GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Răscolită dar ospitalieră - Taverna Marelui Paharnic, Comana
Rog o melodie grecească superbă, „plouată”, ca și Paharnicul meu https://youtu. be/S8FIO9r90eQ
Zi de cireșar. Treburi administrative, nimic spectaculos.
Soarele ne binecuvântase cu o zi minunată.
Pe la ora 16, domnul C are chef de Grecia și de niște buiurdi. Dar și de o plimbăreală. Cu mașina, normal. La ora 17 evadăm din învălmășeala orașului, 38 de km, în Comana, jud Giurgiu.
Am mai avut odată o tentativă de Mănăstire Comana dar puhoiul de lume i-a speriat pe „unii” și ne-am „zbenguit” prin alte locuri.
La dus traseul a fost: București - Jilava - 1 Decembrie – Călugăreni – Comana. În Jilava ploua puternic, în 1 Decembrie gheața cădea din cer împiedicând monștrii șoselelor să înainteze prin apă. Mulți erau în staționare, pe marginea drumului, noi am înaintat ușor, cu 30km/oră, într-un final am reușit să ajungem la afurisitul de bugiurdi.
Sunasem la restaurantul Taverna Marelui Paharnic (din București) înainte de a pleca și m-au asigurat că nu-i nevoie de rezervare pentru Comana. Pe perioada verii funcționează restaurantul-terasă din Parcul Natural Comana, în incinta Parcului de Aventură Comana. În București, pe Bd. Ion Mihalache 128, sector 1, zona Piața Domenii se află o altă Tavernă a Marelui Paharnic, aceasta e deschisă in fiecare zi a anului.
În Comana fusese furtună mare, copacii erau deranjați vizibil, frunze și crengi erau leșinate pe șosea, oamenii făceau șanțuri cu sapa pentru a-și scoate apa din ogradă. Nu vă încărcam cu aceste detalii dacă nu aș fi considerat necesar acest aspect care a făcut ca plimbarea noastră să fie una reușită.
Sub cerul vinețiu, pomii se scuturau încă de apă. Noi am ajuns într-o parcare (e drept că e mică) pe jumate goală, în fața porților unui restaurant închis. Pe poartă, un afiș ne anunța că intrarea se face pe la Restaurant Casa Comana. Bun, ne-am liniștit.
Intrăm pe un culoar frumos, în față avem delta Neajlovului. Of, copilăria mea învârte în jurul acestui râu :). Acum eram mai la vale de „vacanțele copilăriei mele”, albia era largă, apa era liniștită și plină cu decor verde și maroniu. Era ca un lac mut.
Terasă lângă terasă, gazon superb, floricele, clădiri frumoase pe post de restaurante, pereți pictați în fel și chip, țigla de pe acoperișuri era în ton cu pavelele aleilor, mese și scaune din fier forjat, lampadare și coșuri de gunoi, câteva căsuțe pentru vrăbii erau spânzurate în copăcei. Ospătari agitați, clienți puțini, câteva locuri de joacă, locuri colorate cu tobogane, leagăne și căsuțe pentru copilași, un decor ce trăda forfota și haosul la care nu fusesem martori, din fericire«:-P
Iau urma potecii și, în fața mea, ultimul dar nu cel din urmă, Paharnicul...
O scenă aranjată în golul zidurilor albe mărginite de cărămizi, o clădire micuță pictată într-un albastru grecesc și o terasă tristă închisă cu pereți din plastic ne anunță că am ajuns acolo unde trebuia.
Totul era răvășit, unii măturau frunzele, alții strângeau mesele și scaunele de pe iarbă, câteva tinere încercau să facă ordine în terasa suspendată pe Neajlov. Întrebăm dacă ne putem așeza, primim răspuns afirmativ și începe destinderea...
Povestea numelui tavernei nu o voi copia, aveți aici un material interesant tavernamareluipaharnic.ro, merită „răsfoit”. Cert e că acest loc „grecesc” are ingredientele necesare pentru a petrece câteva ore pe malul apei sau pe gazon (dacă nu plouă).
Vis-a-vis de terasă se află bucătăria, barul, dar și crama, unde stegulețe grecești atârnau răsucite pe o sârmă, draperii din pânză albă îmbrăcau stâlpii golași, lămpi simple erau spânzurate de tavanul cu grinzile la vedere. Lângă turnul cu ceas am găsit toaletele, foarte curate.
Terasa avea vreo 15 mese din lemn, acoperite cu pânză alb albastră, pe unele dintre ele era fața de masă din hârtie, cea întâlnită de noi în Grecia.
Ne servim cu două meniuri de pe masa vecină, preparatele sunt multe, chiar foarte multe la număr, iar prețurile sunt chiar normale, spre surprinderea mea.
O bere 7 lei, limonada 10 lei, o cafea 6 lei, tzatziki 150gr -14 lei, salata 14 lei, buiurdi 30 lei, suvlaki 35 lei, midii 40 lei, calamar 49 lei, musaca 30 lei, cartofi prăjiți 8 lei, ghiros 35 lei, miel la cuptor 40 lei. Au și prăjituri dar și înghețată, prețurile sunt între 15-18 lei porția.
O tinerică subțirică vine și ne spune că dacă dorim să comandăm ceva de-ale gurii, sigur va dura foarte mult:(pentru că ei abia încearcă să-și revină după furtuna care le călcase pragul. „A fost întrerupt curentul electric, comenzile au fost aruncate în aer, clienții fugeau care pe unde apucau, unii au plătit alții nu... haos în toată regula. ”
Am avut noroc, altfel nu știu dacă am fi avut loc la vreo masă, habar nu am dacă dura mult sau puțin până ne satisfăceam poftele culinare. E bună și ploaia asta la ceva: gonește oamenii și eliberează locuri :D
Nu eram călători înfometați, doream doar o evadare în natură, am plecat de acasă ca să fim plecați undeva.
Am rămas, normal. Netul propriu funcționa bine, C era fericit. Aveau și wi-fi dar nu l-am încercat. Am comandat mâncarea și băuturile, urma să așteptăm. Eu am furnici în tălpi, dar aștept totuși cafeaua. Vine repede domnișoara, beau câteva guri... nu-i grozavă dar e bună, fumez vreo două cuie, iau telefonul și plec la plimbare...
Soarele apare timid și dezmorțește răcoarea deltei. Pădurea împodobește locul. Pe stânga văd un teren de fotbal/baschet, un alt loc de joacă pentru pitici, un țarc pentru căluți, în spatele țarcului un amărât de foișor parcă cerea ajutor, flori înviorate, sărutate de ploaie, brazi, arbuști ornamentali, un trenuleț roșu parcat într-o curte.
În dreapta văd două poduri cu personalitate, o bărcuță pentru plimbari de agrement, multe cabluri pentru tiroliană. Pasarela dorințelor găzduia lacătele turiștilor, ale oamenilor care și-au ferecat acolo speranțele și-au aruncat cheia lacătului în Neajlov.
Trec podul cu dorințe și dau peste o livadă cu pomi pitici, ajung la o terasă lovită de furtună. Văd o reclamă pentru plimbare cu trăsura în hipodrom, sunt singură pe drum. Trebuie să mă întorc, poate au apărut și bucatele comandate. Și poate se supăra C :p
Ei, aș! Era liniștit, avea cafea, net și cola, rățuștele i-au ținut companie, putea fuma în voie. Lipsisem 25 de minute, haleala nu era gata, am mai stat 5 și am fost serviți. Totul arăta foarte bine, mirosea a Grecia, aveam și „marea” Neajlovului, lipsea muzica grecească din cauza furtunii:((. Un difuzor era camuflat într-un butoi agățat în copac. Din juma în juma de oră un clopot țipa la noi că am mai îmbătrânit nițel, era un ceas dintr-un turnuleț alb.
Se poate asculta muzică live, grecească, în fiecare vineri și sâmbătă seara, de la ora 20. Așa spun ei, eu nu am văzut, n-am auzit, nu era nici vineri dar nici sâmbătă.
Toate preparatele au fost bune, porția mea de miel a fost un deliciu, carnea se topea în gură, cartofii cu aromă de rozmarin înveleau bine cărnița, buiurdi se întindea ca o „ciungă”, era perfect, tzatziki a fost cremos, pâinicile acceptabile, calamarul fusese îndesat bine cu brânzeturi delicate și stropit cu zeama unei lămâi generoase, cartofii prăjiți au fost plouați cu oregano »:(. De desert nu vă pot povesti, nu am „dovedit” niciun fel de mâncare, dulcele chiar nu mai încăpea în burtică.
Totul a costat 177 lei, între Paharnic și Libanez - vezi impresii nu e diferență, au același sex și cam aceleași prețuri.
De puține ori am adorat ploaia;). Atunci a fost una dintre acele „puține”, ne-a deschis calea către un parc fabulos, o pădure măreață, un Neajlov liniștit, dar cel mai important, am găsit un loc uimitor, primitor deși ciufulit, bucate gustoase și arătoase, o bere rece și bună, ospătari tineri și harnici.
Vorba lui Sorescu: … imi place aici. / E cald, e frumos, / Si atata lumina incat/ Creste iarba.
Amănuntele meteo, cele despre decor, parc, lac, rățuște și alte orătănii, le-am și le consider importante deoarece acest loc este pentru toate vârstele și starea vremii e foarte importantă în cazul în care doriți o ieșire în mijocul naturii. În timp ce părinții, bunicii, îndrăgostiții, se pot răsfăța culinar, kinderii și adolescenții se pot lipsi o zi de tablete și telefoane (sau nu) pentru a beneficia de puțină aventură. Toată lumea va fi încântată, părerea mea.
Am zărit și două pensiuni în Comana, dar și câteva magazine alimentare.
La întoarcere, începuse iar să cadă apă din cer. Am mers prin Grădiștea - Mogoșești - Adunații Copăceni -1 Decembrie – Jilava - București. Ambele drumuri au fost bune, pe alocuri, prin sate, câteva gropițe ne ieșeau în cale dar nu le băgam în seamă. Eram relaxați, evadasem puțin, visasem la marea Cretei, gustasem un pic din vacanță, mi-am amintit de verile lungi petrecute la țară, la bunici, când mă scăldam în Neajov :)) iar grijile mele erau inexistente.
A fost bine, vă recomand și vouă să visați și să uitați puțintel de cotidian.
Pentru că nu am să scriu review separat despre Parcul de Aventură Comana, am să vă povestesc aici câteva dintre atracțiile acestul loc jucăuș.
Tiroliană, escaladă în copaci sau pe peretele de escaladă, plimbare cu barca cu vâsle sau cu motor electric, caiac, tir cu arcul, darts, paintball, închirieri biciclete, plimbări cu trăsura sau cu trenulețul, pescuit, teren de sport cu și fără nocturnă, tenis de masă, plimbare cu căluții.
Pe lângă toate acestea, plimbările pe aleile șerpuite dar și cele câteva restaurante (unele dispun și de spații de cazare) unde vă puteți răsfăța foamea, vă vor elibera stresul și vă vor lumina ziua.
Trimis de krisstinna in 15.06.17 09:31:32
28 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (krisstinna); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
28 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
@krisstinna: Start vot! uite-asa sa fiu prima. Ecoul insa mai tarziu, acum plec la ora de engleza .
@krisstinna:
Frumos loc mai ales cand e descris de tine.
La localul din Bucuresti am fost si cred ca vom ajunge iar curand - o aniversare. Stiu si de cel din Comana dar e mai departisor insa m-ai convins sa incercam.
Sincer, recunosc, mi-ai amintit oful meu de anul acesta, Elada! Sper sa nu fie off!
Vacante frumoase sa ai, astept povesti!
Nici-o furtuna nu iti sta in cale, mai ales cand vacanta se apropie tiptil.
Am senzatia ca si eu am "provocat" un pic iesirea voastra, cand ti-am spus de cealalta locatie din Bucuresti, care mi-a placut mult, mai ales ca am avut parte de muzica live, care chiar m-a facut sa ma simt in Elada pentru cateva ore.
Daca si aici la Comana organizeaza astfel de seri, chiar se merita sa reveniti. Eu am fost la restaurantul din Comana, acum un an, intr-o duminica fierbinte de vara si mi-a placut, acolo pe ponton unde era racoare si ceva bun de mancare.
Numai ca nu am avut zona parcului doar pentru mine, cum ai avut tu. Chiar mi-e greu sa imi imaginez aleeile goale, cand atunci aproape te calcai pe picioare. Dar chiar si asa, mi s-a parut un loc interesant unde sa mergi cu prietenii sau cu jumatatea, la relaxare.
Deci ma bucur ca v-a mers la suflet aceasta iesire si poate ne vedem intr-o seara pe acolo, sa ascultam acordurile muzicii grecesti.
@krisstinna: Ok, acum ca am ajuns din nou in fata calculatorului vad ca intre timp s-au strans ceva voturi, eu am fost insa cu gandul la pozele cu ceea ce ati comandat voi, dar am supravietuit.
Si noi am trecut prin zona la sfarsitul anului trecut si se manca doar in restaurantul de la parterul hotelului, insa si atunci mi-a placut atmosfera. La fel ca si tine, dupa ce am dat comanda am iesit prin curte sa fac niste poze si pot spune ca mi-a placut locul, este unul unde sa te relaxezi intradevar.
Superbe pozele, chiar si pe ploaie peisajul este minunat, felicitari, votat cu mare drag.
@krisstinna: Foarte, foarte frumos totul. Locul ăsta este exact pe gustul meu, păcat că e departe de mine.
Dar o să îl rețin, așa cum fac cu toate locurile care îmi plac mult, pentru când voi ajunge în zonă.
Felicitări pentru plimbare și pentru alegerea facută!
@webmasterX: Mulțumesc
Mulțumesc tuturor pentru vizită și aprecieri
@mishu: Ce tot mai studiezi?
Tu ești Tina, nu ai nevoie de altceva
Știu că ați fost în zonă, te-am citit
Să știi că aveam poze cu fiecare fel de mâncare în parte, dar am zis să te protejez, știam că ești pofticioasă
Mulțumesc frumos!
@elviramvio: Mulțumesc frumos, cuvintele tale sunt dulci și calde.
Știu că ai fost acolo, în București, am citit cu plăcere și a fost foarte util articolul tău - vezi impresii
Tu ai un of cu Elada, al meu e cu CipruFiecare cu "durerea" ei.
Dar, nu se știe, poate, poate...
Până la poveștile mele despre vacanță va trece vara
@krisstinna: Studiez este pretentios spus, la noi la firma (pentru ca sucursale sunt in toata lumea) avem cursuri saptamanale de limba engleza in functie de nivelul fiecaruia, si mai invatam si noi una alta, sau doar facem conversatie. Cum nu mai fusesem de 2 luni am zis ca nu este frumos sa nu merg.
Iti multumesc ca te gandesti la mine, ai mare dreptate in privinta mea.
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut” (interes crescut din pdv al politicii saitului!)
— e fie (1) dintr-o destinaţie apreciată ca „inedită”, fie (2) despre un obiectiv/destinație la care, la momentul publicării, nu existau impresii recente.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@teona: Draga mea,
Mă bucur de vizita ta, sunt încântată când îmi treci pragul, știu că la capitolul timp stai foarte prost
Sincer, nu aveam absolut niciun gând, lumea era în tot felul de punți, eu gătisem vreo șase feluri de mâncare iar unii se plictiseau de odihniți ce erau.
Apucasem sa-i spun domnului C despre voi, Paharnic și altee alea. În București e locul preferat de unii dintre prietenii noștri, eu nu am trecut pe acolo, nu am avut ocazia. Și cum spuneam de plictiseala "unora", plimbâdu-se pe net îi veni ideea genială de a călători undeva, nu prea conta, ceva-ul era esențial. Știa că v-a plăcut și vouă, era bucuros nevoie mare.
Normal că eram frântă dar nu am refuzat să merg la delta râului meu preferat.
Da, eu am avut parcul doar pentru mine și visele mele. Cred că nu m-ar fi entuziasmat atât de mult dacă mă ciocneam de omuleți, ar fi dispărut magia frunzelor ce-mi vorbeau, a soarelui care mi-a zâmbit într-un final, a rățuștei încrezute ce dădea frumos din funduleț, a păsărilor care îmi cântau și se tot certau
Parcă am fost într-o poveste, a fost frumos. M-aș fi plimbat mai mult dar nu am vrut să necăjesc omul
Și lui i-a plăcut: a stat la masă, pe FB, a fumat, a băut suc și cafea, a mâncat buiurdi.
Fiecare a făcut ce a simțit
Poate revenim împreună, dar îmi e teamă de aglomerație și nervi nervoși
Mulțumesc, vă pup pe amândoi
@Cris: Multumesc frumos
Îți recomand cu drag, sunt convinsă că îți va plăcea, știu că iubești natura. De màncărica grecească nu mai vorbesc sunt sigură că ca fi pe gustul tău.
Mă gândeam că poate vei reuși o vizită aici dacă te întorci din Grecia și vrei să faci un mic ocol. Sau poate când vizitezi capitala. Important este să nu fie foarte aglomerat pentru că nu vei putea savura totul în tihnă.
Noi am mai încercat odată și negăsind loc de parcare, domnul C a renunțat la vizită. Mie îmi place aglomerația dar să fie una "ordonată", de vacanță E drept că-mi plac uneori și locurile retrase dar astea sunt doar pe gustul meu, nu și al lui.
Încerc să împac pe cât este posibil și domnul și gusturile mele
Armonia este esențială, compromisurile fac parte din viață.
Mulțumesc!
@webmaster: Mulțumesc, o seară bună îți doresc!
Super-iesire la deconectare departe de aglomerație, muzică grecească (ah, ce dor mi s-a făcut, ce-mi lipseşte!), mâncare bună, toate sunt şi pe placul meu. Păcat că la final a venit ploaia, însă are şi ea farmecul ei, mai ales pentru romantici!
Oricum pentru o asemenea evadare din cotidian si pentru un asemenea articol, felicitări!
Seară frumoasă! *)
@krisstinna: Gata am terminat cu bucatareala, am liniștit băieții (tata socru și soț) și acum am reușit să savurez și eu ieșirea ta în natură, la serviciu doar l-am răsfoit.
Am ascultat și melodia, am plecat cu gândul la Grecia, care pentru mine este așa departe (am fost nevoiți să amânăm concediu).
Știam de Parcul și delta de la Comana dintr-un interviu cu tinerii care au avut ideea și se ocupă de tot ce se întâmplă acolo, dar nu știam că este și un Paharnic.
Frumos.
Felicitări pentru ieșirea în natură chiar și pe sau după furtună.
Seară plăcută.
@krisstinna: Nu știu ce-i buiurdi acela, dar natura udă e așa frumoasă! Ca un copil care s-a trezit din somn plângând! Inocență, puritate, frumusețe...
@ANILU: Of, ce veste proastă!
Sper ca nu ați amânat prea mult și ca nu ați pierdut banii
Tata socru? Hmm, știu cum e... bucătăreală maximă!
Te pup dulce și sper să ne auzim cât mai curànd, doar s-au deschis terasele
Mulțumesc frumos
@Zoazore: Cum nu știi? E o rețetă simplă, o modelezi după bunul plac
https://www.gustos.ro/retete-culinare/buiurdi. html, hai că ești fată deșteaptă, te pricepi.
Am făcut-o și eu de câteva ori, fără oregano, scoți ieftin o masă de seară. Și e gustoasă, merită încercată
Mulțumesc frumos!
@irinad: Of. Sunt cu unghiile vopsite și nu am fost atentă. Ție trebuia să îți răspund prima
Draga mea Irina, am înțeles că acolo unde ești tu cu soțul tău este o zonă frumoasă. E drept ca eu nu am fost dar aștept povestirile tale minunate.
Ai fost la restaurantul recomandat de @Dabator? Eu sper că da, aștept impresii despre carnea de cal, că tare mi-a făcut poftă daba.
Și tu și Elvira tânjiti după Grecia
Eu nu o ratez nici anul acesta, am să mă gândesc cu drag la voi
Mulțumesc frumos de vizită, aprecieri și ecou, vă doresc tot binele din lume!
@krisstinna: Pupici şi mulțumiri, da, am mancat, e foarte bună carnea de cal, seamănă cu cea de vită, numai că m-a încercat aşa un sentiment de milă, că nu mai repet.
Despre Sicilia şi Grecia mai vorbim!
Şi mie mi-a plăcut plimbarea voastră, şi, chiar dacă natura plânsese ceva mai devreme, locul se pare că are farmecul lui!
Nu am mai ajuns în zona Neajlovului de când eram f. f. tânără.
Prin 1968 am fost acolo, când făceam exerciţii de tragere cu arma în poligonul din zonă. Nu ştiu dacă mai este şi acum. În cadrul serviciului (un birou de proiectare) noi, tinerii acelor vremuri, mai ales fetele, trebuia să facem cursuri de pregătire "premilitară". După orele de teorie, imperios necesare, am mers acolo, pentru că în zonă era unul din aceste poligoane, se trăgea cu arma şi cu gloanţe "pe bune".
Mi-amintesc cu plăcere de Neajlov, acolo, pentru prima dată în viaţa mea când foloseam o armă adevărată, cu recul, am nimerit ţinta cu două gloanţe din trei, câte aveam voie fiecare.
Atunci era pustiu, pustiu cât vedeai cu ochii.
Am citit, văzut poze şi votat cu drag!
@doinafil: Hey, mă bucur de vizita ta
Eu nu am cunoștință de acel poligon, nu am auzit de el. Sunt vremuri prea îndepărtate, poate , pentru mine.
Da, natura se dezlănțuise pentru a ne elibera nouă locul
Am prins liniștea de după furtună, cànd totul strălucea sub picăturile de ploaie.
Mulțumesc, vă pup pe amàndoi
@krisstinna: Ie-te unde se ascundea Grecia - la câțiva kilometri de București! Poate că tocmai de aia nu am ajuns la Comana niciodată: pentru că-i prea aproape de reședința-mi capitalistă... Dă-mi, Doamne, mintea de pe urmă
Tare frumos povestit și tare frumoase îs și pozele cu lacul și parcul. Cât despre Marele Paharnic (denumire nefericit aleasă, zic și eu, care trimite cu gândul mai degrabă la mămăligi, sarmale, tochituri și alte minunății gastronomice autohtone, și nu grecești), eu am piticii mei pe creier: tzatziki, mielul cu oregano, buiurdi, calmarul umplut etc. n-au niciun gust pentru mine dacă sunt consumate în afara spațiului elen. La fel și retsina: la prima noastră descindere în Grecia, entuziasmați de licoarea rășinoasă servită rece-rece în pocale de tablă, am luat acasă câteva sticle, cu gândul de a le degusta pe îndelete cu părinții. Tata, care era, spre deosebire de mine, un bun cunoscător al vinurilor, s-a strâmbat de cum a pus prima picătură pe limbă și mi-a reproșat: Ce-i poșirca asta? Geaba i-am explicat că-i o băutură specifică, nu l-a interesat, insista că e oribilă. Și zău că avea dreptate: băută acasă și în casă, își pierduse tot farmecul
@Carmen Ion: Așa e, ai dreptate! Și cu numele și cu preparatele
Dar, în lipsă de vacanță, cu Grecia departe, cu Neajlovul aproape, e o variantă la îndemână, mai alină nițel dorul.
Cu buiurdi ăsta e o poveste... domnul C iubește felul ăsta de mâncare
De când a màncat în Thassos a rămas setat. Nu se resetează neam. Am gătit și acasă, a întrebat în alte zone ale Greciei și nu a găsit la taverne
Domne' ca în Thassos nu e, nu există! Gustul e bun (pregătit în altă parte), dar nu perfect ca acolo.
Mulțumesc frumos pentru cuvintele tale, mulțumesc de vizită. Am crezut că sunteți în vacanță deja
@krisstinna: Zana " Bebelusa ", pentru ca am fost certat ca nu am scris un ecou, am tabarat pe ultimele articole sc rise de Zana si ce constatez:
15.06.17 restaurant Comana, 17.05.17 restaurant libanez, 04.05.17 restaurant Bulgaria, 06.03.17, marea mea dezamagire Spa la Casa Iancului, 07.01.17 han Tulghes la Sibiu, 02.01.17 restaurant Cipru, 11.12.16 restaurant Ocna Sibiului si tot asa restaurante si pensiuni.
M-am oprit la Comana, pentru ca de acolo am niste amintiri din anii 1967 si 1968. In vremea aceea, in zona Comana s-au filmat mai multe scene cu batalii din filmul Dacii, al lui Sergiu Nicolaescu. Printre miile de figuranti, in tabara dacilor, am mancat si eu o paine si nu rea. Si tot din perioada 1967 - 1970 as mentiona faptul ca in multe sambete si duminica treceam prin gara Comana, de la si spre Giurgiu. Dupa moartea mamei, in 21 decembrie 1969, drumurile s-au mai rarit, pentru ca mersul la mormantul ei ma tulbura prea tare si nu mai puteam ocupa sa-mi ajut, financiar, sora, care era in ultimul an de liceu.
Dar devin melancolic si nu vreau.
Numai bine si calatorii placute!
@doinafil: In 1968, am fost la niste figuratii la Dacii, dar nu am auzit de vre-un poligon la Comana. Eu stiam de unitatile militare din Dadiloveni, sau Mihai Bravu, cum este cunoscuta acum comuna respectiva. Tot acolo stiu ca erau poligoane de tragere cu tancuri sau piese de artilerie, dar si cu armament de infanterie. E posibil ca acolo sa fi fost. Dar cum pe centura Bucurestiului, dupa soseaua Cernica era un poligon de premilitara, nu m-ar mira ca si la Comana sa fi fost un asemenea poligon.
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49: Hey, mă bucur de vizita ta
Cine te-a certat? Cred și sper ca nu prea tare
Ce evidență, nici eu nu o puteam ține mai bine! Uitasem de unele articole, fiecare în parte a marcat o trăire, altfel nu scriam. Nu scriu despre tot și toate, uneori nu am timp și alteori nu simt importanța acelui loc și nu-mi pot aduna literele pentru a încropi un review.
Figurant? Interesantă "pâine"
Moartea face parte din viață. Trebuie acceptată, din păcate pentru noi. Uneori, aducerile aminte ne pot face sa prețuim viața la adevărata ei valoare
Te salut și-ți mulțumesc frumos!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2020 [Taverna Marelui Paharnic] Experienta traumatizanta — scris în 16.08.20 de Bogdana eu din BUCUREșTI - nu recomandă
- Jul.2017 [Taverna Marelui Paharnic] Mergeti si mancati la restaurantul grecesc - Taverna Marelui Paharnic- in ziua de salariu... — scris în 02.08.17 de malganis din BUCUREşTI - nu recomandă
- May.2014 [Restaurant hotel Casa Comana] Casa Comana - dezamagire continua — scris în 26.05.14 de faustino din BUCURESTI - nu recomandă