Carmen Ion
[19.11.16 09:54:01]
»

@elviramvio: Despre cât de "vinovată" sau nu e cucuveaua de la Cotroceni nu vreau să discut, că nu face obiectul acestui site.

Pot în schimb să te felicit pentru acest articol foarte documentat, ca toate ale tale, de altfel, şi să adaug o opinie personală, nu legată de situaţia actuală a acestui complex muzeal, pe care nu am avut plăcerea de a-l vizita, ci despre soarta pe care a avut-o ca Palat al Pionierilor.

Dincolo de aspectele de ordin politic ale deciziei de transformare a acestui loc de mare importanţă pentru istoria capitalei, cred că palatul a fost salvat tocmai din cauza noii destinaţii care i s-a dat în perioada comunistă. În anii 1960, ca pionieră "fruntaşă" ce eram, am fost înscrisă la mai multe cercuri şi frecventam Palatul Pionierilor cam de două ori pe săptămână. Sigur că nu se vizita, dar îmi amintesc cât de bine era întreţinut, ce curăţenie domnea peste tot. Din fericire, nimic (din câte ştiu) nu a fost distrus aici, spre deosebire de multe alte locuri de o excepţională valoare istorică din Bucureşti.

webmaster
[19.11.16 10:44:56]
»

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Dan&Ema
[19.11.16 12:03:42]
»

@elviramvio: Wow! Cu ce articol de calitate am deschis lecturarea de astazi de pe AFA. Complet, documentat, placut, captivant. Daca mai adaug si titlul provocator...

Sunt deja ani buni de cand nu am mai vizitat "Cotroceniul" si ma bucur ca aceasta lectura mi-a amintit de ultima vizita.

Am avut si placerea votului de SB un mic prag in drum spre ZB.

Felicitari!

elviramvioAUTOR REVIEW
[19.11.16 13:06:56]
»

@webmaster: Mulțumesc mult.

elviramvioAUTOR REVIEW
[19.11.16 14:48:27]
»

@Dan&Ema: Mulțumesc, eu voi reveni acolo cu soțul. Când, nu depinde de mine. El a văzut putinel acum ceva ani la o conferința.

elviramvioAUTOR REVIEW
[19.11.16 14:52:12]
»

@Carmen Ion: Mulțumesc pt ecou. Sunt pe un telefon așa ca nu pot scrie mult. Sunt distrugeri din perioada de spui, voi reveni zilele următoare cu alt ecou.

elviramvioAUTOR REVIEW
[19.11.16 15:13:08]
»

@webmasterX: Mulțumesc.

ANILU
[19.11.16 17:35:13]
»

@elviramvio: Foarte bine documentat și plăcută plimbarea prin acest loc încărcat de istorie.

Am avut șansa să vedem toate aceste locuri, cărora tu le-ai spus istoria, într-o zi "a porților deschise", nu mai contează cine era președinte, oricum nu era la palat.

Și culmea am făcut și poze. Atunci biserica era în renovare/restaurare.

Ne-a plăcut tare mult.

Felicitări.

Toate cele bune.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mishu
[19.11.16 20:10:17]
»

@elviramvio: Felicitari pentru acest articol minunat, si apropo de cucuvea, noi avem in zona in care stau, o cucuvea care canta de niste ani buni si m-am obisnuit cu ea.

La inceput cand o auzeam ma gandem la superstitii, acum m-am obisnuit cu cantatul ei si o iau ca pe o pasare oarecare.

Apropo de pasari "oarecare", una din verisoarele mele (avea cativa anisori doar) cand a vazut un stol de ciori mai de aproape a zis: " Ce pasari frumoase! " .

Felicitari, votat cu placere.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
elviramvioAUTOR REVIEW
[20.11.16 19:18:52]
»

@ANILU:

Multumesc pentru ecou, l-am vazut de ieri dar telefonia, bat-o vina.

Ai avut noroc sa faci poze. Eu am gresit prima data poarta, am ajuns la o fosta poarta blocata - cu cativa metri inainte de cea a muzeului - si cand am pus mana sa deschid, a si bazait sistemul și a aparut uniforma din ghereta. N-a fost nimic grav doar ochiul magic!

Porti deschise cred ca au fost si anul acesta, nu stiu cum se procedeaza cu un numar asa mare de vizitatori caci pe mine m-a uimit nu numai muzeul cat paza si metodele de a inregistra vizitatorii dupa fiecare camera prin care treci.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
elviramvioAUTOR REVIEW
[20.11.16 19:26:14]
»

@mishu:

Mie imi plac cucuvelele, am si o micuta colectie din tot felul de materiale. Avem si pasari vii prin vecini, uneori vara pe intuneric planeaza deasupra capetelor noastre iar anul trecut un pui a cazut la mine in curte si Piciu, catelul meu mic si bezmetic care prinde si omoara sarpe de 1 m, de puiul de bufnita nu prea s-a apropiat.

Pana la vizita de joi, credeam ca acea cucuvea de la Cotroceni este doar o gluma politica, ei bine, ea exista pe patul regelui Carol I dar simbolul este neclar, majoritatea il interpreteaza legat de intelepciunea lui Carol.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
elviramvioAUTOR REVIEW
[20.11.16 19:44:31]
»

@Carmen Ion:

Am promis ca scriu ce am aflat. oricum, aveam sa-mi dau seama dupa ceva timp de la vizita ca informatia capatata acolo depinde, ca peste tot, de valoarea ghidului. Am spus "dupa ceva timp" pentru ca in momentul cand iesi in strada, dupa tur. in cap este o varza, informatie de toate felurile este foarte multa turnata in timp prea scurt. Cand rememorezi in liniste vizita, iti ordonezi cumva impresiile personale si informatia.

Sala Florilor ne-a spus ghida, a fost acoperita de ipsos foarte gros pentru a ascunde decoratiile ce nu incadrau cu pionierii. A fost si bine si rau. Cand s-a renovat in '77, au descoperit stucatura, nu si pictura, culorile care se deteriorasera de la ipsos. Salonul norvegian a avut foarte multe icoane care au disparut, nu s-au gasit nici schite pentru a le reface, toate aveau o ordine si o tematica creata de regina Maria, combinand religiile la care a aderat din obligatie -ortodoxismul - cu religia ei si unele culte mai noi aici. De asemeni pardolselile au fost multe patate sau distruse, partial sau total. Ziduri pe care s-a scrijelit au fost destule, usi de lemn si mobilier care a ramas acolo. Si mai sunt, azi insa reparate bine.

Dacă mergi, sper sa ai un ghid bun, eu am observat ca unele informatii primite zilele trecute acolo nu corespund cu pagina muzeului dar cum vizita o doream de multi ani, aveam si informatii stranse tot in timp.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
adri-nico
[20.11.16 23:27:29]
»

@elviramvio: Nu inteleg de ce e nevoie de buletin ca sa asisti la slujba.

Cum ai constatat ca al tau catel vineaza serpi? Mai bine nu mai citeam ecourile, sit sigura ca am sa "ghisez" ceva de genul asta... Ptiu!

webmaster26
[21.11.16 08:32:34]
»

@elviramvio: Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

tata123 🔱
[21.11.16 14:47:08]
»

@elviramvio: De mulți ani tot încerc să ajung la Muzeul Cotroceni și totuși nu am reușit să mă „urnesc” din loc. Am tot amânat vizita și timpul a zburat repejor. O singură dată am intrat în curtea de la Cotroceni: cred că era în 1996, atunci când am vizitat expoziția Monumenta Romaniae Vaticana - o „expoziție istorică” care ne-a adus în fața ochilor documente și manuscrise ce au legătură cu poporul român aflate în Biblioteca Vaticanului. Păstrez și acum pliantul de la acea vizită.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
elviramvioAUTOR REVIEW
[21.11.16 15:30:24]
»

@webmaster26:

Acolo este si scuze ca am raspuns tarziu.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
elviramvioAUTOR REVIEW
[21.11.16 15:34:07]
»

@tata123:

Pai ce pot zice decat ca eu ti-am dat un ghiont sa te " urnesti" cumva spre el. Din pacate de sarbatorile legale este inchis dar sambata-duminica nu, acum iarna cred ca este mai usor de prins o programare. Asa cum am zis mai sus, si eu vreau sa revin sa-l vada si sotul ca nu a fost decat intr-o sala la o receptie. Chiar merita. Si daca nimeresti un ghid bun...

Vezi ca tu poti cere ora cand faci programare dar ei nu prea tin cont, depinde de ce grupuri au. Sincer, eu dupa vizita inteleg situatia de acolo.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adri-nico, ANILU, Dan&Ema, elviramvio, mishu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂMuzeul Naţional Cotroceni:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.067219018936157 sec
    ecranul dvs: 1 x 1