Pe urmele lui Eminescu

@liviu49 - Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

===

Mutat, la reorganizare, în rubrica "La pas prin Bucureşti, BUCUREȘTI" (deja existentă pe sait)

@webmasterX - Multumesc pentru bucuria, ca la deschiderea calculatorului, la serviciu, sa vad videoclipul solicitat.

@liviu49 -

Dau curs invitației și amintesc faptul că în Parcul Cișmigiu, aproape de ieşirea spre strada Ştirbei Vodă, lângă scările de piatră, se află Izvorul Eminescu. O placă comemorativă montată în stâncă, aminteşte de luceafărul poeziei româneşti. Se spune că în perioada în care lucra la ziarul Timpul, poetul Mihai Eminescu venea adeseori aici pentru a se odihni. E greu să prinzi un moment favorabil pentru a fotografia acest loc romantic pentru că aici vin mereu oameni pentru a lua apă. Convinşi că apele sunt bune, răcoritoare şi tămăduitoare, aparii Bucureştiului contemporan - care nu mai vând apa şi n-o mai transportă în spate, cu sacaua - vin aici cu bidoane în genţi mari, pe role.

În bătrânul Cişmigiu - articolul meu despre acest parc - am atașat P16 care înfățișează Izvorul lui Eminescu.

De asemenea, aș mai adăuga faptul că la Vaslui - oraș pe care tocmai l-am vizitat - am descoperit trei busturi ale poetului nostru național: unul în Parcul Copou, pe aleea personalităților, altul în centrul civic, lângă muzeu și bibliotecă și un altul în fața Școlii Gimnaziale nr. 6 care-i poartă numele.

@liviu49 -

Interesant traseul propus, zona Luterana mi-e foarte cunoscuta caci acolo a locuit tatal meu.

Eminescu este pomenit in fiecare an la biserica Sf. Gheorghe Nou, prin grija preotului si a unui grup de enoriasi. Acolo a fost depus trupul pentru slujba de inmormantare si tot acolo exista si o placa cu versuri ce-i apartin. Si biserica Marcuta este legata de numele lui, a stat acolo, in bolnita.

(Si pentru ca anul acesta am gresit si am ajuns in capitala Bulgariei, acolo exista strada M.Eminescu, un liceu cu predare in lb.romana numit tot M. Eminescu si desigur bustul poetului).

Vacante frumoase!

@liviu49 - Frumoasă trecere în revistă a locurilor și monumentelor bucureștene ce sunt legate de numele lui Mihai Eminescu. Felicitări!

Ieri am citit și eu câteva știri, mai ales din ziarele botoșănene ce le urmăresc pe Internet. Slabă prezentarea în media a momentului „15 iunie - Eminescu”.

Acum doresc să aduc și eu câteva precizări și completări textului de mai sus, dacă îmi este permis. Într-un articol privitor la Palatul Elisabeta (vezi impresii), atunci când l-am văzut pe Regele Mihai în ultima sa apariție în public, am observat în curtea vilei lui Toma Stelian (sediu al unui partid politic acum) din bdul Kiseleff un „chip” al Poetului Național (realizat de Doru Drăgușin și amplasat în 2001 - vezi P18 din acel articol).

Bustul din fața Muzeului Literaturii Române și muzeul în sine NU mai există. Clădirea a fost retrocedată, bustul și exponatele strânse, împachetate și depozitate la Casa Presei Libere (cotidianul.ro/ce-s-a-inta ... i-romane-247549).

Sculptorul Gheorghe D. Anghel a făcut o pasiune pentru Mihai Eminescu, drept urmare a realizat numeroase opere de artă avându-l ca subiect pe marele poet (vezi articolul de aici: tudornedelcea.blogspot.ro ... minescu-de.html).

Se scrie în ultima vreme despre restaurarea monumentului din Bellu care se degradează din cauza infiltrațiilor de apă.

Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?

Buna!

Un review scris cu sufletul, mi-a facut mare placere sa-l citesc.

Eu vreau sa adaug aici prima strofa din poezia Glossa;

Vreme trece, vreme vine

Toate-s vechi si noua toate;

Ce e rau si ce e bine

Tu te-ntreba si socoate;

Nu spera si nu ai teama,

Ce e val ca valul trece

De te-ndeamna de te cheama

Tu ramai la toate rece.

@liviu49 - Mulţumim mult pentru review! Cred că toţi aveam nevoie de el, mai ales că uneori ne pierdem prin lucruri mărunte şi prea puţin importante şi uităm chiar de cele esenţiale şi necesare cu adevărat.

Toate cele bune!

@iulianic - Va multumesc pentru primul ecou si pentru votul acordat! Atunci cand primul Augustus (corect ar fi Augusta) scrie primul ecou la un articol scris de mine, acest lucru ma onoreaza. Onoarea o consider cu atat mai mare cu cat vine de la un om care a scris cateva articole despre locul nasterii si copilariei mele. Spre rusinea mea, sunt mai multe decat am scris eu, care m-am multumit cu cateva ecouri la articolelel dvs. Dar poate vre-odata ma voi razgandi si ma voi apuca de scris articole.

Izvorul lui Eminescu imi este familiar, de multe ori intrand prin fata Arhivelor si traversand tot parcul pentru a bea o gura de apa de la Izvor.

Imi aduc aminte ca in urma cu cativa ani, dupa ce o persoana pe care o consideram prietena, m-a suparat mult, am ajuns in Bucuresti si primul drum l-am facut in Cismigiu, am umplut o sticla cu apa de la izvor, am mers la biblioteca din parc, am inchiriat o carte cu versuri de Eminescu si citind poezia "Atat de frageda" m-am linistit, mi-a trecut toata supararea, de care am uitat imediat. Promit ca voi citi articolul dvs. despre Cismigiu si in mod sigur voi gasi ceva de amintit intr-un ecou, pentru ca nu trebuie sa fii neaparat "Lazarist" pentru a avea amintiri de povestit despre Cismigiu.

Pana atunci numai bine si calatorii placute!

@elviramvio - Ma bucur si va multumesc pentru vizita, pentru vot, pentru ecou ca si pentru completarile aduse.

Pentru mine strada Luterana era parcursa de cateva ori pe saptamana, evident pe jos (chiar daca pe acolo trecea autobuzul 32, care m-ar fi putut aduce aproape de caminul in care am locuit in perioada 1967-1970) iar ce imi aduc aminte, as spune cu nostalgie, este faptul ca ceasul din turnul bisericii functiona totdeauna, desi stiam ca este unul din cele mai vechi ceasuri din Bucuresti. Veneam, fie de la un spectacol la Sala Palatului (in vremea aceea erau aproape zilnic), sau de la autoservirea de la blocul de la coltul cu str Stirbei Voda, urcam spre catedrala Sf. Iosif, trecand pe langa garajul ONT-ului, pe dreapta era noua cladire a IPIU, ajungeam la Nuferilor, traversam pe G-ral Budisteanu, pe langa Institutul de Arte Plastice, pe langa cladirea Competrol, ajungeam la Calea Griviteti, avand in stanga cladirea Institutului de Matematica (unde a lucrat Zoia Ceausescu), ulterior sediul MEFMC, iar pe dreapta sediul ICPCT, putin mai sus pe stanga in intersectia cu str Th. Aman si Stefan Furtuna, cu o mica benzinarie si WC public in mijlocul intersectiei, unde intorceau tramvaiele 6 si 10. Continuam apoi pe calea Grivitei, spre Gara de Nord, pe str. Semicercului, apoi pe str. Ecaterina Teodoroiu, care ne scotea in str. Occidentului, o luam la stanga si dupa 50 de metri ajungeam la caminul nostru.

Dar m-am cam furat peisajul si nu vreau sa va plictisesc cu amintirile mele, va urez numai bine si calatorii placute!

@tata123 - Aceleasi multumiri pentru vizita, vot, ca si pentru completari. Ma bucur sa aflu ca mai sunt si alte opere dedicate marelui geniu al poporului roman, care a fost Mihai Eminescu. Mai ales ca opera de care faceti vorbire este creata in ultimii ani, asta dupa multe nazbatii scrise de oameni pe care talentul literar ii cam da afara din casa. Au mai existat de-a lungul anilor polemici literare intre George Calinescu, si Perpessicius, de exemplu, dar acelea apartineau unor critici literari care se remarcasera prin multe scrieri. Ma intristati, insa, dar nu este vina dvs., cand am aflat ca Muzeul Literaturii Romane nu se mai afla in Bd. Dacia. La cel fel de stiri aflam de la televizor nici nu ma mira ca nu am aflat. Si iar ma apuca nostalgia, pentru ca eu prin fata Muzeului treceam de cateva ori pe saptamana. Desi lucram la Branesti, sediul intreprinderii era, asa cum m-am laudat in articol, in spatele CSP-ului, la cateva case de Muzeu, iar de 2-3 ori pe saptamana veneam cu probleme de serviciu la sediul central. Ajungeam la Piata Romana de la Gara Obor, fir cu troleibuzul 86,79, fie cu metroul, iar de acolo pe jos, prin fata muzeului. Iar la intoarcerea spre casa mergeam pe str. Cristian Tell in Piata Amzei, de unde imi faceam aprovizionarea... Regret si disparitia din acel loc a bustului, care de ziua poetului era plin de flori, multe aduse si de mine.

Stiam de pasiunea pentru Mihai Eminescu a sculptorului Gheorghe Anghel, cum stiam si de pasiune sculptorului Marius Butunoiu pentru Mihai Viteazu, ale carui opere le-am gasit in multe locuri in tara.

Numai bine si calatorii placute!

@adrianbogdan - Multumesc pentru atentia pe care o acordati celor scrise de mine. Am incercat, cat de succint mi-a fost cu putinta, ca descriu locurile care semnifica prezenta, e adevarat numai pentru 12 ani, a marelui poet in Bucuresti. M-am gandit sa scriu cateva randuri si despre strada care poarta numele poetului, despre Academia Romana, unde se afla multe din manuscrisel lui Eminescu, dar m-am gandit ca ar putea deveni prea lung si, poate plictisitor, articolul meu. M-as bucura daca discutia deschisa cu acest articol si ecourile dvs, ale cititorilor sa nu se opreasca si sa pot citi cat mai multe impresii despre acest geniu, care a fost si a ramas Mihai Eminescu.

Numai bine tuturor!

@liviu49 -

N-am mai trecut pe Luterana din vara lui 2013. De cate ori mergeam la tata, aveam ganduri nu tocmai frumoase pentru edilii care au lasat acea zona prada mizeriei. Saptamana viitoare voi trece si eu prin zona, cu o problema - asa s-a nimerit - si sper sa am o priveliste mai frumoasa asupra parculetului salii palatului.

@elviramvio - Eu daca as ajunge in parculetul de care vorbiti, as face o mivca plimbare prin zona, fie mergand pe W. Maracineanu, pe langa magazinul Adam, piata W Maracineanu, apoi la dreapta pe Ion Brezoianu, pana in piata care acum poarta numele lui Iosif Sava, si unde, pe locul fostei benzinarii, se afla bustul lui Iosif Sava. As cobori pe Sipotul Fantanilor si as face o scurta vizita prin batranul Cismigiu, spre Biblioteca si izvor, portiunea de care ma leaga multe amintiri placute din tinerete. De acolo as iesi in Stirbei Voda, in locul unde se afla Palatul Cretzulescu si cladirea Trustului Carpati, as lua-o la dreapta, pe langa Conservator, pe Poiana Narciselor, pe langa Piata Iosif Sava, apoi printr-un gang am ajunge in fata Salii Palatului.

Sper ca nu v-am plictisit cu visul meu!

@mogly - Chiar daca raspund cu intarziere, cei din urma vor fi cei dintai. Multumesc unei persoane, care prin atractivitatea articolelor scrise, m-a determinat sa o dau in urmarire permanenta, pentru a nu scapa vre-un articol publicat pe sait. Multumirile pentru gandurile bune, care stiu ca apartin unei persoane care isi alege cu grija cuvintele. Gandul meu a fost de a aminti oamenilor ca pe 15 iunie 1889 a plecat dintre noi unul din simbolurile neamului romanesc si ca nu putem fi indiferenti la acest lucru. Este adevarat ca vremurile pe care le traim ne cam distrag atentia de la aceste date importante pentru noi, pentru romani. De prea multe ori ne gandim la ce vom pune pe masa la pranz, ca avem de platit intretinerea, telefonul, cablul, poate rata la banca si nu mai avem timp ca este ziua de nastere a cuiva drag, sau apropiat, sau ca a trecut o anume perioada de timp de la decesul cuiva. Nu invinuiesc pe cineva anume (si eu am uitat in anii din urma ceva, care nu trebuia uitat) ca suntem zilnic stresati cu ceva, de ceva, de cineva, dar din pacate astea sunt vremul. Dar cum este posibil sa fie si mai rau, sa ne incarcam pozitiv, sa avem incredere ca va fi mai bine, sa fim mai veseli.

Deci numai bine!

@liviu49 - Pentru început, țin să vă felicit pentru acest articol pe care l-am lecturat cu plăcere! Voi da și eu curs invitației de a prezenta alte locuri ce poartă amprenta inegalabilului Mihai Eminescu, ”poetul nepereche” al literaturii române.

În primul rând, aș aminti aici Strada Mihai Eminescu din municipiul Brăila (fosta Strada Regală sau Strada București). Întrucât am vizitat Brăila nu cu mult timp în urmă, mi-am amintit imediat de această stradă ce pornește din centrul vechi al orașului, mai precis din Piața Traian. Am făcut și noi câțiva pași în zonă și am admirat unele dintre clădirile de patrimoniu aflate aici.

Anul trecut în luna august l-am întâlnit deasemenea pe Mihai Eminescu într-o altă zonă ce ne-a rămas în suflet: este vorba despre Valea Oltului, mai precis la Călimănești, pe insulița mângâiată de apele Oltului unde se află Mănăstirea Ostrov. În jurul lăcașului de cult este amenajat Parcul Eminescu și acolo se află amplasat un bust al ”Luceafărului poeziei românești”. În fotografia nr. 6 pe care am atașat-o la articolul acesta se poate vedea bustul poetului.

În încheierea acestui ecou, voi cita o strofă din poezia ”Eu nu cred nici în Iehova”, versuri care sintetitează o parte dintre concepțiile lirice ale lui Mihai Eminescu:

”Nu mă-ncântați nici cu clasici,

Nici cu stil curat și antic -

Toate-mi sunt deopotrivă,

Eu rămân ce-am fost: romantic. ”

@Crazy_Mouse - Multumesc pentru vizita si, fara discutie, pentru completarile aduse. Pe langa dorinta de a face ceea ce televiziunile nu au fost capabile, anume aducerea aminte de ziua in care romanii au ramas mai putini si maI saraci in spirit, am dorit ca cei care vor avea curajul si rabdarea de a citi randurile mele, sa aduca in mintea noastra amintiri care au legatura cu prezenta "poetului nepereche" pe aceste plaiuri romanesti. Si sunt convins ca ele se gasesc mai in fiecare oras din tara si vor fi prezentate si pe acest sait. Revenind la versurile pe care le-ati citat in ecou, cred ca, mai mult sau mai putin, cu totii suntem niste romantici, unii chiar incurabili. Si cred ca nu este rau, asa cum nu ar trebui sa ne lipseasca simtul umorului, vesila si buna dispozitie.

Numai bine!

@liviu49 -

Multumesc mult pentru sfat, sper sa am timp si sa nu fie canicula, altfel chiar aveam in gand sa-mi "privesc" amintirile de prin zona aceea.

@liviu49 - Mulţumesc pentru o lectură plăcută şi felicitări pentru iniţiativa aducerii în atenţia noastră a figurii marelui poet naţional.

La lista ta adaug şi eu bustul din holul Facultăţii de Limbi Străine de pe strada Pitar Moş din Bucureşti. Sper că se mai află acolo!

@Carmen Ion - Doamna, scuze pentru intarzierea cu care va raspund, dar lucru bun, la noua luni, sau mai bine mai tarziu, decat niciodata. In general la serviciu nu prea am timp de raspuns la mail-uri, dar azi a fost mai rau ca alta data. Dar am ajuns acasa si, dupa schimbul de opinii cu @michael, am timp sa va raspund in liniste

In primul rand va multumesc pentru vizita si vot, dar si pentru aprecierea initiativei mele. Acest articol (din viteza scrisesem ecou, dar am sters) a aparut oarecum neasteptat. Am obiceiul cateodata, cand ma zgandere muza, sa astern cateva randuri despre un eveniment, despre o personalitate, etc, pe care le pastrez in calculator, pentru " pac la Razboiu". In jurul orei 18, vazand ca televiziunile, in afara de "dezincriminarea abuzului in serviciu" (o tampenie a unor ziaristi fara minte) altceva nu mai prezentau, am hotarat ca macar o mana de oameni sa-si aminteasca si de ziua de 15 iunie 1889, cand poporul roman ramanea mai sarac spiritual, o data cu plecare lui Mihai Eminescu. Asa ca am publicat acest articol si ma bucur ca a fost citit si apreciat, iar unii din cititori au luat in serios rugamintea mea si au amintit si de alte locuri care poarta amintirea lui Mihai Eminescu.

Si daca tot am promis ca nu voi mai scrie articole despre excursiile si drumetiile mele, ci numai ecouri la articolele altora, am sa incerc, daca ma mai ajuta memoria, in primul rand, dar si muza, sa va mai deranjez cu articole asemanatoare cu acesta sau cu cel despre Iolanda Balas.

Pana atunci numai bine si calatorii placute!

Am ajuns si eu venind din urma la acest articol si prima exprimare care imi vine in minte (imi cer scuze daca nu este cea mai potrivita formulare) a fost de "GPS-romantic". Un traseu romantic intr-o lume agitata.

Cum munca mea este de birou, pentru ca nu pot lucra fara sa-mi mai bazaie ceva in urechi imi pun castile si ma conectez la radio, postul pe care il urmaresc in ultima perioada (este ceva mai linistit) este Romania Actualitati, si unde in data de 15.06 periodic (destul de des) se comemora Eminescu si se citeau versuri din poeziile lui, asa incat putem spune ca totusi mai avem o sansa.

Felicitari, un articol cu adevarat de suflet, votat cu foarte mare placere.

@mishu - Doamna, ma bucur ca v-ati facut timp si pentru acest articol si va multumesc pentru vorbele frumoase. Se pare ca si pe dvs. v-a lovit aceasi boala ca si pe mine. De multi ani (din 1995) de cand lucrez acasa, lucram pe fond muzical oferit de Radio Romania Actualitati si Europa FM, mai ales pentru muzica. Recunosc cinstit ca m-am gandit ca doar RRA isi mai poate aminti de Eminescu intr-o zi cu o hotarare a Curtii Constitutionale si o chemare la procesul Vrajitoarelor a lui Pepe si Ana Maria Prodan. Ma bucur sincer de vestea pe care mi-ati dat-o si ma alatur aprecierii dvs. " ca totusi mai avem o sansa". Sper sa nu dispara si aceasta sansa!

Si pentru ca am promis ca nu mai public articole despre drumetiile, excursiile mele si concediile mele, ci numai ecouri si recomandari, imi permit sa le promit celor care mai citesc vorbele scrise de mine, ca voi reveni cu genul de articole ca cel cu Eminescu, sau cel despre Iolanda Balas. Sunt asa de multe de descris despre ampreta unor personalitati, adevarate, romanesti, prin Bucuresti, dar si prin tara, incat astazi m-am hotarat sa schitez cate ceva si sa incerc sa umblu la neuronul meu cu amintiri si sa o rog pe muza responsabila cu inspiratia sa ma ajute sa continui ce am inceput cu Iolanda Balas si am continuat cu Mihai Eminescu. Nu voi renunta la ecouri si recomandari, cum nu am renuntat la scrierea de articole cu caracter turistic. N-am ce face, microbul acesta este de nevindecat. Dar nu le voi publica pe sait.

Daca va trebui sa renunt la serviciu, (am deja 46 de ani de munca) poate cine stie le strang la un loc mai multe amintiri.

Pana atunci numai bine si calatorii placute!

@liviu49 - Multumesc si eu mult pentru gandurile d-voastra frumoase! Eu recunosc ca mai mult citesc decat scriu, asta din cauza timpului liber cam inexistent, avand in vedere ca stau aproape zilnic la servici peste 10 ore. In luna august, sunt in concediu iar in prima saptamana ma voi ocupa de ceea ce am promis, un review despre Valea Jiului cu poze de actualitate. Multa sanatate si calatorii frumoase, oriunde veti merge!

Eu cunosc un domn care a fost suprins de soție coborînd din autobuz la Pieptănari (unde e cimitirul Bellu), adică cu vreo 5 stații mai devreme decît ar fi trebuit ca să ajungă acasă, cu un buchet de flori în mînă. Întrebat ce caută prin străini cu flori, a declarat că se ducea să depună acel frumos buchet la mormîntul lui Eminescu.

Iată că poate fi util să cunoaștem măcar unde e mormîntul marilor noștri compatrioți.

@abancor - Tatăl meu, locuind în provincie și venind în vizită la noi, în București, a cerut să-l ducem la Cimitirul Bellu și să-i arătăm mormântul lui Eminescu. Avea un adevărat cult pentru poetul nostru național. Citea frecvent din versurile sale și chiar le memora. Să vă mai spun că la adânci bătrânețe mi-a cerut ca atunci când va pleca dintre noi să-i pun poeziile lui Eminescu sub cap?

@mogly - De-abia astept sa citesc noutati din si despre Valea Jiului. Eu nu am mai fost prin vale din 1993 si mi-e tare dor, mai alea se Valea cu Pesti, Campu lui Neag, acolo unde padurea e padure, iar Jiul nu a apucat sa se vopseasca. In Petrosani am mai fost, in defileu de asemenea, pe Valea Jietului, spre Obarsia Lotrului, am mai trecut, dar pe vale, pana unde se termina civilizatia si incepe natura, din pacate nu. Pentru ca ati mai promis o data, acum este a doua oara sunt nerabdator sa aflu ce mai este prin zona. Ca sa nu fiti prea linistita in concediul de care vorbiti incercati, de la Straja sa mergeti peste munte, prin Pasul Valcanului, pana unde va tin picioarele. Prin anii 80', un cunoscator si iubitor al zonei, de la ICMM, m-a condus vreme de doua ore prin Pasul Valcanului, dar a trebuit sa ne intoarcem, ca se insera. De atunci de cate ori am trecut prin zona, ma mancau talpile de un drum nou, cu plecare de dimineata, dar nu a fost sa fie. Poate sunteti mai norocoasa ca mine!

Pana atunci numai bine si calatorii placute!

@iulianic - Doamna Iulia, se pare ca suntem mai multi "loviti" de boala respectului fata de valorile adevarate. Sunt oameni, locuri si lucruri fata de care nu mi-am ascuns niciodata respectul si admiratia. Mihai Eminescu este in fruntea acelei liste si nu ma sfiesc sa recunosc acest lucru. Vorba unui alt poet pe care il venerez " Pe pamant avem de toate, Si mai bune si mai rele". e loc pentru orice parere. Si daca va spun ca marele poet, prin anii 80' cand in 15 iunie, dar mai ales in 15 ianuarie, duceam mereu o floare la bustul lui Eminescu din fata Muzeului Literaturii Romane, care era in drumul meu, se bucura de admiratia unei florarese (aproape de varsta a treia) de la Piata Romana, colt cu Nicolae Iorga, in statia de troleibuz spre Foisor, veti crede ca exagerez. Eu cumparam de la ea flori mereu si o data m-a intrebat de ce am cumparat sase garoafe albe. I-am spus ca le depun la bustul lui Eminescu. Mi-a mai dat inca sase si mi-a zis : " pune-le maica si pe astea din partea mea ". Mi s-au umezit ochii si atunci si acum (imi cer scuze pentru sensibilitate), florareasa stia de Eminescu si de Luceafarul si Scrisoarea a treia de la o nepoate care i le citise si i-au placut.

Gata, devin prea melancolic!

Va urez numai bine!

@liviu49 - Cand promit ceva, intotdeauna ma tin de cuvant! Problema era doar de timp si am nevoie de concediu, ca sa ma pot deplasa, sa culeg informatii si sa fac fotografii. Aveam de gand sa scriu initial despre Petrila, Petrosani, Muntii Parangului pentru ca sunt locuri mai aproape de casa mea si mai umblate de mine si in consecinta mai cunoscute. Dar ma bucur ca ati amintit de Uricani, Valea de Brazi si Campul lui Neag, nici eu nu am fost cam de mult pe acolo. Intelegand ca acelea sunt locurile de care va este cel mai dor, voi scrie primul review despre ele, pana in data de 8 august.

Cati kilometri de munte de urcat pe jos, ma mai tin picioarele? Asta chiar nu stiu, deci nu pot promite, din pacate conditia mea fizica lasa de dorit din cauza ultimilor ani petrecuti pe scaunul de birou si al masinii. La 18 ani urcam fluierand orice varf din Parang sau Bucegi, (uite ca Retezatul l-am ratat si atunci) acum... e cu puncte, puncte.

Felicitări pentru avansare și... la mai mare!

@puiutea - Domnule, in afara de articolele despre concediul dvs. care m-au fermecat si pentru care v-am multumit si va multumesc in continuare, ma vad obligat sa va multumesc si pentru felicitarea pentru avansare. Ma gandeam ca este o avansare la serviciu, mai ales ca de doi ani ma opun unei avansari de cate ori apare discutia. Consider ca daca pana la pensionare, din cei 44 de ani de munca, norocul (cate-odata a fost nenoroc, pentru ca ghinion are doar altul) mi-a harazit aproape 40 de ani de sefie e timpul sa stau pe craca mea si, din ce mai stiu, sa transmit si altora. Dar, fiind convins ca nu stiti de activitatea mea la serviciu, intrand pe contul meu (oare asa ii zice?) am vazut promovarea la gradul de Senior. Asa ca acum sunt senior nu numai la categoria de turist, dar si la cea de membru AFA.

Multumesc cu aceasta ocazie tuturor celor care au avut curajul sa citeasca ce am scris eu, celor care au crezut ca ce am scris merita efortul de a da un click pentru un vot, celor care au raspuns ecourilor mele si le-au completat cu lucruri interesante, sau pe care nu le stiam. Inca o data multumirile mele tuturor!

Poate ca aceasta promovare ma obliga sa fac cinste, daca nu supar pe cineva, cu noi ecouri, dar pentru asta am nevoie de ajutorul dvs. sa scrieti articole, iar eu promit sa scriu ecouri, care sa nu va plictiseasca.

Pana atunci numai bine si calatorii placute!

@liviu49: Mulţumesc şi eu pentru urări, şi să ştiţi că această urcare la o treaptă superioară nu presupune decât revievuri şi ecouri cât mai bune, nici vorbă de şefie sau alte obligaţii! Toate cele bune!