GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Theodor Aman - primul pictor modern

Stiu ca am mai povestit despre Muzeul Theodor Aman in urma cu mai multi ani, dar atunci am facut-o ca un profan caruia ii place pictura si intra intr-un muzeu si se bucura de ce vede. Este valabil pentru majoritatea dintre noi, dar aceasta a fost o vizita aparte, am avut parte de ghid si am sa va povestesc mai multe dupa ce va voi spune cateva date administrative: muzeul se afla in strada C. A. Rosetti nr 8, in apropierea bisericii Boteanu. Nu exista o pagina oficiala a muzeului, ci mai degraba a muzeelor Bucurestiului cu sectiuni dedicate, asadar cateva scurte informatii gasiti aici: muzeulbucurestiului.ro/mu ... eodor-aman.html Costuri: 14 lei bilet intreg, 7 lei bilet redus (pensionari, militari, studenti, adulti cu handicap mediu si usor, grupuri organizate), 22 lei filmare, fotografiere, 11 lei/ persoana taxa ghidaj, gratuit pentru copiii mai mici de 7 ani sau persoane cu handicap grav sau accentuat si insotitorii acestora. Noi (eram vreo 30) pentru ca eram cu scoala si cu doamna profesoara :), nu glumesc, unii dintre voi poate stiti ca sunt anul I la Scoala Populara de Arta, sectia Arta Decorativa, avem cursul de Istoria Artei si mergem sa vedem diverse muzee pe diverse teme asa ca am platit doar taxa de ghidaj. Acum ca am terminat cu datele administrative am sa va spun de ce am simtit ca as vrea sa va spun mai mult de data aceasta. Vizita a fost una ghidata iar ghida noastra a fost doamna Greta Suteu care a si scris de altfel o carte despre Theodor Aman, cartea cuprinde povesti din pandemie, de ce? Pentru ca in acea perioada, muzeul fiind inchis, doamna Suteu posta pe Facebook articole despre Aman, despre familie, operele sale, aceasta casa, si acum toate acestea sunt stranse in aceasta carte. Ca sa va imaginati cat de mult ne-a povestit Dna Suteu, ganditi-va ca vizita noastra a durat cam 2 ore si jumatate, pentru ca explicatiile au tinut cont si de interesul nostru. Insa daca vizitati muzeul si luati taxa de ghidaj sunt convinsa ca va va impresiona ceea ce veti afla. Am sa incep cum se spune cu inceputul, respectiv holul de la intrare de unde mai apoi am intrat in fiecare camera (se viziteaza doar camerele de la parter). In aceast spatiu am, stat aproape o ora pentru ca stiti, orice casa incepe din hol, este primul care trebuie sa iti transmita ceva. Dar mai intai ar fi bine sa dam si cateva date despre Aman, considerat a fi primul pictor modern, fiind totodata si primul pictor care a studiat la Paris (1850-1858). S-a nascut in 20 martie 1831 la Campulung Muscel si a decedat in 19 august 1891. Il cunoastem toti ca pictor, dar el a fost si grafician sau sculptor. Este intemeietorul primelor scoli de arte frumoase din Iasi si Bucuresti. De origine era macedonean/ armean, iar numele ii provine de la tatal sau Dimitrie Mihali Dimo, ridicat la rangul boieresc de serdar in 1818. Mama sa era de origine greaca. Si totusi de unde numele de Aman? Avand in vedere rangul de boier si toate taxele pe care le strangea, la el veneau o multime de negustori care cereau amanari de taxe si spuneau: 'Iertaciune Kir Dimitrios, iertaciune! ' folosind insa multi dingtre ei si formula 'Kir Dimitrios, aman, aman! ' asa incat la un moment dat spuneau pe scurt, merg la 'Aman', pentru ca in final Kir Dimitrios sa ia acest pseudonim drept nume. Numele va disparea insa generatia urmatoare deoarece nici Theodor Aman si nici fratii lui nu au avut urmasi. Sa revenim insa la Theodor Aman. Perioada in care a studiat la Paris, tinand cont de tineretea lui si locul de unde venea el, pe langa studiile pe care le facea a incercat sa absoarba toata informatia despre societate, despre orice. Avand in vedere traditia in arta pe care a descoperit-o la Paris, intorcandu-se acasa a incercat sa puna in practica tot ceea ce a invatat, sa fie perceput ca un artist total, lucru care se vede de altfel in aceasta casa. Decoratiunile exterioare au si ele sensul lor, totul vorbeste despre Aman, pe fatada dinspre strada, la nivelul etajului avem un medalion cu Leonardo si un medalion cu Michelangelo, prin asta vrand sa transmita ca acestea sunt modelele lui de a face arta. Pana la Aman, pictura romaneasca insemna de fapt mai degraba portrete ale unor boieri facute de pictori straini ce cutreierau lumea si astfel castigau bani, in rest specific romanesc era pictura bisericeasca. Dar pictura bisericeasca nu era considerata arta ci mestesug, si cel care face pictura bisericeasca este zugravul de subtire, spre deosebire de zugravul de gros care facea lucrurile primare (tencuieli). Venind de la Paris unde pictura si sculptura erau recunoscute deja drept arte, exact asta a vrut sa faca si aici, ca pictorul, sculptorul sa fie recunoscuti ca artisti si sa aiba rolul lor in societate. Si asta a si incercat sa faca, dupa ce a revenit in tara timp de 6 ani (1858-1864) a facut toate demersurile pe langa oficialitati, ca sa creeze scoala de arta pentru ca a realizat ca nu poti evolua ca societate fara scoala, fara educatie iar in 1864 Al I Cuza semneaza decretul de infiintare a scolii de arta. Astfel primii artisti absolventi ai scolii de arta (infiintata alaturi de Gh. Tattarascu) la final de secol XIX sunt elevii lui Aman, el fiind directorul scolii pana la moartea sa. Revenind la casa aceasta, ea in sine este o opera de arta, unde aproape totul este facut de Aman, de la proiectul de arhitectura, decoratii exterioare si interioare, mobilier. Vedem aici pictura murala. El nu a facut pictura bisericeasca, dar prin aceasta pictura murala a vrut sa arate ca este in stare sa faca astfel de pictura, spre deosebire de Tattarascu care a facut pictura bisericeasca. Probabil ca nu a vrut sa i se puna acea eticheta de zugrav de subtire. Astfel in acest hol (dar si in casa) avem pictura murala, vitralii, mobilier sculptat, decoratii in lemn lucrate de Aman, el de fapt nefiind cunoscut ca sculptor in afara casei. Si de ce v-am recomandat sa luati ghid, deoarece asa cum ni s-a tot povestit, tot ce face transmite un mesaj. Chiar de la intrare primesti mesajul ca vei intra intr-un templu, asa cum de fapt ne imaginam fiecare casa noastra si ceea ce reprezinta ea pentru noi. Deasupra uneia dintre usi sunt 2 imagini care pot pacali privitorul deoarece par a fi un basorelief in bronz (o alegorie a poeziei) si unul in piatra (alegoria muzicii) cu acea senzatie de 3D, in fapt sunt picturi, o tehnica ce pacaleste ochiul si care poarta un nume specific, nu l-am retinut. Ce se doreste a reprezenta, in antichitatea greaca existau 9 arte fiecare arta cu muza ei protectoare, poezia reprezentata acolo este regina artelor, pictura si sculptura nu sunt considerate arte, nu au muze, sunt mestesuguri, Aman vrea insa sa demonstreze ca sunt arte. Ce face el, vine in acelasi spatiu, la acelasi nivel cu aceste picturi cu imagine de basorelief bronz/ piatra, si aici doamna Suteu spunea ca de multe ori ii venea sa puna scara sa se asigure ca totusi sunt picturi. Vrea sa arate ca ceea ce face este arta, ca pictura si sculptura sunt arte. Continua mesajul cu alte lucrari, si avem o doamna pe un soclu pe care scrie istoria, care este una dintre cele 9 arte din antichitatea greaca, la timpul respectiv era si astronomia care acum este trecuta la stiinte. Clio este muza istoriei si ce face Aman, ii pune in mana o paleta de pictura, ceea ce insemana ca ii mai da lui Clio o sarcina si o face si muza picturii, deci daca avem muza, avem arta asta inseamna ca intareste ideea ca pictura este arta. In partea cealalta scrie Veritate, de la Veritas, adica adevarul gol golut, doamna cu oglinda in mana, si se pune problema daca oglinda arata adevarul sau ne minte. Si astfel fiecare are raspunsul lui. Dupa cum se vede, doamna nu se uita in oglinda deci nu are incredere in adevarul oglinzii, deci trebuie sa vada adevarul cu ochii ei. Spre deosebire de cei doi copii (i-a numit intr-un anume fel dar nu am retinut) unul (cel de jos) care se uita in oglinda si este multumit de ceea ce vede, el a gasit adevarul, nu-l mai cauta, este multumit de ceea ce vede (am spune noi un narcisist). Personajul cheie insa de aici este al doilea copil care are in mana o pensula, ceea ce face legatura cu pictura, cu arta in general, si ne face sa ne punem intrebarea, ne reda pictura realitatea asa cum o vedem noi? Aceasta este una dintre ideile transmise de Aman prin aceste lucrari vrand asfel sa arate ca pictura si sculptura sunt arte. A doua idee pe care Aman vrea sa o trasnmita este cea politica. Cat este Aman la Paris, in Europa se formeaza statele moderne, si atunci cand se intoarce vrea sa transmita contemporanilor lui ca si cei de aici ar trebui sa aiba ca obiectiv formarea statului national modern. Dar ca sa ajunga la statul national modern trebuiau sa fie indeplinite 2 deziderate, trebuie facuta unirea, si trebuiau sa obtina independenta pentru ca erau sub suveranitate turceasca. Cum a facut Aman sa puna aceste idei in imagine? folosindu-se de niste eroi nationali cunoscuti. Asa incat avem o prima lucarre in care teoretic este infatisata batalia de la Calugareni, cealalta lucrare reprezinta intrarea triumfala in Bucuresti, dar cel mai important este figura lui Mihai Viteazu si tocmai ca sa accentueze imaginea il pune ca varf de piramida, iar in mana tine tricolorul cu culorile pe orizontala. Istoricii stiu ca tricolorul nu are nici o treaba cu Mihai Viteazu, la vremea cand el lucreaza casa, unirea mica era facuta si atunci a ajuns tricolorul drapel de stat (pe vemea lui Cuza) avand culorile pe orizontala, mesajul fiind astfel transmis. Includerea lui Mihai Viteazu care facuse unirea la 1600 transmite mesajul ca unirea nu trebuie sa se opreasca doar la mica unire, trebuie sa se ajunga la unirea mare facuta de Mihai Viteazu. Asadar aici avem ideea de unire, ne mai trebuie ideea de independenta, iar aceasta este realizata prin cele 2 vitralii deasupra usii de la intrare, in ele sunt reprezentate Negru Voda si doamna lui, nu poate fi contrazis pentru ca nu stie nimeni cum arata, ei traind in secolul XIII, insa acest lucru este mentionat de Aman in scrieile lui. Negru Voda in sec XIII a fondat Voievodaul Independent Romanesc, cu capitala la Campulung Muscel, si legand astfel lucrurile citim statul romanesc unit si independent. Pentru a uni toate aceste mesaje si a vedea mesajul general al casei mai avem un personaj, si acesta este zeul Apollo, zeul soarelui, zeul luminii, dar el este si patronul artelor, el sta in Parnas si conduce corul muzelor, poate fi privit ca un fel de zeitate a casei, si o sa il revedem pe Apollo prin casa dar si la exterior si mai are un atribut foarte important, Apollo este simbolul spiritualitatii pure, daca privim din nou inspre usa vedem de o parte si de alta 2 personaje (din pacate am constatat ca am fost atat de atenta la cele spuse de doamna Suteu ca la aceste 2 personaje nu le-am facut poze), care sunt Psyche zeita tineretii vesnice, este intruchiparea sufletului si de cealalta parte este Diana, zeita vanatorii si a fertilitatii, Diana este sora geamana a lui Apollo, sunt foarte importanti impreuna, ea reprezinta lumina nocturna, iar el reprezinta lumina diurna, el reprezinta principiul masculin ea pe cel feminin, si impreuna sunt generatori ai energiilor creatoare. Si tot impreuna in acelasi spatiu, sunt generatori de echilibru. Si legand-o pe Psyche si Diana se poate gtrage concluzia ca putem avea parte de nemurire daca lasam ceva in urma. Aman nu a avut urmasi, dar a lasat o opera deosebita in urma, asa incat numele lui este nemuritor. Si legand si cu celelalte statui in care adevarul priveste spre istorie si istoria spre adevar, poti exista (ca natiune) daca esti fauritor de istorie adevarata. In ceea ce priveste casa, trebuie mentionat ca este de tip neo clasic, probabil printre primele case de acest gen din Bucuresti, care aduc schimbari in acest domeniu, in sensul aceste prezentata la exterior ca un cub, cu intrarea intr-un hol central de unde se face dispersarea catre celelalte camere. De ce ne-a fost mentionat acest lucru, care noua ni se pare normal, sa avem apartament decomandat :), insa la acea vreme inca se mai construiau case unde se intra dintr-o camera in alta (tip vagon). Acum, revenim din nou la Aman si perioada petrecuta la Paris (au fost 8 ani), si de ce gandeste el atat de sofisticat? Aman este mason precum majoritatea generatiei lui, el provine dintr-o familie cu bani si nu a avut nevoie sa lucreze pentru a-si castiga traiul cum a fost cazul lui Tattarascu (cu care de altfel a fost prieten bun), care pentru a-si asigura traiul, a facut pictura bisericeasca. Astfel acesti tineri cand ajung la Paris unde exista Ateneul studentilor straini, incep sa fie pregatiti in diverse domenii si ei nu pot evolua daca nu ajung la un anume nivel iar parcursul unui mason inseamna ca el trebuie sa ajunga sa depaseasca viata materiala, sa depaseasca religia sa depaseasca filozofia si sa ajunga in spiritualitatea pura, deasupra tuturor pentru a privi lucrurile cu obiectivitate, si sa poti trata fiecare domeniu sa-l intelegi si sa ti-l asumi prin intelegerea proprie. Aman nu face nimic la intamplare, fiecare detaliu are rost. Tot aici in hol mai avem nistre braie, in primul sunt niste dragoni care se tot repeta, rosu si verde, dragonul in astrologie este paznicul comorilor, el este acolo pentru ca pazeste ceva, ei tin labuta pe ceva care se afla intre ei, acel ceva este un pocal, ne uitam la Psyche, care tine in mana un pocal, pe ea asa o cunoastem ca reprezentare, ea tine in vasul respectiv sufletul, deci nemurirea, deci acesti dragoni sunt paznicii nemuririi in general, paznicii nemuririi lui Aman. Dragonul rosu inseamna viata, cel verde inseamna inseamna renastere si asftel in acest brau avem viata, renastere, viata renastere... la infinitMai avem un brau, despre care voi vorbi putin mai tarziu, acum insa mai privim casa altfel, ea are un element cu adevarat revolutionar pentru 1868 in Bucuresti, un luminator, Aman nu cunoaste lumina electrica, asa incat isi construieste casa primind cat mai multa lumina naturala si la etaj exista un hol in jurul luminatorului si lumina vine din acoperis unde avem o piramida din sticla prin care intra lumina. Noi facand vizita iarna (25 ianuarie) lumina era usor estompata, doamna Suteu ne-a spus ca vara aceasta lumina este mult mai vizibila. Dar in jurul luminatorului exista niste decoratii, dar din cand in cand este un patratel care este un cap de fiara, nu sunt lucrate la sablon ci individual, Acea fiara trebuie sa sugereze un lup deoarece Apollo nu voia sa fie vazut de toata lumea/ sau sa-l vada toata lumea, asa incat el putea fi reprezentat ca si lup, lui i se mai spune si marele lup luminos, iar numele p; rovine de la insula in care a trait, insula lupilor, numita mai apoi si insula luminii, ceea ce inseamna ca acel lup face trimitere la Apollo si il avem astfel pe toate directiile. Si mai avem in laterale intre imaginile mari un profil de doamna care este Diana, si avem Apollo, Diana pe toate directiile, avem energii creatoare si echilibru. Pentru a interpreta si cel de-alm 2-lea brau a trebuit sa intram in prima camera, unde peretii sunt pictati de Aman dar nu a terminat, sunt cadre ca niste rame de tablou, urma sa faca in fiecare cadru o pictura, si se stie asta deoarece au fost gasite schitele pregatitoare dupa formele respective. Aici avem 3 coloane, la modul simbolic, si vedem asta dupa decoratii, si avem lupul si Diana, energii creatoare si. echilibru, dar mai avem ceva pentru ca ii pune, crucea greaca, crucea cu brate egale careia i se spune si crucea de lumina, crucea cu energii pozitive, benefica casei noastre. Si acum doamna Suteu ne-a pus sa ne uitam din nou la braul din hol sub dragoni, si unde avem ceva ce pare un trifoi cu patru foi, dar acesta are la baza din punct de vedere geometric, crucea greaca, deci avem energii pozitive puse in semnul infinitului. Avem energii pozitive la infinit. Prima camera avea sa ne-o dezvaluie intr-un tablou si pe doamna Aman cu care s-a casatorit in 1865, in urma unui scandal asta deoarece doamna Aman a fost casatorita la 16 ani de familia ei cu un boier Niculescu Dorobantu cu care are si copii, dar il intalneste pe Aman in 1860 la un bal in cinstea unirii, bal unde fiecare era venit cu mama lui. A urmat o perioada putin tulbure pentru dragostea celor doi avand in vedere statutul doamnei, care in final va divorta, lucru de neconceput pentru acea perioada si mai ales intr-o familie de aromani, dar cei doi se casatoresc in 1865 (la biserica Boteanu), ea avand o fetita de circa 3-4 ani, Zoe, care va ajunge un personaj celebru, cele 2 persoane fiind modelele/ muzele lui Aman. De altfel am fost atentionati si asupra tabloului doamnei si ai carei ochi ai impresia ca te urmaresc indiferent din ce punct al camerei ai privi tabloul, arata astfel cat de mult a iubit-o. Doamna Aman i-a supravietuit lui Aman 35 de ani, el a murit in 1891, iar in 1904 ea doneaza casa, toata colectia statului roman ca sa deschida muzeu, si se deschide acest muzeu in 1908, si suntem astfel in cel mai vechi muzeu de arta din Bucuresti. Dar inainte sa patrundem mai departe in fiecare camera, mai vreau sa va spun (nu stiam pana la aceasta vizita) despre coroana de otel a Romaniei care a fost facuta de elevii si soldatii meseriasi ai Arsenalului Militar din Bucuresti, din partea din fata a unui tun salvat de oastea romaneasca la Plevna dupa schitele facute de Aman. S-au facut 3 modele aproape identice si mai multe puteti citi aici CoroanadeoțelaRomâniei-Wikipedia. Mai Aici in muzeu puteti vedea si schita pentru sceptru, care din pacate nu s-a mai realizat. In fiecare camera urma sa vedem picturi, mobilier lucrat de Aman, binenteles de cele mai multe ori si acesta cu mesaj, si tot acum am aflat ca data fiind faima lui Aman deja de la o varsta tanara, inaugurarea casei s-a facut prin organizarea unui bal la care toti cei ce au acceptat sa vina, au facut-o in special ca sa vada ceea ce a facut Aman. In aceasta casa se organizau deseori baluri mascate, unde mastile se dadeau jos la miezul noptii pentru a dezvalui identitatea oaspetilor. Erau serate cu muzica, o atmosfera vibranta. Imi dau seama ca deja povestesc de multa vreme si probabil vreti sa ma apropii de sfarsit. Noi am primit explicatii in fiecare camera, ne-au fost explicate multe dintre tablouri, si am aflat lucruri pe care nici macar nu ni le-am fi imaginat. De altfel Dna Suteu este autoarea unei carti despre Aman pe care m-am bucurat sa o cumpar dar nu de acolo pentru ca nu am mai prins, ci de la un alt muzeu. Mi-ar placea sa va explic aceste tablouri, insa voi spune cateva cuvinte despre ele la pozele atasate. Am remarcat intr-una dintre camere un portret al tatalui lui Aman, si sub acesta o 'copie' in format mai mic si am primit lamuriri imediat. Portretul mare era realizat in 1818 de un pictor necunoscut, doar ca la data la care a murit acesta, Aman avea doar 3 ani, asa incat a simtit nevoia sa faca o reproducere a acestui portret. Intr-o alta camera am vazut mici tablouri lucrate pe suprafete scumpe, si cum Aman nu a fost multumit de ele, a pictat pe spatele lor, fara a distruge insa ceea ce era pe fata cealalta, asa incat avem tablouri fata/verso.
Doamna Suteu ne-a explicat detaliat cateva tablouri, foarte interesant ceea ce voia sa transmita, mai ales in tablourile unde a folosit tehnica non-finito (ai senzatia ca nu a terminat tabloul, insa este legat de simboluri, de divinitate), tablouri in care apare el lucrand in atelier, dar apar si fratii lui, unii dingtre ei fiind chiar decedati la momentul pictarii. In majoritatea tablourilor lui unde actiunea se desfasoara in casa, Aman lucreaza atat de detaliat incat recunosti locul din casa pus in tablou.
Cred ca as fi in stare sa povestesc mult mai mult, insa va invit sa vedeti acest muzeu si cu ghidaj ca sa aflati mult mai mult. Va doresc alegeri inspirate si va invit la poze.
Trimis de mishu in 16.02.25 11:22:22
- Alte destinații turistice prin care a fost: Austria - Wels- hotel Greif, Viena-Hotel Ananas, Favorita, Royal Living Apartments, Dublin, Budapesta, China, Malaesia, Taiwan,
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mishu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.

ECOURI la acest articol
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Minunat! Sper să ajung să văd și eu muzeul, dar până atunci, mulțumesc
frumos pentru "turul ghidat"!
Eu sunt una dintre persoanele care nu știa că ești" învățăcel" și profit
de moment să îți urez succes și să te felicit pentru tot ce faci!
Aștept să văd și să mă bucur de lucrurile minunate create de tine.
@DOINITA: Daca vii in Bucuresti e musai sa imi spui si ne plimbam impreuna prin oras. Multumesc frumos pentru urarile tale, incerc sa fac cat mai multe, mi-ar placea sa am o clona care sa munceasca in locul meu iar eu sa ma ocup de pasiunile mele. Voi veni la intalnire cu cate ceva din ceea ce fac si sper sa va placa.
Cat despre muzeu, eu am fost incantata de ceea ce am descoperit acolo, si ce a mai fost frumos, a fost ca sambata aceasta am vizitat cu profa noastra de la curs Muzeul National, am vizitat Galeria de arta romaneasca, unde am inceput cu Aman (erau si lucrari semnate de Tattarascu), apoi Grigorescu, Luchian, Tonitza si multi altii. Dar in zona unde era Aman erau tablouri foarte mari, care nu ar fi avut clar loc la el acasa, si din nou s-au spus cate ceva despre el si cele izbutite de el, si de data aceasta stiam anii si m-am bucurat. Am putut sa vad si un tablou de Tattarascu, intradevar cu stilul lui.
Este atat de frumos sa ascultam explicatii, pe care binenteles ca le uitam repede, era si dificil deoarece dat fiind spatiul mult mai generos oferit de acest muzeu si grupul nostru era mult mai mare 50+.
O sa povestesc si despre acest muzeu, dar ceva mai incolo.
Multumesc frumos de vizita, ecou si aprecieri.
@mishu: Mulțumim pentru prezentare! Casa-atelier-muzeu aparținând artistului Theodor Aman este superbă, mi-a plăcut mult, am „gustat” din frumusețea exponatelor acum vreo 3 ani.
”Nu exista o pagina oficiala a muzeului, ci mai degraba a muzeelor Bucurestiului cu sectiuni dedicate...
Tocmai aceea este pagina web oficială a Muzeului Theodor Aman (muzeulbucurestiului.ro/mu ... eodor-aman.html), muzeul aparținând administrativ de Muzeul Municipiului București, alături de alte 11 muzee și case memoriale.
@all: Iată cum este descris un bal mascat desfășurat în reședința Aman în 1885:
Sâmbătă sera dl. și dna Theodor Aman au dat o serbare splendidă care a avut un prolog, o noapte venețiană. Toate domnele trebuiau să vină în domine și mascate. La 12 ore incognitul se sfârși prin căderea măscelor.
Ospețul pompeian al marelui artist pare a fi făcut pentru serbări. Conceput, făcut și decorat chiar de el, acest cuib conține toată viața și tot talentul pictorului care e o față a țărei noastre. Toate sculpturele care împodobesc casa în afară sunt de el. Pe toate zidurile sunt văpsite „a fresque“tablouri istorice de el, și în odăi pereții sunt acoperiți de tablouri iscălite cu numele său. Ce de suvenire, și cu ce plăcere artistul se poate preumbla în acesta casă unde tot îl aduce aminte o isbândă a trecutului său. Ce de stațiuni agreabile în viață poate face el la fiecare pas și oriunde își aruncă ochii!
Atelierul frumos decorat fusese transformat în sală de dans. Era ca un tablou imens și strălucitor, unde invitații păreau a fi o continuație a chipurilor după zid. Musica cânta și măscile au năvălit în salon.
[... ]Gentilul caligraf e d-na Zoe Măldărescu care se arată pe urmă în toaletă de satin albastru acoperită cu foi de tonină pe care sbor păsările. [... ]... d-na Rioșanu vălsuitore di cartele în galben ca șofranul acoperită de dantele negre, d-na Lupescu, d-na Teodor în negru cu focuri de brilant, d-na Misir în roșu palid, d-na Populeanu graciosă și elegantă în albastru de Maiu, d-na Telemac, d-na Elisa Ferichidi în pembe, d-na I. Marghiloman, d-na Pache Protopopescu, d-na Periețeanu-Buzeă, d-na Waehman, d-na Dimitrie Ionescu în pompadur... [... ]
Cadrilurile, polcile, valsurile se urmez[ f[ră un minut de repaus. Dănțuitorii iau într-una forțe la un splendid bufet înființat lângă salon. Prăjiturile și pateurile dispar necontenit, și vinurile cele mai generose curg mereu. [... ]
D-na Aman graciasa stăpână a casei împreună cu d. Aman, care toată noptea a stat în piciure ocupându-se de toți invitații, făceau onorurile serbărei cu o amabilitate nespusă. D-na Aman purta o frumosă rochie de satin liliachie acoperită cu fiori, dantele și brilianturi. (Românul, februarie 1885)
@tata123 🔱:
”Tocmai aceea este pagina web oficială a Muzeului Theodor Aman (muzeulbucurestiului.ro/mu... eodor-aman. html), muzeul aparținând administrativ de Muzeul Municipiului București, alături de alte 11 muzee și case memoriale.
corect, asa este, insa aici vezi mai multe muzee, de obicei exista muzee care au pagina de net doar pentru ei. Avantajul pe care il are insa aceasta adresa este ca astfel poti vedea paginile mai multor muzee, iar Bucurestiul are multe de oferit, timp suficient sa avem.
Multumesc pentru lectura, ecou si aprecieri.
@tata123 🔱: Exact asta este si atmosfera care ne-a fost descrisa, iar diverse masti se afla expuse in holul principal. Primul bal organizat in aceasta casa a reprezentat un interes general pentru ca toti voiau sa vada cum arata casa lui Aman. El a stiut insa cum sa organizele aceste serate astfel incat sa fie atractive, lumea sa fie dornica sa participe, erau totodata prilejul pe langa distractie si de diverse discutii.
Cred ca ar fi fost de interes si in vremurile noastre .
@tata123 🔱: Ce vremuri! Multumim pentru așa întoarcere în timp! Și ce timp!
Am vizitat și eu muzeul Aman! Era cam prin '67 sau '68.
Ca și tine azi, la vremea aceea făceam cursurile Școlii Populare de Artă - secția GRAFICĂ.
La examenul de admitere a trebuit să desenăm pe hârtie, în cărbune și la planșetă, chipul lui Moise, modelat în gips, o frumusețe de cap pentru a fi desenat Ași fi vrut să aleg secția PICTURĂ, dar la vremea aceea părinții mei nu-și permiteau să-mi cumpere toate ustensilele și vopselurile necesare acestei secții
, așa că m-am orientat spre „grafică” , care-mi plăcea și ea, la fel de mult!
Acum muzeul mi se pare mult schimbat, sau memoria mea (au trecut 57 de ani de-atunci) îmi joacă feste. Îmi amintesc că - parcă
- în sala în care se află armoarul sculptat de Aman, pereții erau îmbrăcați în piele de Cordoba, gofrată cu modele foarte frumoase!
Sau, poate pereții din P31... P33 sunt aceea pe care-i țin minte eu?!
Numai și pentru asta trebuie, musai, să dau un refresh memoriei, mergând încă odată să-l vizitez!
Aman a fost, în opinia mea, cel mai prolific artist! Nu m-ar mira să aflu (poate de la @tata123), că a fost și poet și că ar fi cochetat și cu muzica!
Mă bucur că ni l-ai prezentat cu atâtea detalii și că mi-ai dat „un brânci” să mă duc să-l revăd Până la revederea din Bucovina, mulți
@doinafil:
”Mă bucur că ni l-ai prezentat cu atâtea detalii și că mi-ai dat „un brânci” să mă duc să-l revăd
si inca m-am abtinut, despre baluri am mentionat in treacat, despre tablourile explicate, tot in treacat, deja am vazut ca articolul se lungise mult prea mult. Cat despre pereti, nu mai stiu exact daca despre piele era vorba, despre ceva mobilier stiu sigur ca da. Printre tablourile de acolo mi-a placut ca am vazut si tablouri cu ceea ce se vedea de la fereastra si era interesant sa vezi zona prin prisma epocii.
Multi spun ca se poate vedea muzeul in 30 de minute, cred ca daca erau baietii mei pe acolo chiar in 15 minute, insa depinde de gradul de perceptie al fiecaruia. Normal, la un moment dat devine destul de obositor dupa multe explicatii, insa este special si merita, asa ca iti doresc sa ajungi din nou pe acolo si sa iei si ghid.
@doinafil: În timpul vizitei din 2022 în casa-muzeu (vezi impresii) am fost atras de decorația pereților dintr-una din camere, astfel că am întrebat pe doamna care supraveghea despre ce e vorba.
În biroul pictorului Theodor Aman (a doua cameră pe dreapta) pereții sunt acoperiți cu un tapet din hârtie care imită pielea de Cordoba (vezi foto). În 2005 tapetul a fost extras de pe pereți și restaurat atât de specialiști români, cât și de o echipă de restauratori din Austria. Tapetul de hârtie, model unic în România, provine din manufactura franțuzească Paul Balin și a fost realizat/montat între anii 1874-1877.
În anii 2000 muzeul și exponatele sale a trecut printr-un amplu proces de restaurare care a inclus tablouri, picturi murale, sobe, parchet, tapet etc.
Un muzeu valoros!
@tata123 🔱:
Mulțumesc frumos pentru răspunsul cu lămuririle necesare!
... deci, țineam eu bine minte că unul din saloane avea pereții „îmbrăcați” în „piele de Cordoba” ! Că era un tapet special, asta-i altă poveste! Cât de rezistent, de bine făcut a fost acel tapet, (chiar dacă asupra lui nu s-au făcut „presiuni” mecanice) că mă întreb de ce azi nu mai găsim așa ceva
Va trebui, musai, să merg să-mi împrospătez amintirile ... și,
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2024 Muzeul Cotroceni - File de istorie — scris în 20.01.25 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2024 Casa Ceaușescu, Muzeul BNR, Casa Memorială Tudor Arghezi — scris în 15.06.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Mar.2024 Palatul Cesianu-Racoviță, Muzeul Național de Artă al României și Ateneul într-o Duminică de primăvară — scris în 24.03.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Jan.2024 Muzeul TNB – costume, Regina Maria, fotografii și documente — scris în 16.01.24 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Nov.2023 Muzeul Sportului — scris în 16.11.23 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2023 Casa Artelor „Dinu Lipatti” – un loc aparte în Capitală — scris în 15.07.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Feb.2023 La belle epoque în muzeul Micul Paris — scris în 04.02.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ