GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Biserica Fundenii Doamnei, artă persană pe lăcaș ortodox
Cred că nu este bucureștean care să nu fi trecut măcar o singură dată pe șos. Fundeni care leagă două cartiere aglomerate, Pantelimon și Colentina. Oare câți își amintesc că acesta este un drum relativ tânăr, apărut după 1980, atunci când s-a asanat ultima dată râul Colentina și lacul Fundeni, s-au format artificial lacurile Dobroești și Pantelimon, s-a mutat parte din vechea șosea Fundeni pe locul de azi și zona de la baza pantei până la podul peste calea ferată a fost trecută Sectorului Agricol Ilfov devenit după 1990 județul Ilfov? Drumul acesta l-am străbătut mulți ani, noaptea rugându-mă să nu avem ceva pană sau accident, zona fiind pustie și sinistră. După 1990 lucrurile s-au schimbat și încet au apărut construcțiile, zona s-a mai luminat așa că au început să se vadă și urme importante ale vieții din trecut. Pe partea dreaptă a șoselei, când se vine dinspre Pantelimon, acolo unde se termină lacul, este un monument ridicat eroilor locali căzuți în timpul ultimului război. În spatele lui, după frumoasa grădină de trandafiri, se văd brazi, ziduri de cărămidă și apoi o biserică. Este un monument istoric important, singura biserică ortodoxă de la noi pe pereții căreia se mai văd încă decorațiunile unui meșter persan. Este biserica Fundenii Doamnei cu hramul Sf. Eftimie cel Mare sărbătorit la 20 ianuarie. Am intrat de câteva ori aici, am fost și la o slujbă de Înviere, știam că este aparte și un monument istoric important dar n-am fotografiat în trecut decât monumentul din fața ei însă astăzi, trecând pe șosea, am oprit și mi-am încercat norocul, știută fiind interdicția de a fotografia în multe biserici. Aici a fost altfel, am avut voie și nici măcar nu mi-au impus acel "doar două, trei poze", deși erau prezenți atât preotul cât și celelalte persoane ce se ocupă de lăcaș.
Satul Fundeni este destul de vechi, este atestat documentar prima dată în 1559 într-un hrisov al lui Mircea Ciobanul. În 1696 spătarul Mihail Cantacuzino devine proprietarul unor terenuri pe malurile lacului Fundeni și-și construiește aici case dar și o biserică pentru folosința lui și a familiei sale, proprietăți care aparțin Cantacuzinilor până în prima parte a sec. XIX când le cumpără domnitorul Dimitrie Ghica.
Mihai Cantacuzino este fratele domnitorului Șerban Cantacuzino și unchiul lui Constantin Brâncoveanu, un personaj care, datorită luptelor politice din acele timpuri, este nevoit să-și trăiască o parte din adolescență prin Padova, Veneția și Geneva, apoi prin Asia Mică, la Istambul și Ierusalim, zone de unde și-a îmbogățit suficient cultura. Ajuns în funcții bune în Țara Românească, în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu, ridică numeroase conace și biserici cu arhitectură aparte, multe din ele existând și azi, amintesc doar în București biserica Colțea. Alături, în curtea spitalului Colțea se află statuia spătarului Mihai Cantacuzino, cea mai veche statuie încă pe soclu din București.
Biserica Fundenii Doamnei a fost terminată la 1 mai 1699 cum scrie în pisanie. Este ctitoria spătarului Mihail Cantacuzino și nu a domnului Șerban Cantacuzino, așa cum greșit ne-a spus ghida de la Palatul Cotroceni, fapt ce poate fi verificat prin compararea anului morții domnitorului cu anul din pisania bisericii. Dar este adevărat că ea a aparținut familiei Cantacuzinilor până în sec. XIX.
Am trecut micuța grădină cu trandafiri ce vara arată superb și am ajuns la poarta bisericii, în mijlocul vechiului gard de cărămidă. În stânga este icoana Sf. Eftimie cel Mare. Despre acesta am aflat că a fost un sfânt al bolnavilor și al femeilor dornice de copii, numele lui, Eftimie, în greacă se zice că înseamnă "voie bună". După gardul de cărămidă se deschide privirii curtea cu încă multă iarbă verde și cu multe cruci vechi de peste un secol, aici fiind în sec. XIX și un cimitir sătesc.
Biserica de un gri spre alb, cu aspectul de vechi, este plăcută vederii. În pridvorul deschis susținut de inconfundabilele coloane în stil brâncovenesc, șase la număr, prima impresie este de uimire. Coloanele sunt perechi, câte două după ornamentele de viță de vie diferite, se pare lucrate de pietrari italieni venețieni. Pe arcele dintre coloane sunt picturi cu motive vegetale frumos colorate. Pictura murală curățată de curând, în ultimii ani, a scos la lumină o mare parte din lucrarea zugravului favorit al vremii și al Cantacuzinilor și Brâncovenilor în special, Pârvu Mutu (1657 - 1735), "Judecata de Apoi" unde, privită cu atenție, este scena turcilor condamnați. Pisania de deasupra ușii, săpată în piatră, este cea originală de acum 317 ani. Ancadramentul este deosebit, cei doi îngeri flanchează acvila bicefală, emblema Cantacuzinilor, o emblemă cu multe simboluri a cărei origine este în Imperiul Roman de Răsărit (și Cantacuzinii erau bizantini), este emblemă a ortodoxiei, este în unele interpretări conflictul dintre viața spirituală și viața pământeană. Aici în pridvor încă este de lucru, pavimentul este denivelat dar s-a așternut un covor gros și curat care maschează lipsurile.
Ușa de intrare în biserică este frumos lucrată în lemn și vopsită în negru. Pe partea de interior aveam să văd că a fost făcută în prima parte a sec. XX de către preotul paroh de atunci.
Interiorul este micuț, un spațiu aproape pătrat cu bolte sferice, cu ziduri foarte groase ce se observă la nivelul ferestrelor. Toată suprafața zidurilor este pictată.
Pronaosul și naosul păstrează nu pictura lui Pârvu Mutu ci o alta, executată la jumătatea sec. XVIII de zugravi necunoscuți dar care au lucrat în tehnica pictorului Mutu, aducând și motive italiene. De la Pârvu Mutu n-au rămas decât ornamentele florale. Peste această pictură, în 1860, văduva domnitorului Dimitrie Ghica, proprietara satului Fundeni, reface pictura unde era deteriorată, repară biserica și o face biserică sătească, astfel că oamenii o aminteau ca "biserica Fundenii Doamnei", așa cum se numește și azi. Se bănuiește că tot de atunci sunt și unele modificări arhitecturale, cea mai importantă fiind schimbarea tâmplei de piatră cu una de lemn. Spre deosebire de alte biserici ale perioadei Cantacuzinilor, aici este un tablou unicat, "Sf. Eftimie urcând scara virtuților", aceasta este pe peretele de deasupra ușii, se vede la plecarea din biserică.
Tabloul votiv a suferit și el modificări în timp, astăzi apar pictați mai mulți ctitori decât indică pisania din pridvor, adică pe lângă Mihail Cantacuzino apare și domnul Constantin Mavrocordat dar asta este mai puțin important.
Exteriorul bisericii o face cu adevărat unicat în țara noastră. În primul rând turnul clopotniță este pe naos iar urcarea se face printr-o scara cuprinsă în zidul gros al bisericii. Turnul era pictat în motive florale frumos colorate iar geamurile înguste sunt încadrate în piatră sculptată cu motive italiene și cu heruvimi. Decorația fațadelor însă este singulară, se pare că nici o altă biserică nu a fost lucrată așa. Originală este stucatura care nu se folosea la lucrări exterioare dar și motivele decorative ce sunt caracteristice artei persane a sec. XVII. Se bănuiește că spătarul a adus meșteri persani care au lucrat exteriorul. Tehnica era destul de migăloasă, meșterii trebuiau să deseneze tema pe tencuiala umedă si apoi să lucreze reliefurile din amestec de var și câlți. Se spune de specialiști că exactitatea și finețea celor 17 panouri ce redau păuni, lalele, vase cu flori, fântâni, floarea soarelui, chiparoși, ramuri de lămâi și palate nu putea fi realizata decât de un persan. Palatele sunt deosebite prin bogăția reprezentației, au două, trei nivele și cupole de tip musulman, sunt încadrate de chiparoși, au geamuri bogate și lampioane la fiecare geam; inițial aceste decorații persane erau colorate în roșu, verde auriu și albastru cobalt. Istoricii spun că astfel de desene florale și zoomorfe, povestiri, fabule și eroi proveniți din Orient, apărute pe fațadele clădirilor și lăcașurilor de cult din Țara Românească, se vor înmulți în sec. XVIII dar vor fi îmbinate cu modelele românești care le vor face mai puțin atrăgătoare.
Biserica a fost renovată se pare cu fonduri de la Ministerul Culturii, BOR nu apare nicăieri că s-ar fi implicat. În ultimii ani și preoții au fost dintre cei ce urcau scara virtuților căci biserica este într-o parohie nu foarte mare și nici foarte bogată dar simplitatea curții cu vechile cruci, curățenia si grija față de ființele necuvântătoare, o fac un loc aparte care-ți creează o stare de liniște după ce-i treci pragul. Când voi mai merge, voi întreba dacă acea cușcă frumoasă de pe trunchiul de brad din poarta bisericii este pentru o pasăre sau o veveriță.
Aici au fost reînhumate osemintele domnitorului Șerban Cantacuzino și ale fraților săi Iordache și Matei în anul 1987, la trei ani de la deshumarea lor din biserica Cotroceni, demolată într-o noapte din ordinul lui Ceaușescu si tot aici au fost aduse pe ascuns câteva obiecte și icoane de la acea biserică, riscurile făptașilor fiind mari. Atunci biserica era mult mai necunoscută, fiind într-o zonă mai puțin umblată.
Biserica Fundenii Doamnei de pe șos. Fundeni nr. 138, sat Fundeni, com. Doboești, jud. Ilfov este parte a patrimoniului național românesc, este un monument ce amintește de cultura bogată a multora dintre cei ce s-au perindat la cârma țării și care au lăsat urme cu care ar trebui să ne mândrim și să le promovăm.
Trimis de elviramvio in 26.11.16 23:08:33
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (elviramvio); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@elviramvio: Frumoasă și foarte interesantă această biserică cu pereții exteriori cu stucaturi de influență persană cum ne prezinți în review și în poze!
Deosebit pentru că îmi amintești și de zugravul de casă al familiei Cantacuzino, Pârvu Mutu ce își doarme somnul de veci la Mănăstirea Robaia din Argeș, dragă mie.
@elviramvio: Elvira, esti o adevarata vanatoare de comori! O bijuterie deosebita este aceasta biserica!
scuzată-mi fie, rog, coloratura - da' aşa-s io, mai colorat, pare-se, zilele şi pe nickul ăsta:-): un review ce-mi pare că transpiră - pe lângă cultură (din aia neparcelată, evident & lol) - cojones şi/sau "nesăbuinţă" (în contextul temporal)
Da' taare-mi plac, tustrelele, lele-leleleeee :-). Mai fă!
@mprofeanu:
Multumesc mult. Merita un popas, se poate parca pe strada ce se face imediat la dreapta dupa monument. Problema este ca trebuie venit cand sunt slujbe altfel portile sunt inchise.
Stucatura persana se poate admira si din strada perpendiculara pe sos. Fundeni.
@crismis:
Tu vorbesti? Acum sa spun drept, am fost tentata sa scriu de anul trecut dar stii cum este cu articolele despre biserici. Nu aveam nici poze dar nici efort n-am facut sa ajung la momentul potrivit acolo. Si ca sa iti dai seama ca o stiu bine, de ceva ani stau in Dobroesti iar in trecut era in drumul nostru scurt de traversare Bucuresti. Acum trecem mereu pe langa ea, singurul fapt ce-mi scapa era numele exact al ctitorului.
@tm67bru:
Un prieten de familie, cand vine la noi si este intrebat ce vrea, sirop de mure sau palinca de Maramu', zice doar "da"! Asa si eu: Da!
@elviramvio: Interesante modelele de pe pereții exteriori! Deși am vizitat în ultimii ani mai multe lăcașe de cult de la noi din țară, nu am întâlnit pe nicăieri așa ceva! Referitor la pictura interioară, la noi la Râmnicu Sărat există biserica ”Adormirea Maicii Domnului” (în cadrul Complexului Brâncovenesc din oraș), lăcașul de cult fiind pictat în interior de către Pârvu Mutu. Pictura este executată în foiță de aur (am atașat la finalul acestui articol câteva fotografii de la obiectivul din Râmnicu Sărat).
@Crazy_Mouse:
Din pacate acel articol chiar mi-a scapat - eram in concediu si probabil n-am bagat de seama mesajul - dar l-am citit acum. Si aici pictura originala a fost in cateva locuri pe foite de aur, nu se cunosc foarte multe amanunte asa cum nu se stie de ce s-a repictat la doar 50 de ani de la 1699. Au ramas inca nimburi in relief care pastreaza resturi de acest metal. La reconditionari nu s-a mai putut folosi aur, era prea scump chiar si pentru vaduva domnitorului Ghica.
@elviramvio: Am descoperit fotografiile cu această veche biserică din anul 2010... era înainte de restaurare. Din fericire și atunci se păstrau pe fațadele exterioare exact fragmentele ce cuprind ornamentația de factură persană. Am făcut atunci multe fotografii în curte și fațadelor și, deși era în plină desfășurare o slujbă religioasă și mișunau credincioși, nu m-a întrebat/apostrofat nimeni în privința fotografierii. Mă bucur că acest monument istoric a fost restaurat și decorațiile inedite vor continua să existe.
@tata123:
E bine ca te-au lasat sa faci poze, poate ai nimerit un preot mai altfel.
Erau mai... acolo acum cativa ani, acum este chiar placut sa intri, e un preot cu mult har.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jan.2023 [Biserica de lemn Sfanta Maria, Voluntari] Raiul ascuns la marginea Bucureștilor — scris în 25.01.23 de cosmin_lipo din BOTOşANI - RECOMANDĂ
- Dec.2022 Biserica Sfânta Maria Pipera Voluntari — scris în 18.06.23 de KasVioara din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Nov.2022 Biserica bantuita Ciuperceni — scris în 13.11.22 de cristianrsvti din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2022 Cea mai veche biserică din București - Sfântul Anton - Curtea Veche — scris în 13.11.22 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2022 Parohia Hagiu — scris în 28.01.23 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2022 Biserici maramuresene in… Bucuresti — scris în 14.06.22 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Mar.2022 Biserica Sfanta Maria din Voluntari — scris în 26.03.22 de deeutza din PLOIEşTI - RECOMANDĂ