GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Conacul Golescu-Grant – istoria unui cartier
Fiecare cartier din București ascunde o istorie, mai veche sau mai nouă, fiecare așezare ori mahala s-a concentrat în jurul unui punct, fie el religios (mănăstire sau biserică), administrativ (cetate, centru de conducere) sau rezidențial (palat, conac). Așa s-a întâmplat și în cazul cartierului Grant, apărut pe fosta moșie a boierilor Golescu.
Palatul Belvedere (Conacul Golescu-Grant). În anul 2012 această construcție impunătoare, cunoscută în vremea sa și drept „Casa cu Turn”, a fost restaurată și amenajată drept Centrul de recreere și dezvoltare personală „Conacul Golescu Grant”, sub tutela Primăriei Sectorului 6. În ziua de 1 iunie 2012 acest centru a fost inaugurat printr-o mare serbare la care am fost inspirat să particip – prilej cu care am putut admira monumentul istoric.
Moșia boierilor Golești se întindea la jumătatea secolului al XIX-lea de la fosta barieră a Târgoviștei (zona Gării de Nord de astăzi) până în zona fostei fabrici de țigări (BricoDepot), în Sud urma cursul Dâmboviței până aproape de Cotroceni, iar în Nord atingea drumul Piteștilor. Undeva între anii 1812-1815 boierul cărturar Dinicu Golescu construiește pe această moșie o reședință, se pare că pe urmele unei case mai vechi. Clădirea trece de-a lungul timpului prin mai multe transformări de la un stil neoclasicist ajungând acum să afișeze o reinterpretare arhitecturală neoromânească (din anii 40) și chiar un etaj în plus.
Mai multe plăcuțe amplasate în curtea conacului ne-au ajutat să aflăm date istorice despre viața acestei proprietăți care ajunge drept zestre la Ana/Anca Golescu (căsătorită cu Alexandru Racoviță, ispravnic de Craiova), apoi la fiica acesteia Zoe Racoviță. Nepoată a lui Dinicu Golescu, Zoe se căsătorește în 1850 cu Effingham Grant, un tânăr britanic care lucra ca reprezentant al unei firme de asigurări englezești la Consulatul britanic din Țara Românească. Cei doi soți vor repara conacul primit drept zestre, vor reamenaja parcul existent și iazurile, vor remodela aleea de acces. Într-o scrisoare din 1862 Effingham Grant scria despre grădina conacului: Odinioară grădina de la Belvedere era una din splendorile împrejurimilor Bucureștiului. Acum nu se mai păstrează mare lucru din acest parc doar câțiva arbori bătrâni, între care se detașează cu măreție un dud – grădina și aleea principală de acces au fost distruse de construcția căminelor din zonă. Turnul estic ne atrage atenția prin aspectul său de culă, prin efigiile atașate pe fațadă și meterezele remodelate. Pe una din fațade se află o logie cu balustrade traforate (motive vegetale). Am vizitat și o parte din interioare, totul a fost modernizat, puține elemente arhitecturale s-au păstrat; am observat zidurile destul de groase, în turn nu am avut acces.
Effingham Grant a ocupat un loc important în dezvoltarea industrială a Bucureștiului, dar și în viața socială a urbei dâmbovițene. În 1863 înființează prima turnătorie din București („Fonderia de la Belvedere”) unde se puteau turna felurite piese de fier și repara locomobile. În 1864 deschide Manufactura de Tutun Belvedere, prima de acest gen din Principate, care după nici 15 ani devine de interes public sub numele Regia Monopolurilor de Stat. Omul de afaceri britanic, naturalizat în România, va încerca și o idee comercială nouă: cultivarea de orhidee în grădina conacului, fără succes însă. Dorind să vină în sprijinul sutelor de angajați ai fabricii de tutun grant parcelează o parte din terenurile din jurul conacului pentru a se construi aici locuințe de serviciu. Sora sa, Maria, se va căsători cu C. A. Rosetti și va deveni un publicist cunoscut în epocă (ea va fi și modelul tabloului „România revoluționară” a lui Rosenthal – amănunte în cele două părți ale articolului: zf.ro/ziarul-de-duminica/ ... adescu-10399637). Cei doi fii ai cuplului Zoe- Effingham Grant au făcut carieră în domenii diferite: Nicolae Grant a devenit un pictor cunoscut (am văzut tablori ale lui la Conacul Golescu de lângă Pitești), iar Robert Effingham Grant ajunge inginer și construiește vechiul Pod Grant ai cărui piloni se mai pot vedea și astăzi (abecedar-ul.blogspot.ro/2 ... ului-grant.html).
Prin toamna anului 2014 m-am plimbat puțin pe străzile liniștite ale parcelării Belvedere-Grant (vezi aici: armyuser.blogspot.ro/2011 ... -belvedere.html), dar și ale parcelării CFR, destinată angajaților căilor ferate (unde încă există strada denumită Zinca Golescu). Manufactura de tutun a fost modernizată pe parcursul anilor, anumite clădiri industriale având acum caracter de monument istoric – nu se poate intra în curte pentru a le vedea. Putem admira în schimb Turnul de apă, aflat în parcarea BricoDepot – construit în 1908 din beton armat; castelul de apă avea un rezervor de 150 mc.
Pe strada Cărvunarilor se află o replică a Catedralei Mitropolitane de la Timișoara, și anume Biserica Belvedere, cu hramurile „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfânta Mare Muceniță Ecaterina”. Ridicată între 1934-1940 de arhitectul Ioan Traianescu (care a făcut și planurile de la Timișoara; vezi aici detalii: arhitectura-1906.ro/2016/ ... licist-profesor) biserica a fost edificată prin eforturile angajaților de la Fabrica de tutun și a celor de la CFR... Dacă în 2009 era încă înconjurată de schele, în 2014 restaurarea se încheia-se, monumentala biserică etalându-și splendida arhitectură (bisericabelvedere.ro/istoric). Alături de biserică a apărut și o mică capelă în stil grecesc.
Lângă Conacul Golescu-Grant se află și Stadionul Regie al echipei de fotbal Sportul Studențesc. Construit în 1920, arena sportivă are circa 10.000 de locuri. Din păcate echipa întemeiată în anul 1916 se află în colaps, nici nu mai știu dacă există având în vedere scandalurile din sportul românesc. Îmi aduc aminte când eram elev la școala generală din cartier mergeam pe lângă terenurile de tenis ale clubului studențesc și căutam mingi de tenis scăpate peste gard. În 2015 se discuta chiar despre demolarea vechiului stadion și construirea unuia modern, de 25.000 de locuri, în perspectiva găzduirii celor patru meciuri din cadrul Euro 2020. Vom vedea!
În cartier mai există câteva clădiri vechi: Maternitatea Giulești (inițial, construcția din anii 20, a fost școală de ucenici ai CFR; abia din 1951 se transformă în spital) și Trezoreria Sectorului 6, o clădire ridicată în perioada interbelică, dar neclasată drept monument istoric. Amintim aici și Biserica „Sf. Ilie-Grant” , lăcaș de cult construit în 1918 pe un teren donat de familia Grant.
Deși străduțele pe care s-au ridicat clădiri solide, cu etaj, pentru angajații CFR-ului păstrează parfumul epocii interbelice pe alocuri, traficul auto e în continuă creștere. Câteva artere sunt utilizate intens de cei care doresc scurtarea distanței între zona Basarab și cartierul Crângași. O frumoasă clădire de colț, datată 1927, îmi atrage atenția – probabil la parter a funcționat o prăvălie. Un vechi indicator rotund ne arată locul unde s-a aflat cândva un telefon public. Și pe aceste străzi au apărut vile cochete și modificări ale vechilor clădiri de locuit – nu mai este cartierul muncitorilor simpli.
Update octombrie 2016. Deși articolul de față l-am scris acum câteva zile chiar astăzi problemele m-au adus din nou în Cartierul Grant; am profitat de situație și m-am plimbat puțin pe străduțe. Casele standardizate se transformă de la un an la altul, sunt modernizate, supraînălțate. Am identificat trei modele de indicatoare stradale, unele cred chiar din perioada interbelică. Pe strada Zinca Golescu găsiți capace de canal din anul 1929 produse de fabrica metalurgică a fraților Schiel din Brașov. Strada Ing. Nicolae Teodorescu debutează cu două case standard cu etaj, tip special, și se detașează între străzile cartierului prin prezența spațiului verde existent pe mijlocul arterei. Cert este că peste tot sunt parcate o mulțime de autoturisme, iar unele modernizări sunt kitch-uri vizibile.
Recomandare. Cei care vor să-și înscrie copiii la activități extrașcolare, recreative, culturale și sportive pot apela la Centrul de recreere și dezvoltare personală „Conacul Golescu Grant”, găzduit de fostul conac Golescu-Grant. Găsiți informații suplimentare la adresa web: protectiacopilului6.ro/di ... -grant_pg_0.htm.
Trimis de tata123 🔱 in 21.10.16 20:07:22
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Doamne, câte informaţii ai dat! Eu înafară de Castelul de apă, Trezoreria, Maternitatea Giuleşti (la care pe vremuri a lucrat dr. Sârbu soţul lui Tanţi Cocea) şi Oficiul forţelor de muncă, nu ştiam nimic din acest cartier.
@tata123: Câte informații ne-ai dat despre această zonă a Bucureștiului pe care pot spune că am parcurs-o din 1980 încoace.
Am fost martoră la construcția noului pod Grand, dar și la demolarea și construirea a ceea ce astăzi este Cartierul Crangasi.
Pe vremuri era o plăcere să te plimbi pe străduțele care au rezistat demolărilor, astăzi s-au schimbat mult.
Mi-a plăcut această plimbare.
Multe informații despre această zonă pe care nu le știam.
Toate cele bune.
@Michi: Mă bucur că pot aduce în fața cititorilor elemente interesante ce caracterizează acest cartier ascuns între Basarab, Regie și Crângași. În multe din zonele Bucureștiului găsim urme ale trecutului, monumente interesante, exemplare de arhitectură industrială, etc. Trebuie doar să le descoperim.
@ANILU: Cunosc cartierul Crângași și Grant destul de bine, chiar de prin 1988 cred... dar în 25 ani s-au schimbat multe. Exista vaporaș pe Lacul Ciurel, piața Crângași nu era sistematizată, exista cofetărie lângă poștă, echipa Rapid era pe val...
@all: Mulțumesc.
INteresanta cladire si loc, nu stiam nimic despre el pana acum si cred ca am trecut deseori pe acolo, ce/i drept eu am locuit multa vreme de cealalata parte a caii ferate, in cartierul Grivita, si el mult schimbat de santiere si cele 2 poduri noi, Grant si BAsarab, metrou si bvd. Turda.
@calatorul: Multe locuri din București s-au schimbat, unele s-au „modernizat”, altele au fost readuse la viață prin apariția unor construcții cu rol socio-economic. pe ici-colo mai găsim și străduțe încremenite în timp, case deosebite, curți cu parfum de iasomie etc.
Podul Grant a dus „greul” până la apariția podului hobanat de la Basarab. Din anul 2011 pasajul rutier Basarab a preluat o parte din traficul auto care se îndreaptă spre centrul și nordul Capitalei, Grantul bucurându-se de o „viață mai liniștită”. Din păcate, în ultimul an, ambele poduri sunt din nou saturate de autovehicule, aproape indiferent de oră. Cred că se impune un al treilea pasaj rutier undeva înspre cartierul Giulești (la 2-3 stații de tramvai distanță de podul Grant) - legătură spre Calea Griviței.
@tata123: Asa este, stiu bine zona pentru ca am locuit acolo multa vreme si tin minte vechia pasarela pietonala de la Basarab, pe care o treceam cu pasul peste locomotivele pufaind. Mai este una, de 2/3 ori mai lunga, din spatele Atelierelor Grivita, care duce in Giulesti, dar tot pietonala, iar cele 2 poduri auto sunt foarte aglomerate, cel nou de la Basarab insa e mult mai util si din cauza lungimii.
Ar fi necesara inca o legatura dar dupa podul Grand caile ferate se bifurca mult, apar si atelierele si distanta de trecut este foarte mare peste calea ferata. Nu stiu ce alta legatura este dincolo de podul Constanta, dinspre Chitila urmatorul pod era tocmai la marginea orasului.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2024 De la biserică și han, la bancă și spațiu expozițional: povestea Palatului Dacia-România — scris în 06.11.24 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2024 Redescoperind capitala: Lipscanii între București și Victoria — scris în 27.10.24 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2024 Spectacolul apei și a dronelor în Piața Unirii — scris în 24.08.24 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2024 Străzi și clădiri bucureștene cu parfum de epocă — scris în 02.08.24 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2024 Povești despre clădiri și oameni: Palatul Noblesse — scris în 01.08.24 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Dec.2023 Repere ale Revoluției Române în București în 2023 — scris în 21.12.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2023 Fântâni, bere & dovleci — scris în 20.11.23 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ