GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Mănăstirea Ciolanu - spiritualitate în Ținutul Buzăului
De la Biserica fortificată Bradu - fosta mănăstire-cetate, pe DJ100H, apoi pe DJ203G, după aproape 7 km, am ajuns în parcarea din fața Mănăstirii Ciolanu. Câteva cruci de piatră, cu încrustații slavonești, ne-au amintit nu doar că am ajuns la destinație, ci și că ne aflăm într-un ținut cu veche tradiție în meșteșugul cioplitului în piatră.
La Mănăstirea Ciolanu situată în comuna Tisău, se poate ajunge și urmând DN10 Buzău - Brașov, apoi, din dreptul Complexului Turistic de la Măgura, pe DJ203G prin pădure, pe un drum frumos. Aceasta a fost calea pe care am ales-o și noi la plecare, după ce am vizitat și Tabăra de sculptură Măgura.
Parcarea mare a mănăstirii, cu marcaje bine trasate, se află în fața unei troițe de piatră flancată de patru stâlpi înalți, lângă poarta sculptată de meșterii maramureșeni de la Bârsana. Dincolo de această primă poartă, de lemn, se află turnul clopotniță cu o altă poartă, metalică, foarte frumos lucrată. Curtea mănăstirii și clădirile din incintă sunt bine îngrijite, pajiștea este verde, cu iarba tunsă, iar mușcatele înflorite din pridvorul bisericii și din cerdacuri completează în mod plăcut verdele intens al brazilor înalți din jur.
La Mănăstirea Ciolanu - cea mai importantă mănăstire de călugări din Eparhia Buzăului şi Vrancei - sunt două biserici.
Biserica mare, mai nouă, cu hramul "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", ctitorită de episcopul Chesarie al Buzăului în anul 1828, este prima care-ți apare în fața ochilor de îndată ce treci prin gangul clopotniței. Deasupra intrării se află icoana praznicului - Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - având de o parte și de alta medalioane cu chipuri de sfinți. Pridvorul deschis, sprijinit de stâlpi puternici, terminați în arcade, este împodobit cu mușcate înflorite și are zidurile pictate cu scene religioase. Ușa de la intrarea în pronaos, cu pisanie, are ancadrament de piatră bogat decorat.
Interiorul este în întregime pictat cu chipuri de sfinti și cu scene biblice. De o parte și de alta sunt strane frumoase, migălos sculptate în lemn. Catapeteasma este și ea meșteșugit lucrată și pictată cu măiestrie. La exterior, de jur-împrejurul bisericii, în registrul superior, sunt medalioane cu chipuri de sfinți. Sfântul lăcaș are o turlă mare deasupra naosului și alte două, mai mici, deasupra pronaosului.
În stânga curții, mai sus, pe deal, se află Biserica veche, datând din 1589-1590, cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", ctitorită, conform legendei, de Doamna Neaga - soţia voievodului Mihnea al II-lea. Istoricul Constantin C. Giurescu afirmă că biserica veche a fost construită în sec. XVI, pe locul unei sihăstrii existente pe la 1570 pe versantul sudic al dealului Ciolanu, cel care ulterior a dat numele mănăstirii.
Micul cimitir de lângă biserica din deal, locul în care își dorm somnul de veci vechii slujitori ai sfântului lăcaș este încă un loc în care poți admira măiestria meșterilor pietrari din zonă. Aici a fost înmormântat și Nicolae Teodorescu, pitarul, întemeietorul Şcolii de Zugravi de la Buzău, unchiul lui Gheorghe Tăttărescu, cel care a avut un rol însemnat în decorarea bisericii cu pictură. De asemenea, tot aici și-a găsit odihna veșnică Varlaam Protosinghelul, compozitor de muzică psaltică, mort în anul 1849.
Dacă ajungeți la Mănăstirea Ciolanu, ar fi păcat să nu faceți câțiva pași prin iarbă (vreo 100 metri) până la biserica veche. Este frumoasă, cam în același stil cu biserica mare, doar că pridvorul este protejat de un intrând cu pereți și uși din lemn, cu geamuri.
Pe două dintre laturile incintei sunt chiliile călugărilor și clădirea magazinului și a muzeului mănăstirii. Și fântânile din incintă, cu acoperământ pictat, cu decorațiuni și cu inscripții sculptate în piatră îți vor atrage atenția chiar dacă nu ești însetat.
În incintă, peste tot plutește o liniște parcă prea adâncă. Atât cât am rămas la Mănăstirea Ciolanu, vizitând ambele biserici și cimitirul, privind construcțiile anexă și fântânile, nu am văzut nici o față bisericească. Cu sinceritate, recunosc faptul că am plecat de acolo fără să știu dacă la Mănăstirea Ciolanu viețuiesc călugări sau maici. Abia într-un târziu am aflat că Mănăstirea Ciolanu este o obște de călugări.
Istorie și legende
O veche tradiție spune că prin sec. XV, pe dealurile de aici, s-au refugiat câțiva călugări isihaști fugind din Imperiul bizantin ocupat de turci. Ei au pus bazele primei sihăstrii de aici. Osemintele acestor isihaști, descoperite într-o poiană, au dat locului și ulterior mănăstirii, numele de "Ciolanu".
În privința întemeierii primei biserici de zid de la Mănăstirea Ciolanu, unele surse amintesc de boierii Dumitru Ciolanu din Transilvania și Radu și Dragomir Sorescu din Vernești, care - în 1568 - ctitoresc biserica închinată Sf. Mare Mucenic Gheorghe părtătorul de biruință. Alte surse pomenesc de Doamna Neaga - soția domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583 și 1585-1591) care ar fi ctitorit lăcașul în 1590.
Legenda spune că în timpul unei invazii turcești Doamna Neaga s-a refugiat, împreună cu cei 5 copii, la sihăstria din dealul Ciolanu. Unul dintre copii a murit și a fost înmormântat în vale, la isihaștii care se statorniciseră acolo. Pentru sufletul copilului său, Doamna Neaga ar fi dispus zidirea unei bisericuţe solide, împrejmuită cu un zid înalt, ale cărui rămășițe nu se mai păstrază în zilele noastre. Lângă bisericuța inițial fără pronaos și fără turle, după multă vreme, a fost descoperit un schelet de copil, ceea ce dă un plus de credibilitate legendei. Cu toate acestea, având în vedere dimensiunile modeste al vechii biserici de la Mănăstirea Ciolanu, istoricii apreciază ca fiind puțin probabil ca aceasta să fie o ctitorie domnească.
Părăsit mulți ani din cauza vitregiei vremurilor, inclusiv închinarea lăcașului unei lavre grecești (conform obiceiului vremii), așezământul monahal a fost reînființat în anul 1766 din inițiativa starețului Vasile de la Poiana Mărului, "de neam din Malo-Rusia", care a trimis la Ciolanu 12 călugări moldoveni și munteni. Mai târziu, în 1825-1828, prin strădania și cu cheltuiala episcopului Chesarie al Buzăului, s-a construit biserica mare, închinată Sfinților Apostoli Petru și Pavel, biserică pictată de meșterul Nicolae Teodorescu, pitarul, întemeietorul Şcolii de pictură bisericească de la Buzău.
După incendiul din 1855, biserica a fost reparată şi zugrăvită din nou, icoanele împărăteşti de pe catapeteasmă fiind făcute de Gheorghe Tăttărescu.
Și dacă tot am amintit de legende în care sunt implicate fețe domnești, ar trebui amintită și legenda conform căreia regele Carol I, în căutarea unui loc potrivit pentru a construi o reședință regală, a ajuns și în aceste locuri. Un semn de rău augur - calul regelui și-a rupt piciorul - a făcut ca ideea amplasării aici a reședinței regale să fie abandonată. Castelul Peleș, impunătorul castel regal, a fost construit la Sinaia. Cu toate acestea, biserica Mănăstirii Ciolanu păstrează un policandru dăruit de însuși regele Carol I în 1867, cu prilejul vizitei sale acolo.
Între valorile existente și păstrate la Mănăstirea Ciolanu, o mențiune specială merită icoanele pictate de Gheorghe Tăttărescu, renumitul pictor bisericesc, nepot al lui Nicolae Teodorescu Pitarul, cel care a zugrăvit biserica mare și care a condus Școala de pictură bisericească de la Buzău, la jumătatea sec. XIX.
Tot aici se află singura icoană bizantină a mănăstirii, pictată în Muntele Athos, icoană care îl înfățișează pe Sf. Gheorghe. Din Grecia, în preajma anului 1830, au fost aduse la Mănăstirea Ciolanu fragmente din moaștele mai multor sfinți (Gheorghe, Mercurie, Pantelimon, Haralambie, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit, Parascheva) care sunt așezate într-o raclă, în biserica mare.
Mai trebuie spus că lângă Mănăstirea Ciolanu, acest loc încărcat de spiritualitate al Ținutului Buzăului, la 30 minute de mers prin pădure, se află Schitul Cetățuia, mult mai puțin vizitat și mult mai puțin aglomerat decât mănăstirea din vale. Ceva mai departe, la intersecția DJ203G cu DN10, se află un alt obiectiv - Fântâna lui Mihai Viteazul.
Dar cel mai apropiat, cel mai căutat și cel mai vizitat obiectiv turistic din preajma mănăstirii este Tabăra de sculptură Măgura, un campus care a întrunit ani de-a rândul, în 1970-1985, elita tinerilor sculptori români. Tabăra de sculptură Măgura a funcționat chiar pe terenurile mănăstirii, revendicate ulterior.
Ce cred călugării despre muzeul în aer liber, vecin cu incinta lor? Sugestiv în acest sens mi se pare un fragment din articolul "Mănăstirea Ciolanu - tăpșanul cu rugăciune", Răzvan Bucuroiu, Lumea Credinței - anul II, nr. 3 (8), pe care îmi permit să îl redau: "Chiar lângă mănăstire, pe terenurile acesteia, a funcționat, în ultimele decenii ale secolului 20, tabăra de sculptură de la Măgura. Pietrele mari, albe, înfipte în tăpșanul de deasupra mănăstirii, mărturisesc asediul insidios al modernității - cu toate formele ei derutante de expresie - asupra tradiției.
Ca o armată de invazie, ca o ceată de idoli ațipiți, formele acestea abstracte de deasupra mănăstirii par totuși că stau încremenite la pândă. Călugării nu le înțeleg menirea, vorbirea mută... Doar noaptea, lumina zgârcită a lunii - care împrăștie bezna desăvârșită, nefirească, în care este învăluită mănăstirea - așterne pe aceste forme o palidă, stranie și întârziată aureolă... "
Trimis de iulianic in 12.09.22 19:29:42
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în MĂGURA & BERCA.
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 45.23573955 N, 26.54732466 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Mănăstirea Ciolanu [Tisău], MĂGURA & BERCA" (deja existentă pe sait)
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2021 Mănăstirea Ciolanu, jud. Buzău — scris în 04.10.21 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Sep.2021 Ciolanu — scris în 26.10.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2018 O manastire cum multe ar trebui sa fie — scris în 03.10.18 de iulian68 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2011 Un loc de un pitoresc aparte. — scris în 26.03.12 de zambarescu din BRANESTI ILFOV - RECOMANDĂ
- Jun.2011 Mănăstirea Ciolanu – peisaj de poveste — scris în 10.12.11 de magdalena din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Apr.2011 Manastirea Ciolanu şi schitul Cetăţuia / două locuri deosebite — scris în 26.04.11 de STEFAN I din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2010 Descopera Manastirea Ciolanu — scris în 29.03.11 de Lumis66 din BUCURESTI - RECOMANDĂ