GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Tu ești Mircea? (Chipul său, pe Platoul Meledic?)
15 ianuarie. Cine poate fi indiferent la cei 186 ani de la nașterea marelui Eminescu!
Am întins degetul spre chipul cioplit în lemn, aflat sus, pe Platoul Meledic și am întrebat cu glas tare”Tu ești Mircea? ”. Nu am auzit nimic. Chipul sta nemișcat!
Mi-a venit în minte, azi 15 ianuarie acel chip ce-l înfățișează cred, pe marele Domnitor.
Platoul Meledic din Munții Buzăului, munți ce ascund nenumărate comori, ne-a etalat o mare surpriză: chipul lui Mircea!
Mi-amintesc cum în august 2016, am efectuat o excursie cu pensionarii în județul Buzău pentru a vedea (pentru prima-ș oară, vulcanii noroioși). Nu ne-am împotmolit în ei, ci mai departe, spre Focul Viu, în nordul județului, acolo unde autocarul nu mai putea continua din cauza drumului. În contra-partidă, ni s-a oferit Platoul Meledic, despre care nici nu auzisem măcar. Hm... bineînțeles, nemulțumiri... !!
Cred că am fost mai câștigați. Platoul Meledic este o arie protejată, de interes național în Județul Buzău și cuprinde zona Lopătari-Mânzălești.
Venind dinspre Buzău, drumul județean trece prin localitatea Mânzălești, apoi deviază la dreapta pe un drum pietruit (cel puțin, așa era în 2016), drum pe care șoferul a intrat cu curaj, până la un punct unde a rămas parcat și restul drumului, de aprox. 2 Km l-am făcut pe jos. O priveliște cum rar poate fi întâlnită: case aruncate pe dealuri, vârfuri de munți, văi pline de verdeață...
În linie dreaptă, la 2-3 Km de Mânzălști se află satul Meledic, de fapt un cătun cu câteva familii. Aici se află platoul carstic în mijlocul căruia se află Lacul Mare, sau Lacul fără fund, o ciudățenie a locului. De ce ciudățenie? Pentru că este un luciu de apă dulce pe un masiv de sare, fenomen unic în România, dar și în Europa (cel puțin, așa ne-a spus ghidul!)
Lacul fără fund de la Meledic este un obiectiv greu de vizitat, rezervația aflându-se la o altitudine de aprox. 600m, drum greu, făcut pe jos. Aici se află și cea mai lungă peșteră de sare din Europa.
După ce am urcat, ce-i drept mai greu, pensionari fiind, ajungem pe platou, nu înainte de a zări luciul lacului printre pomi.
Legenda spune că demult (așa, ca-n povești. Știți, a fost odată... !), a fost un car încărcat cu butoaie de apă minerală și care s-a prăbușit în lac. Imediat legenda a făcut pui și o altă legendă spune că de fapt nu era apă în butoaie, ci o comoară și după ce boii s-au înnecat, rudele căruțașului au dat drumul la apa lacului, au căutat să-l sece, dar de fundul său nu au dat niciodată. De unde și numele de ”Lacul fără fund”.
Am privit lacul cu suprafața sa argintie și parcă șoptea, spunându-ne, ”-Da, ascund o comoară! Nu vreiți să o cautați? ” Apa fiind dulce aici se pescuiește, papura este în formă, dar baie nu se poate face, întrucât apa este extrem de rece la numai 1m distanță de mal. Măsurătorile au demonstrat că adâncimea acestuia este de 20m, dar locuitorii nu au dat niciodată de fund.
În zona lacului este deschisă vara o tabără de sculptură. Aici am admirat lucrările lui Maricel Furtună executate pe trunchiuri de copac așezate în picioare. Ștefan cel Mare, probabil Mircea, căruia i-am adresat întrebarea”-Tu ești Mircea? ”, Sihastrul de la Putna (îmi scapă numela), Fecioara cu pruncul și multe alte lucrări pe care le-am admirat mult.
Ghidul ne spune că de fapt în zonă sunt cam 5-6 lacuri, unul din ele aflându-se chiar în curțile oamenilor, cu care își udă grădinile.
Zona este împânzită de versanți albi și canioane săpate de apa ploilor ce antrenează sare. Aici sunt cele mai bogate zăcăminte de sare din România. Aflăm că sunt multe peșteri săpate, unele mai mari, altele mai mici, accesul fiind blocat de alunecări de teren. Este o zonă în permanentă mișcare.
La mică distanță de Lacul fără fund se află una din cele mai mari astfel de peșteri, într-o pădure de tei, la baza unui versant abrupt. Înainte ca intrarea să-i fie blocată, în 1980 speologii au măsurat lungimea acesteia, care este de 1250m, dar cea mai lungă rămâne o peșteră din apropierea Mării Moarte cu 3100m lungime. Astea sunt amănunte. Frumosul rămâne sub ochii noștri, aici pe Platoul Meledic. Și încă o informație, în apropiere se află Mănăstirea Găvan, ctitorită la 1707, a cărei catapeteasmă este din aur (sau poate, aurită) și adusă de la Sankt Petersburg. Wow... ! (Dacă n-o fi tot legendă!)
La întoarcere admirăm din autocar versanții albi, din sare, pe care șuroaiele de ape au săpat șanțuri, iar în vale, în albie, apa curge printre mici depozite de sare.
Alături de Vulcanii noroioși și înfiorătorul aspect al unei mănăstiri, numită Rătești, victimă a unei alunecări de teren, una peste alta, a fost o excursie de neuitat.
La întrebarea ”Tu ești Mircea? ”, am rămas fără răspuns. Mulțumesc și La mulți ani de Ziua Națională a Culturii!
Trimis de mihaelavoicu in 15.01.18 15:19:07
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUZĂU. A mai fost în/la: vulcanii noroioși
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mihaelavoicu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "Platoul și lacul Meledic [Mânzălești, BZ], BUZĂU" (nou-creată pe sait)
@mihaelavoicu:
Stimata doamna,
Felicitări și admiratie pentru excursie și articol. In ultimii 2 ani am descoperit și eu / noi frumusețile județului Buzău. Vulcanii Noroioși, da, pe aceștia ii știe toată lumea. Dar Buzăul este foarte interesant și ofertant turistic. Așa ca dacă pana in Noiembrie 2016 am fost doar la Magura și la Pâcle, de atunci am mai fost de câteva ori și încă nu ne-am astâmpărat setea de cunoaștere a obiectivelor zonei.
Am fost la Cascada Casoca, la Babele de la Ulmet, am făcut o tura zdravănă in enigmatica Țara a Luanei. Dar Meledicul ne așteaptă, Focurile Vii și ele, iar Țara Luanei merita a doua vizita pe îndelete.
In concluzie nu vom scapă ocazia sa ajungem la acest platou salin ciudat.
Felicitări pentru articol și poze! Numai de bine! Respect! ????
@mihaelavoicu: Foarte frumoase locuri ne-ați prezentat! Am vizitat în mai multe rânduri Platoul salin Meledic și de fiecare dată ne întoarcem acolo cu plăcere! În zonă se mai pot vizita și alte locuri la fel de interesante: lacul Mocearu, ”Focul viu” de la Terca, zona Bisoca (peisaje grozave) sau mănăstirile Poiana Mărului și Găvanu. Am vizitat toate aceste locuri și am scris despre ele pe AFA în trecut.
În ceea ce privește Mănăstirea Găvanu, puteți vedea fotografii ale catapetesmei la articolul scris de către mine!
Felicitări pentru plimbare, pentru articol și pentru fotografii! Numai bine și spor la scris în continuare!
@Dan&Ema: Mulțumesc pentru apreciere. Sunt de neimaginat Munții Buzăului. Și puțin umblați.
Sănătate și numai bine”
@Crazy_Mouse: Am văzut Mănăstirea Găvanu.
Doamne, ce frumusețe de Mănăstire, ce izolată, dar ce vreme ați avut în noiembrie! Până și leandrul era înflorit.
Dar drumul este sub orice critică! Al meu nu ar merge pentru nimic în lume pe așa drum. Cum se aprovizionează măicuțele alea, cum iau legătura cu lumea? Eu nu înțeleg psihologia asta a izolării.
Pozele sunt o frumusețe, dar exact când erau mai interesante, gata! Altarul acela, să fi fost mai de aproape!! Picturile parcă au suflet în ele!
Mari aventurieri mai sunteți!! Felicitări!
@mihaelavoicu: Mulțumim frumos! Într-adevăr, ne cam plac aventura și off-road-ul! Probabil că dacă aveam o mașină mai puternică am fi explorat toți munții și toate coclaurile! Referitor la fotografiile pe care le făceam pe atunci, eram mai la început pe site și nu prea știam ce trebuie să pozez! Nici noi nu înțelegem izolarea la care se supun de bună voie măicuțele, dar asta e alegerea lor, așa că nu ne rămâne decât s-o respectăm!
Alte lăcașe de cult deosebite de pe acele meleaguri sunt Mănăstirea Poiana Mărului și Mănăstirea Muntioru (din poiana Muntioru, la Vintileasca; un cadru natural de vis, în mijlocul pădurii pe munte la aproximativ 1300 de metri altitudine).
@Crazy_Mouse: Știu că este inutil, dar eu am votat cu mult drag Mănăstirea Poiana Mărului, care mi s-a părut uluitoare! Pictată și de un ploieștean! Am notat numele, să văd dacă în Ploiești printre bisericile vechi o fi vreo una pictată de acest Atanasie Anghel.
La vremea respectivă, numai 14 voturi la o așa minunăție?
@mihaelavoicu: Mulțumesc frumos! Mă bucur mult că v-a plăcut articolul acela! Nouă ne place mult acea mănăstire pentru pictura exterioară pe lemn și pentru poziția ei pitorească! În plus, acolo nu găsești împopoțonările (uneori ridicole) ale unor biserici ridicate recent!
Spiritualitatea și liniștea sufletească pot fi cel mai bine găsite pe astfel de meleaguri mai retrase!
O mulțime de minunății ascund Munții Buzăului împlinind așteptările spirituale, estetice, științifice ale oricărui fel de turist.
Cu ajutorul tău, al lui @Crazy_Mouse și a altora care ne-au prezentat impresii despre această zonă (cred că nici Țara Luanei nu e departe), descopăr o lume pe care nici măcar nu o bănuiam.
Existența unui lac cu apă dulce pe un masiv de sare este nostimă, dar nu inexplicabilă. Wikipedia chiar ne ajută: sedimentul fin argilos depus pe fundul lacului, îl impermeabilizează.
@Crazy_Mouse amintește și de lacul din apropiere, Mocearu, în aceeași situație. La Praid (jud. Harghita) am văzut o chestie și mai tare: un pârâiaș curge chiar pe masivul de sare, dar apa rămâne tot dulce. Relieful carstic pe sare de la Meledic trebuie să fie spectaculos și cred că ar trebui cumva să ajung aici, dar nu în fugă.
Tot sarea este cea care deranjează terenul și produce alunecări de teren (exemplificate prin fotografia Mănăstirii Rătești).
Sarea are un comportament ”ciudat”. Deși se depune în strate orizontale pe fundul mărilor, are tendința de acumulare, iar acele acumulări vor să urce spre suprafața pământului (chestie gravitațională, sarea având densitatea mai mică decât a rocilor înconjurătoare) spărgând și străpungând formațiunile geologice de deasupra.
Fenomenul se numește diapirism și a fost descoperit și explicat de un geolog român (Ludovic Mrazek ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_Mrazek)
@Lucien: Dragă Lucien, merită un drum până la Meledic. Vorbesc serios!
Eu cred totuși că acel lac, ăl fără de fund, mai e și ceva speculație. Zic și eu așa, ca ageamiul, totuși creștea vegetație în jur! Platoul era verde. Dacă masivul ar fi din sare exact aici, unde este și lacul, mai creștea ceva?
Pot fi zone formate prin acel fenomen, numit diapirism amestecate cu altele, să le zic, normale? Și lacul să fie într-o zonă ”nondiapirism”? Sedimentele alea argiloase or fi la fund, dar marginile?
Când te vei duce, să sapi o groapă, să iei probe (eventual să guști) și să ne spui și nouă, dacă e sare, sau nu.
Mulțumesc pentru frumoasele tale explicații.
@mihaelavoicu: Vreau să ajung în Munții Buzăului, mai ales că sunt și multe alte ”chestii” negeologice foarte atractive. Cumva, voi reuși. Până la o altă explicație mai verosimilă, trebuie acceptată ideea stratului fin argilos care impermeabilizează întregul fund al lacului (inclusiv zona periferică). Îți spuneam că la Praid un pârâu curge prin mijlocul unui masiv de sare lung de circa 1 km formând un canion (”canionul de sare”). Nici acest pârâu nu este sărat, fenomen pus tot pe seama peliculei argiloase de pe fundul albiei pârâului.
Completez ecoul precedent cu o remarcă în privința numelui: Meledic. Pe mine mă duce gândul la o aliterație de la Melchisedec... cu care ne ducem departe în speculații de natură religioasă... zona fiind destul de ezoterică...
@Lucien: Mulțumesc pentru intervenție. Dar denumirea Meledic, nu cred să aibă vreo legătură cu Melchiosedic. Ăla venea de la răsărit. Ei, speculația, e speculație!! Între Mel și edic, se interpune ”chios”-acum puteți face speculații:insulă în care crește arborele de mastic, ăsta produce o rășină, o avea legătură cu tămâia?
Temă de studiu. Toate cele bune!
Apropo de vegetație pe masive de sare, cu precizarea că nu sînt nici geolog, nici biolog, ci vorbesc din observațiile mele ca turist obișnuit, un loc foarte la îndemînă unde se poate observa așa ceva este la muntele de sare de la Slănic. Mai ales după anii 97 - 98, nu mai știu exact anul, cînd s-a prăbușit mare parte din „munte”, se văd copaci cum spînzură deasupra hăului. Se distinge destul de clar covorul de vegetație așezat peste faleza de sare.
Și pe sare, ca și pe alte roci, se depune/formează sol și pot crește plante.
Numele Meledic vine de la moșia (atestată istoric) Menedic, prin alterare (sau cum s-o numi fenomenul). În zonă există încă ruinele cetății Menedic. De unde vine Menedic, asta poate un specialist să speculeze (măcar limba de origine a toponimului).
@abancor: Mulțumesc pentru intervenție! Foarte interesantă chestia cu cetatea Menedic.
@mihaelavoicu: Zona cunoscută mai ales prin „vulcanii de glod” de la Pâclele Mari/Mici are de oferit o mulțime de minunății începând din vale, până în Țara „Luanei” și Țara Buzaielor.
Am vizitat cu ani în urmă Mănăstirea Poiana Mărului (Bisoca) aflată în mijlocul unui decor autumnal magnific, Mănăstirea Cârnu (tot într-o cromatică de toamnă de poveste) și fosta Mănăstire fortificată Bradu (vezi impresii).
Din păcate Mănăstirea Rătești se află într-o situație disperată, alunecările de teren continuă să provoace pagube. La sfârșitul lui 2017 Consiliul județean a alocat o sumă de bani pentru lucrări urgente, insuficientă însă pentru lucrări de amploare (adevarul.ro/locale/buzau/ ... baae/index.html). Am vizitat în 2012 mănăstirea buzoiană, înainte de apariția distrugerilor. Speranțe...
@abancor: Citisem la un moment dat ceva despre ruinele de la Vintilă-Vodă, dar nu îmi mai aduceam aminte de titulatura „cetatea Menedic”. Se pare că e vorba despre mănăstirea fortificată înălțată de Vintilă Vodă în secolul al XVI-lea (youtube). Interesante amănunte și în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice din 1933 (patrimoniu.gov.ro/images/ ... 3-anul-XXVI.pdf), începând de la pagina 167 (se scrie chiar despre descoperirea mormântului lui Vlaicu Vodă). Incinta fortificată a mănăstirii are analogii și cu mănăstirea fortificată Bradu din Haleș (vezi impresii).
@mihaelavoicu: Sunt foarte de acord, zona este minunata si minunat prezentata aici pe sait.
Felicitari, votat cu mare drag.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2016 Platoul Meledic, lacul Mocearu și ”Focul Viu” (Terca) - frumuseți naturale pe meleagurile buzoiene! — scris în 19.05.16 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Oct.2012 Călătorie în lumea sării - Platoul Meledic — scris în 10.10.12 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Oct.2011 Farmecul dulce din lumea de sare a Platoului Meledic — scris în 12.04.12 de private_rayen din BUCUREşTI - RECOMANDĂ