Copiii și statuia de marmură albă

TIPĂREȘTE

Voi scrie câteva cuvinte despre un mic parc, de fapt nu e chiar parc, e mai mult un punct de popas situat în zona centrală a Bucureștiului. Acest petic verde este ascuns după clădirile ce mărginesc Bulevardul Magheru; este vorba despre scuarul-parc Pitar Moș. El se află amplasat la intersecția străzilor Pitar Moș-Dionisie Lupu-Jules Michelet.

De altfel, consider că orice petic de verdeață, care are în dotare câteva bănci pentru o clipă de odihnă, câțiva copaci pentru umbra binefăcătoare și, mai ales, un monument (pentru amintiri ori lecții de istorie) – poate fi considerat un „parc” ori loc de popas sau relaxare.

Am intrat din Bulevardul Magheru pe strada C. A. Rosetti și după 25 m am ajuns la strada Pitar Moș, pe stânga. Numele străzii ar venii de la ctitorii bisericii existente pe stradă, după unele surse, ori de la un emigrant sârb, zarzavagiu, după alte informații. Întâlnim o serie de clădiri cu valoare istorică pe o stradă cu istorie seculară. Sunt multe clădiri pe care întâlnim plăcuțe ce ne informează că acolo au locuit diverși muzicieni ori scriitori de seamă.

O clădire impresionantă este cea care a adăpostit Institutul Sf. Maria, înființat de surorile germane din Nymphenburg în anii 1852 și care a funcționat în România până în 1948. Azi cea mai mare parte a corpurilor de clădire sunt părăsite. Am citit că în interior ar fi o capelă frumoasă pe două etaje. Aici au învățat copiii Reginei Maria precum și progeniturile unor familii importante din România acelor ani.

Pe la jumătatea străzii vedem Biserica Pitar Moș. Micuțul lăcaș de cult a fost construit în anul 1795, în timpul domniei lui Alexandru Moruzi. Zidită din cărămidă, zugrăvită în alb, biserica are două turle pe acoperiș. Deasupra ușii de la intrare sunt trei fresce, cea centrală reprezintă hramul bisercii: Adormirea Maicii Domnului. În anii 60 pictura a fost restaurată și s-au adăugat noi icoane pictate de părintele Sofian Boghiu și pictorița Olga Greceanu.

Cu ochii pe sus după detalii arhitecturale și diverse plăcuțe am ajuns în scuarul-parc de la intersecția străzilor Pitar Moș, cu Dionisie Lupu și Jules Michelet. Este un dreptunghi, pavat cu marmură, un fel de mică piațetă. Are două intrări pe părțile laterale, o țâșnitoare cu apă potabilă și mai multe bănci plasate pe margini. Mulțimi întregi de porumbei se adună în piațetă în fiecare zi. Un felinar mare, metalic, cu aspect interbelic străjuiește părculețul.

Dar elementul ce dă farmec părculețului este ansamblul statuar numit Fântâna cu copii. Este opera sculptorului Ion Iordănescu și a fost amplasată în anul 1935. Am admirat grupul statuar din marmură albă din mai multe unghiuri. Interpretarea este următoarea: copilul situat în vârful ansamblului se pare că s-a cățărat pe vegetație către un cuib de pasăre, al doilea copil, ce s-a cățărat și el spre cuib, nu mai are curaj să urce și se uită cu frică în jos, al treilea copil – aflat la baza grupului statuar – este o fetiță veselă ce ține un pește în mâini. Ansamblul statuar este de fapt o fântână, din peștele ținut de fetiță ar trebui să curgă apă, lucru care se pare că nu s-a mai întâmplat de ceva ani. Pe lângă copii se află mai multe vrejuri de plante și chiar o simpatică broscuță.

Vis-a-vis de parc, pe str. Dionisie Lupu nr. 70-72 se află o frumoasă clădire cu cariatide ce a fost renovată în ultimii ani. Figurile statuilor-femei sunt zâmbitoare, gangul ce oferă acces în curtea interioară e impresionant. Urmează un bloc modernist, arhitect George Damian, în care au locuit nu mai puțin de 10 scriitori, printre care și Marin Preda. Un pic mai încolo, pe str. Dionisie Lupu, se află casa în care a trăit Gheorghe Țițeica, fondator al școlii române de matematică. Continuând să merg pe strada Dionisie Lupu am ajuns în Piața Lahovari, în centrul căreia se află frumoasa statuie a lui Alexandru Lahovari, sculptată de francezul Antonin Merceir și amplasată în 1901.

Deși micuț, scuarul-parc menționat mai sus e un alt colț verde al Capitalei, un loc de popas în cadrul călătoriilor de explorare a frumuseților Bucureștiului.

---

VIZUALIZĂRI: 2371 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI