Parcul Floreasca sub parfumul florilor de tei

TIPĂREȘTE

De câtva timp mi-am făcut obiceiul ca dimineaţa la primele ore să ies din casă cu treburi sau pur şi simplu la o plimbare de jumătate până la o oră. Altfel aş rămâne claustrată între zidurile apartamentului.

De data asta, piaţa fiind făcută, facturile plătite la zi, - cum la ora zece era încă răcoare- mi-am zis să mă plimb prin parcul Floreasca. Douăzeci de minute dus, douăzeci întors, mers pe alei, iată că scot peste o oră de mişcare, suficient pentru canicula zilei.

Parcul Floreasca este un parc relativ nou (1961-1963) comparativ cu Parcurile Herăstrău sau Bordei (ambele din 1936). Parcul este delimitat la vest de str. Radu Beller, la est de Calea Floreasca, la sud de str. Protopopescu şi la nord de bul. Mircea Eliade. Pe partea cealaltă a acestui bulevard se află lacul Floreasca în curs de amenajare dar această amenajare e cu cântec, şantierul bate pasul pe loc şi fondurile europene alocate s-au pierdut. Urmează să fie- când? - cel mai important obiectiv turistic şi de agrement al Bucureştiului.

Parcul Floreasca a fost amplasat pe locul gropii Floreasca, un perimetru sordid plin de gunoaie locuit de ţigani şi borfaşi. Cum de s-a asanat groapa şi locuitorii au fost mutaţi la ˝bloc˝în condiţii civilizate? În 1953 în timpul Festivalului Mondial al Tineretului, cea mai mare parte a manifestaţiilor sportive se ţineau la Sala Floreasca construită modern după standardele anilor cincizeci. Acest complex sportiv se afla vis-à-vis de ghetoul mizer al gropii Floreasca. De ruşine, primăria l-a încercuit cu garduri de lemn înalte de 2m ca să nu vadă străinii ˝realizările socialiste˝. Printr-un decret de naţionalizare din 1962 s-a pus la dispoziţia statului terenul gropii de 5,5 ha. Toate locuinţele şi coşmeliile insalubre au fost demolate iar locuitorii lor mutaţi pe categorii: familiilor în care cel puţin un membru lucra cu Carte de Muncă li s-a repartizat un apartament în cartierele noi; cei care trăiau din expediente au fost realocaţi în afara Bucureştiului; bătrânii fără susţinători au fost internaţi în azile.

Până în octombrie 1960 terenul a fost curăţat. Iniţial parcul avea o suprafaţă aproximativ circulară cu un vast gazon în mijloc şi lateral puieţi de arbuşti de diferite esenţe.

În anii care au urmat, înainte de 1989, parcul a fost dotat de fosta întreprindere de Agrement şi Produse pentru Turism cu echipamente, instalaţii şi un patinoar. După 1989, în urma privatizării parcul a ajuns în posesia lui Omar Hayssam care i-a smuls aproape jumătate din suprafaţă intenţionând să ridice un hotel de 18 etaje cu o înălţime de 70 m.

Este al doilea caz de încercare de distrugere a unui parc după ce Costică Constanda voia să desfiinţeze parcul Bordei dându-i destinaţia de complex de clădiri. Agresiunea asupra parcului Floreasca continuă.

La câţiva metri de intrarea dinspre str. Protopopescu pe locul în care erau atelierele Ford (astăzi o construcţie dezafectată) se va construi un centru comercial cu 4 turnuri a 67m înălţime, respectiv blocuri de 15-16 etaje pentru birouri şi unul de 19 etaje rezidenţial. Protestele locuitorilor din zonă referitor la poluare, zgomot, aglomeraţie şi distrugerea oazei de verdeaţă care e parcul Floreasca nu au fost luate în seamă. Șantierul e în plină activitate.

Parcul Floreasca a intrat în atenţia municipalităţii în 2008 sub administrarea APLAB (administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti) care a făcut amenajări şi modernizări. S-au trasat alei acoperite cu pişcoţi în două culori, coborâri pe trepte pe porţiunile de teren în pantă şi rampe pentru biciclete şi cărucioare, iluminat nocturn. În partea centrală unde era vechiul gazon s-a realizat un loc imens de joacă pentru copii. De jur împrejur sunt o mulţime de bănci pentru părinţi şi bunici.

Un alt loc de joacă mai mic se află în apropierea clubului. Aici este un tobogan foarte înalt care acum câţiva ani era o adevărată atracţie pentru nepoţii mei. De aproape trei ani este închis şi nimeni nu se gândeşte să-l repună în funcţiune pentru bucuria copiilor.

Patinoarul Floreasca a fost închis câţiva ani, până în 2009 când a intrat în proprietatea Club White. Are o suprafaţă de 1800mp şi este răcit cu o instalaţie ecologică. În ultimii ani din nou a fost închis. Vara, în locul lui, funcţionează o piscină a Grădinii Floreasca. De jur împrejurul ei sunt mese sub umbrare, aerul e răcoros datorită apei din piscină şi se pare că seara este un refugiu pentru mulţi bucureşteni moleşiţi de căldură.

Pentru cei mai puţini fiţoşi în parc este şi o cafenea în care poţi servi o bere rece sau un suc. Nu vrei să intre nici la cafenea? Ai la dispoziţie o tonetă triplă cu sucuri, dulciuri, pop corn.

Parcul Floreasca este raiul câinilor de companie, aceştia scăpaţi din lesa stăpânilor fac tumbe, socializează între ei şi aleargă prin iarba proaspătă.

Din punct de vedere cultural, nivelul parcului s-a ridicat prin amplasarea unor sculpturi ale marilor noştri sculptori Gg. Apostu, Ion Vlasiu, Victor Roman.

Vizitaţi parcul Floreasca şi nu veţi regreta!

---

VIZUALIZĂRI: 1601 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI