Hanul Gabroveni – centru cultural bucureștean

TIPĂREȘTE

Pe 20 septembrie 2014 Bucureștiul a împlinit 555 de ani de la prima sa atestare documentară. Bineînțeles că edilii noștri au pregătit o serie de evenimente, mai mult ori mai puțin reușite.

Printre acestea se numără și inaugurarea noului Centru cultural al Bucureștiului situat în nou reconstruit/refăcut/restaurat Han Gabroveni de pe str. Lipscani nr. 86-88. Cu prilejul Zilelor Bucureștiului, în 20 și 21 septembrie oricine a putut vizita acest monument de arhitectură în cadrul Zilelor Porților Deschise.

Persistă o confuzie însă. Hanul Gabroveni a fost construit, potrivit unei părți din istorici, de către Constantin Mavrocordat în 1739. Ipoteza pornește de la însemnările francezului Jean Claude Flachat, fost secretar domnesc, ce notează despre ridicarea unui edificiu de formă pătrată cu rol de găzduire a negustorilor străini sosiți cu afaceri la București. Totuși cercetările arheologice și documente istorice din epocă demonstrează că hanul a fost construit între anii 1804-1818, pe locul unor vechi și modeste case de cărămidă. Este posibil ca ceea ce numim azi Hanul Gabroveni să fie de fapt Hanul Hagi Tudorache.

Clădirea astăzi renovată, corpul vechi, ar fi, de fapt, fostul Pasaj Comercial ce apare menționat în documente din 1852 și era situat peste drum de Hanul Gabroveni, han ce a dispărut odată cu construirea hotelului Univers.

Imobilul astăzi restaurat a funcționat ca han, apoi sediu de bancă până la venirea regimului comunist în România când a fost transformat în clădire cu spații comerciale; după anii 1980 a fost abandonat. După Revoluția din 1989 a intrat în sarabanda retrocedărilor și proceselor fiind lăsat în ruină.

Indiferent de autenticitatea oricărei variante cert este faptul că acest monument de arhitectură a fost pus în valoare și i s-a atribuit un rol major în viața bucureștenilor.

Sâmbătă după-masă, 20 septembrie 2014, am ajuns pe str. Lipscani ce era împânzită de sute de oameni ieșiți la plimbare, la ceas aniversar. Clădirea este vizibilă chiar după ce treci de Statuia Lupoaicei și intri pe str. Lipscani dinspre Pasajul Latin. Te ”izbește” vizual cu cele trei culori (alb, crem, gri) și cu combinația/contrastul între vechi și nou, între forme rotunde și forme cu linii drepte. Fațada nouă creează un aspect plăcut; ce bine și frumos ar fi fost ca toate clădirile din Centrul Vechi să fie cât de cât restaurate. Balconul din fier se sprijină pe console frumos ondulate.

Intrăm pe poarta mare din lemn masiv, deschisă la perete pentru a primi vizitatorii; inserțiile florale mari, pătrate, încearcă să redea aspectul original al porții – aspect ce îl putem admira într-o fotografie din expoziție. Intrăm în gangul clădirii, trecem peste un geam de sticlă prin care putem vedea subsolul, și ajungem pe un culoar descoperit cu ferestre mari, pe ambele laturi. Ancadramentele ferestrelor sunt frumoase; au fost păstrate porțiuni originale. Încăperile de pe ambele laturi, atât la parter, cât și la etaj, găzduiesc spații de expoziții – acum erau panouri cu fotografii de pe parcursul celor aproape trei ani de lucrări. Pasajul are ieșire și pe str. Gabroveni, printr-un portal mare, format din arcade imense de cărămidă, și închis cu o poartă de lemn.

În interior s-au păstrat peste tot unde s-a putut pereții și arcadele din cărămidă roșie ce dau farmec spațiilor. Încăperile sunt mari și luminoase, climatizate. Clădirea este prevăzută și cu lift; scări cu platforme de sticlă te poartă spre pivnițele monumentului istoric. Acestea au fost restaurate și amenajate pentru a găzdui diverse activități/evenimente. Aici erau expuse piese originale din arhitectura fațadei. Interesante erau gurile de aerisire ce urcau spre nivelul solului.

Impresionant tot monumentul arhitectural; munca depusă a fost mare – rezultatul pe măsură.

Ansamblul cultural cuprinde, atât în clădirea veche, cât și în corpul nou, o sală mare de spectacole (200 locuri), o sală mică pentru diverse evenimente (70 locuri), o sală studio, 4 săli de expoziție, birouri administrative, cafenea și un punct de informare turistică.

București... să trăiești!!!

P. S. Sper că bucureștenii nu au ratat minunatul spectacol de iMapping de pe Clădirea Parlamentului și imensul foc de artificii.

---

VIZUALIZĂRI: 1183 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI