Fortul 13 Jilava – istorie și teroare

TIPĂREȘTE

Weekendul ce tocmai s-a încheiat s-au desfășurat în Capitală o mulțime de evenimente, mare parte prilejuite de sărbătorirea „Zilelor Bucureștiului” , „Săptămânii Europene a Mobilității” și „Zilelor Europene ale Patrimoniului” . Printre activități s-au numărat o serie de vizite ghidate la Fortul 13 din Jilava.

Am revenit după 15 ani în locul cunoscut drept una dintre cele mai cumplite închisori politice din România (vezi impresii), un simbol al terorii și al represiunii din timpul regimurilor totalitare, în special al celui comunist. Am sperat că între timp s-a mai schimbat ceva la fața locului, mai ales în privința amenajărilor pentru vizitatori. Ei bine, da – au apărut câteva panouri informative! Atât!

Sistemul de acces este la fel de greoi, având în vedere integrarea fortificației în cadrul penitenciarului Jilava, în ciuda preluării monumentului militar de către Consiliul Județean Ilfov, în 2024. Autoritățile au promis reabilitarea fortului și transformarea lui într-un muzeu (primariajilava.ro/fortul- ... judetului-ilfov). Până acum s-a reușit o oarecare accesibilitate pentru tururi ghidate prin intermediul unei cereri depuse la CJ Ilfov (cjilfov.ro/stiri/ati-vizi ... ilava-din-ilfov).

Cetatea Bucureștiului a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea și era compusă din 18 forturi și 18 baterii intermediare dispuse sub formă de cerc în jurul Capitalei, diametrul variind între 21,5 km și 23 km. Totul dublat de o șosea de centură și o linie ferată. Nu voi scrie istoria acestei centuri de apărare a Capitalei, puteți găsi o serie de date istorice și tehnice în articolele ce le-am dedicat Fortului 1 Chitila (vezi impresii) și Fortului 13 Jilava (vezi impresii).

Vizita fortului. La ora stabilită ne-am adunat la intrarea în penitenciar și am urmat procedurile de acces: prezentarea cărților de identitate, scanarea bagajelor și trecerea prin detectorul de metale. Am fost conduși prin curte către intrarea în fort, ghid fiind o persoană din partea penitenciarului și două din partea autorităților locale.

După cum am observat în timpul prezentării, accentul este pus pe rolul cumplit pe care l-a avut acest fort în cadrul acțiunilor de represiune, ca loc de detenție politică și de dezumanizare, unde înăbușirea oricărei încercări de opoziție putea merge până la uciderea celor încarcerați (prin orice metode. Dacă ne gândim bine, cam acesta a fost, în principal, rolul fortificației construite inițial în scop militar, destinație pe care nu și-a îndeplinit-o niciodată. Ironia sorții: numărul 13 atribuit fortificației s-a dovedit a fi de rău augur, în contrast cu forma reduitului central, cea a unei inimi, care ne duce cu gândul la „iubire” .

După ce trecem pe sub poarta de acces în fort, situată la câțiva metri mai jos de nivelul solului, pe sub placa care ne semnalează numărul și numele fortului (stema regală nu mai există de multă vreme) ajungem în primul șanț care desparte prima linie de fortificație de rândul doi de ziduri. Pe al doilea gang care străbate construcția militară și duce spre „inima” fortului, loc unde se aflau tunurile principale, au fost amplasate mai multe panouri informative care ne prezintă pe scurt istoria fortului, punctele principale ale închisorii, regimul de detenție și personalitățile închise aici.

Vom intra pe rând pe culoare mai largi sau mai înguste și în camere de diferite dimensiuni (multe transformate în celule), prevăzute sau nu cu ferestre ori grupuri sanitare. Ni se relatează mărturii ale celor care au pătimit în aceste spații, precum și grozăviile la care au fost supuși de către gardieni și comandanți. Vedem celulele de tranzit și cele obișnuite, „neagra” – spațiul suprem de supliciu –, camerele de carceră, prevăzute cu două priciuri rabatabile, inscripțiile scrijelite pe pereți, precum și vestigii materiale ale „dotărilor” din celule, rămase din ultimele decenii de funcționare a închisorii: căni metalice, rame de paturi, cătușe, godine (sobe metalice cilindrice). Un șir de celule dintr-un corp al fortăreței era dispensarul, mult spus de fapt. În curtea interioară a fortului erau amenajate mai multe spații de plimbare, sub forma unor raze care duceau spre cabina de pază.

Nu putem ieși pe reduit, fortăreața centrală, unde am fi putut vedea urmele circulare ale cupolelor metalice care adăposteau tunurile grele, spațiul nefiind amenajat. Vizita durează circa o oră, timp în care suntem lăsați să explorăm singuri câteva culoare și încăperi.

Proiecte de restaurare și amenajare a unui muzeu au tot apărut în ultimele decenii, dar nici unul nu a fost pus în aplicare. Un exemplu găsiți aici: anuala.ro/proiecte/2020/001. La Jilava se poate amenaja un muzeu al terorii, dedicat cumplitei închisori ce a ființat în fortul militar, iar la fortul Chitila ar putea fi deschis un muzeu cu tematică militară.

Detalii tehnice privind rolul militar. Fortul 13 Jilava făcea parte din tipul 2 de fortificații, a fost construit după anul1884, respectând planurile generalului Brialmont, și era compus din fortul propriu-zis și reduit (partea centrală). Lungimea contraescarpei (taluzul dinspre inamic) era de 448 m, flancată de două cazemate. Intrarea în fort era protejată de un grilaj metalic și apărată de un corp de gardă. După poartă se afla un șanț adânc de 4 m, cu pod mobil retractabil într-o încăpere laterală. Galeria de comunicație circulară ducea către depozitele de muniții și scări de acces spre turele cu eclipsă și cupole cu artilerie.

Reduitul avea în partea din față o galerie prevăzută din 2 în 2 m, cu creneluri de infanterie, iar accesul se efectua tot pe un pod mobil retractabil, așezat peste un șanț de 4 m adâncime. Gangul era blocat cu două grilaje metalice și apărat de infanterie prin creneluri laterale. Toate ușile și ferestrele erau prevăzute cu grilaje metalice.

Armamentul fortului Jilava era constituit din câte 2 cupole cu câte un obuzier (calibru 210 mm), 2 cupole cu câte 2 tunuri de 150 mm, 6 turele cu eclipsă (structuri de fortificație blindate, capabile să se ridice pentru a trage și să coboare complet sub nivelul solului pentru a se proteja de riposta inamicului/dotate cu tunuri cu tragere rapidă de calibru 57 mm) și 17 tunuri cu tragere rapidă (tot calibrul 57 mm) așezate în ambrazuri (deschizături în peretele fortificației), pentru flancare.

Fortul 13 Jilava a fost una dintre cele mai importante fortificații ale centurii de apărare a Bucureștiului, lucrările fiind finalizate aici într-un stadiu relativ timpuriu. Fortul a fost vizitat în repetate rânduri de regele Carol I, precum și de alte oficialități. Iată descrierea în presă a unei astfel de vizite, în 1888:

Marți, 17 Maiu, la 10 ore dimineața, M. S. Regele, însoțit de adjutantul de serviciu, a pornit de la halta Cotroceni pentru a visita linia de forturi ce încongioară București. [… ] Cel d’întâiu fort unde se opri trenul regal fuse Jilava. Regele, coborându-se din vagon, primi raportul comandantului fortului, trecu pe înaintea frontului unei gărzi de onoare, intră în pavilionul comandantului, visită cazarma trupei și de aci merse să inspecteze fortul, ce era împodobit cu steaguri și cu cununi de verdeață. [… ] Presința Majestăței Sale fu salutată de mulțimea lucrătorilor cu vii și repetate urale. Regele cercetă cu deamănuntul și cu o pricepere desăvârșită construcția în sineși, galeriele cari duc la caponieră și la cupolele laterale, făcu băgările sale de seamă asupra îndreptărilor se s-ar putea săvârși, și porni spre fortul Chiajna pe drumul de fer militar ce leagă toate forturile între ele și paralel cu care linie merge o șosea menită și densa a face tot serviciul forturilor. [… ]

După aceasta, Majestatea Sa merse de visită forturile Mogoșoaia, Otopeni, Tunari, Ștefănesci, Afumați și podul de piatră, pe care direcția fortificațiilor construește peste apa Colintina. Forturile cele mai înaintate, în privința construcției, sunt: Jilava, Chitila, Mogoșoaia, Otopeni, Tunari. Unele dintre casele sunt aproape de isprăvit, altele se lucrează cu multă sârguință. Lucrările de pietrărie, de zidărie și de beton, pe lângă că sunt impunătoare vederea și minței, sunt alcătuite cu o îngrijire ce nu lasă nimic de dorit și cu o priveghiare neadormită. Această de frunte operă militară, adâncă întipărire, a făcut asupra tuturor celor de față.

Inspecția a ținut toată ziua. M. S. Regele, cu un neobosit simțământ al datoriei, a cercetat tot ce s-a lucrat și și-a dat socoteala de tot ce mai este a se face. („Voința Națională” , 20 mai 1888)

Vizitele au continuat pe parcursul lucrărilor și după înarmarea unora dintre fortificații. Iată o relatare din 1902:Eri, în orele 3 p. m., M. S. Regele, însoțit de principele Frideric de Hohenzollern, au plecat din gara da Nord la gara Filaret, și de acolo la fortul Jilava. [… ] Regele a fost întâmpinat de d. general Arion, guvernatorul coloniei București, de d-nii generali Popescu, Teil, War Liade și de d. colonel Năsturel, comandantul regim. 2 cetate, care a prezintat raportul de situațiunea forturilor.

Onorurile au fost data de o companie de cetate, sub comanda d-lui căpitan Râdulescu. M. S. Regele a vizitat cu de amănuntul atât interiorul fortului, asistând la diferite exerciții în cupolele și turlele fortului, cât și exteriorul.

În urmă, M. S. Regele, însoțit de întreaga suita, s-au urcat în trenul militar, care era condus de personalul de la C. F. R. și au pornit în direcțiunea fortului Pantelimon... („Universul” , 1 aprilie 1902)

Istorie... și teroare.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 8 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI