Salina Slănic Prahova

TIPĂREȘTE

În trecut, atunci când accesul în salină se făcea cu liftul, vizitasem Salina Slănic Prahova situată la aprox. 100 km de București (cea mai apropiată salină de capitala noastră). Am fost și la Salina Târgu Ocna (cu ocazia Întâlnirii AFA din 2017 - Slănic Moldova), la Salina Turda (atunci când am fost în Nordul Apusenilor) și - acum un an - la Salina Praid.  

Pentru că am în plan să aduc completări capitolului 'Saline din România vizitate de mine', nu am stat pe gânduri atunci când s-a ivit ocazia unei noi evadări din București, la Salina Slănic Prahova pe care o mai vizitasem în urmă cu mulți ani. Desigur, am găsit-o mult schimbată comparativ cu ceea ce am văzut în trecut, când fața ei turistică nu era atât de mult cosmetizată. Cât despre capitolul 'Saline din România vizitate de mine' pe care îmi doresc să-l completez, rămân profund recunoscătoare administratorilor Salinei Slănic Prahova, care au amenajat acolo, în subteran, lângă pereții de sare, o expoziție care prezintă în panouri ilustrate salinele din România deschise circuitului turistic pentru vizitare: Praid, Turda, Slănic Prahova, Târgu Ocna, Cacica, Ocnele Mari. Pentru anul acesta, vizitarea salinelor Ocnele Mari și Cacica a fost ratată. Și asta din simplul motiv că atât excursia la Salina Ocnele Mari (din 3 iulie 2024), cât și cea la Salina Cacica (din 5 septembrie 2024) au fost anulate pe motiv că nu s-au constituit grupurile numeric profitabile pentru agenția turistică organizatoare. Am aflat că și Salina Ocna Dej se poate vizita, dar în condiții speciale - accesul fiind permis doar grupurilor organizate.  

Despre Salina Slănic Prahova

Istoria Salinei Slănic Prahova începe în anul 1685 când spătarul Mihai Cantacuzino intuind că în zonă există zăcăminte de sare, dorind să deschidă o mină, a cumpărat moșia Slănic. Documentul care consemnează tranzacția, specifică faptul că și înainte de anul1685 au existat exploatări de sare în zonă, dar de adâncimi mici și doar de interes local.  

Prima exploatare de sare, după achiziționarea terenului de către spătarul Mihai Cantacuzino a fost deschisă la Valea Verde, în anul 1688. Au urmat altele în perioada 1689-1691, dar în anul 1713 spătarul Mihai Cantacuzino decide să doneze moșia sa din Slănic (laolaltă cu ocnele de sare), Mănăstirii Colțea din București.  

La început, exploatarea sării se făcea prin așa-zisa metodă 'clopot' , în care accesul în mină se realiza prin două compartimente - unul vertical, utilizat pentru aducerea sării la suprafață, iar celălalt oblic, utilizat pentru intrarea și ieșirea din ocnă.  

Nu voi da date tehnice privind ocnele de la Slănic deschise, date în exploatare sau închise în sec. XIX. Amatorii pot găsi astfel de detalii pe internet sau vizitând Salina Slănic Prahova. E suficient să spun că în 1852, în vederea modernizării salinelor din Muntenia, domnitorul Barbu Știrbei a solicitat împăratului Franz Joseph al Austriei un specialist în exploatări miniere. Acesta a fost inginerul Carol Karacsony, pe atunci șef al Salinei Ocna Dej.  

După mai multe studii geologice și sondaje, în 1867 s-a deschis mina 'Carol I' cunoscută și ca 'Mina nouă din deal'. Exploatarea a durat până în 1937, dar puțul a fost menținut activ pentru a deservi noua mină 'Unirea'. În perioada 1909 - 1912 s-a deschis și mina 'Mihai I' - 'Mina nouă din vale', care a funcționat simultan cu exploatarea 'Carol I'. În mina 'Mihai I' s-a introdus iluminatul electric și s-au făcut și alte modernizări. Printr-o galerie, mina 'Mihai I' comunică cu mina 'Carol I'. Deoarece mina 'Carol I' risca să se prăbușească, s-a decis închiderea ei și deschiderea unei noi exploatări în vederea completării activității minei 'Mihai I'. În februarie 1938 a fost adus inginerul belgian Maurice Bodart care a realizat proiectul minei 'Unirea', cu 15 camere cu profil trapezoidal (deschidere la tavan - 10 m, deschidere la bază - 35 m și înclinare - 60°). Suprafață de exploatare era de 76.000 m². Exploatarea de sare în mina 'Mihai I' s-a încheiat în 1943, când a intrat în funcțiune mina 'Unirea'. De aici s-a extras sare până în anul 1970.  

În prezent, amenajată special, mina 'Unirea' din Slănic Prahova este o importantă atracție turistică. Și nu doar turistică. Cunoscută și sub numele de 'Catedrala de sare a României', Salina Slănic Prahova, cu peisaje spectaculoase, atrage mii de vizitatori și pentru proprietățile sale terapeutice, salina găzduind un Centru de Tratament și Recuperare care oferă vizitatorilor diverse terapii și tratamente pe bază de sare.  

Vizita noastră la Salina Slănic Prahova

Noi am ajuns la Salina Slănic Prahova în cadrul unei excursii organizate de o agenție turistică. Autocarul ne-a lăsat lângă podul care traversează râul Slănic, în apropiere de casele de bilete și de locul de unde se iau mașinile pentru transportul în subteran. De la bun început trebuie să spun că transportul vizitatorilor în subteran se face cu microbuze de 20 locuri, noi (unele încă mai păstrând protecția de plastic pe banchete). Costul transportului este inclus în taxa de acces în mină. Primul transport în subteran de face la ora 09.00, iar ultimul la ora 15.30. Ultimul microbuz pleacă din subteran la ora 16.30.

Taxa de acces în Salina Slănic Prahova se achita la casele de bilete de acolo. Din câte știu, nu există posibilitatea achitării online a taxei de acces. În privința cuantumului acesteia, lucrurile sunt destul de complicate. În plus, taxele de acces se pot schimba în timp, de aceea recomand documentarea prealabilă în legătură cu acestea: 45 lei/zi/persoană - adulți, 30 lei/zi/persoană - copii, elevi (între 3-18 ani), 35 lei/zi/persoană - studenți (vârstă maximă 26 ani), 35 lei/zi/persoană - seniori, gratuit (cu recomandare medicală, în lipsa acesteia accesul făcându-se pe răspunderea adultului însoțitor) - copii mai mici de 3 ani, 35 lei/zi/persoană - adulți cu dizabilități, 25 lei/zi/persoană - minori cu dizabilități și 35 lei/zi/persoană - însoțitori persoane cu dizabilități.  

În cazul grupurilor formate din minim 20 persoane - adulți, copii peste 3 ani, elevi, studenți (vârstă maximă 26 ani) sau seniori (minim 65 ani) - taxa de acces este redusă cu 5 lei față de tariful standard, corespunzător fiecărei categorii în parte.  

Pentru accesul în salină, în cazul tratamentelor, există și abonamente. Pentru 5 intrări consecutive tarifele/zi/persoană sunt sensibil mai mici.

Ce am făcut noi în Salina Slănic Prahova?

În Salina Slănic Prahova există o varietate de activități pe care le poți face în vederea petrecerii timpului într-un mod plăcut și atractiv. Nu prea era cazul nostru pentru experimentarea acestora. Noi am făcut doar un tur - în cazul meu pe cont propriu, reaspectând ora de întrunire a grupului la intrare pentru revenirea la suprafață. Am luat rând pe rând labirinturile subterane ale salinei admirând pereții de sare, sculpturile în sare, toate expozițiile și chiar am tras cu ochiul la pacienții care făceau terapie cu sare. Bine înveliți, confortabil așezați pe paturi și canapele, oamenii inhalau binefăcătorul aer sărat. Pentru mine, plimbarea liniștită, solitară, fotografiind tot ce s-a putut (multe fotografii mi-au ieșit prost din cauza reflexelor luminii artificiale) a fost ocupația mea de bază în Salina Slănic Prahova.

Nu m-au interesat nici cumpărăturile, magazinele din subteran oferind doritorilor diverse suveniruri, mici gustări, dar mai ales sare - sare sub toate formele. Acestui miracol natural, sarea, nu i-am rezistat nici eu. Pentru frumusețea lor și pentru a-mi aminti că am fost și eu la Salina Slănic Prahova, am achiziționat trei mici droburi de sare albă, roz și roz foarte închis.

Galeriile și camerele salinei cu o arhitectură impresionantă, unică, arcadele, stalactitele, precum și stratificarea pereților de sare m-au făcut să mă opresc de mai multe ori, admirându-le.  

Dacă ai ajuns la Salina Slănic Prahova, poposește o clipă în fața bustului marelui poet național Mihai Eminescu sculptat în sare, de asemenea nu ocoli zona denumită Sala Genezei unde sunt expuse alte trei reușite lucrări în sare realizate de sculptorul Justin Năstase - chipurile lui Burebista, Decebal și Traian.  

Mai poți vedea o expoziție cu vechi utilaje care au folosit la extracția sării - foreză, strung utilizat la modelarea sării, o locomotivă cu gabarit redus care deplasa vagoneții cu sare în mină, diferite echipamente folosite de mineri... De asemenea, un grupaj de fotografii amintește de exploatarea sării în trecut, cu muncitori și deținuți, în mina 'Mihai I', mina 'Carol I' și mina 'Unirea'. O mică expoziție de sare gemă și de chihlimbar, scurgerea de sare pe un perete înalt, lacul, podul și stalactitele de sare de lângă lac - un loc ideal pentru fotografii - te vor încânta cu siguranță. Undeva, pe un perete înalt, vei descoperi și puțul vechiului ascensor prăbușit în urmă cu câțiva ani.  

Nici copiii și nici amatorii de sport nu au fost uitați. Sunt amenajate terenuri de sport (volei, handbal, tenis, mini-fotbal), locuri de joacă pentru copii dotate cu trambuline, saltea și tobogan gonflabile, piste de carting, mese de tenis și billiard, precum și piste de mini-golf.  

Regret că timpul nu mi-a permis să rămân la cafenea pentru a savura renumita 'Cafea la sare by Salrom' .  

Din istoricul Minei Unirea expus în subteran, iată câteva amănunte:

'Mina Unirea - Salina Slănic a fost deschisă vizitatorilor după anul 1970. Circuitul turistic are loc în jurul camerelor dispuse de-a lungul unui palier central. Mina Unirea arată ca un vapor uriaș ancorat la 208 m sub pământ.

Mina Unirea deține câteva superlative:

-       Are cel mai pur aer de pe planetă. În urma măsurătorilor efectuate de Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară Măgurele s-a obținut o valoare medie a fondului de radiații în Mina Unirea de circa 80 de ori mai mică decât valorile obținute la suprafață.

-       Este cea mai mare salină din Europa ca dimensiuni, volumul de sare excavată fiind de 2,9 milioane m³ care a dus la crearea unor cavități cu volume gigantice, respectiv 14 camere cu profil trapezoidal având circa 80.000 m². Cele 14 camere au o deschidere de 10 m la tavan, 32 m la talpă, iar înălțimea este de 54 m. În aceste 'palate de sare' microclimatul bogat în aerosoli saline are o temperatură constantă de cca. 13̊ C și umiditate a aerului de cca. 60%.

-       Anual, Mina Unirea este vizitată de peste 300.000 de vizitatori. ' 

În final, apreciez că Salina Slănic Prahova reprezintă o destinație deosebită, care îmbină frumusețea naturală cu proprietățile terapeutice și cu patrimoniul istoric într-un mod remarcabil. Fie că ești în căutarea unui tratament terapeutic sau numai a unei explorări a peisajelor din adâncul pământului, Salina Slănic Prahova merită să fie vizitată.

Și nu uita, temperatura în subteran este de 13 ̊ C, deci ai nevoie de un supliment de îmbrăcăminte chiar și în timpul verii, când afară aerul este sufocant.  

---

VIZUALIZĂRI: 522 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI