ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 30.05.2013
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Bucureşti
ÎNSCRIS: 10.03.08
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
APR-2013
DURATA: 1 zile
familie cu copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
90.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 5 MIN

Primăvară bucureşteană, arbori ocrotiţi şi Rîul Colentina

TIPĂREȘTE

Deşi îşi arată nasul de pe la finele lui februarie, primăvara se statorniceşte în Bucureşti abia pe la jumătatea lui aprilie. Abia atunci explodează verdele, abia atunci se desfac frunzele şi înverzeşte oraşul. Apoi, pînă pe la jumătatea lui iunie, ai parte de vijelii săptămînale şi alte capricii ale vremii, ca să fie clar că încă nu e vară.

La 1 mai deja terasele sînt deschise şi bicicletele iau în stăpînire, de la an la an mai multe, străzile şi parcurile.

Între 15 martie şi 15 mai, aproximativ, coloritul şi parfumul oraşului este cel mai frumos din întreg anul. Printre primele, încă din martie, înfloreşte forsiţia, care îşi desface florile încă dinainte de a avea frunze, şi punctează cu galben gardurile vii şi peluzele. Corcoduşii înfloresc şi ei acum, pete de alb sau roz, care se scutură în cîteva zile, cînd ceilalţi copaci încă nu au deschis niciun boboc de frunză, doar sălciile sînt timid înmugurite. În aprilie, magnoliile şi paulownia se iau şi ele la întrecere, desfăcînd mii de flori colorate în chip de cadou pentru bucureşteni. La finele lunii dau spectacol cireşii japonezi. Nu stau multe zile înfloriţi, dar cine îi prinde, de pildă pe cei din Herăstrău, din grădina japoneză (din păcate prost întreţinută) de lîngă Arcul de Triumf, are parte de un tablou de neuitat.

Urmează feluriţi alţi pomi fructiferi, tufe şi liane, de nu le mai ştii pe nume. O plimbare prin cartierele centrale, cu vechi case negustoreşti, e prilej de admiraţie a gardurilor înflorite, încărcate cu glicină sau caprifoi, una mai parfumată decît alta, a curţilor cu liliac şi trandafiri. Şi cartierele mărginaşe, pînă mai ieri rurale, cu cişmea la colţul străzii şi păsăret în curte, oferă un spectacol policrom, cu mini-livezile lor înflorite.

Să nu uit de castani, care mereu îmi aduc aminte de aliniamentele de castani frumos tunşi de pe bulevardele Parisului, pe care i-am prins înfloriţi într-un început de mai. La noi aspectul e mai sălbatic şi castanii sînt prezenţi mai haotic în peisaj, mai degrabă prin parcuri.

Spre jumătatea lunii mai înfloresc şi catalpele, pomii aceia care fac păstăi, care au frunze ca paulownia şi flori ca ale castanului. Şi aceştia sînt de găsit tot prin parcuri. Pe bulevarde, din păcate, nu avem arbori cu flori atrăgătoare.

Nordul capitalei este cel mai bine garnisit cu spaţii verzi, şi pe aici am noroc să îmi petrec şi eu vremea. În afară de vegetaţia spontană, observ zilnic cum grădinarii municipali amenajează ronduri şi jardiniere, plantînd panseluţe, muşcate, crăiţe şi alte flori. Aş putea cîrcoti niţel observînd că mereu fac lucrările cele mai scumpe, cum ar fi plantatul lunar de flori în ronduri, trecînd cu vederea operaţiuni banale de întreţinere, cum ar fi tunsul gardurilor vii sau toaletarea arbuştilor.

Lacurile sînt şi ele umplute, ca luna mai să le găsească gata pentru agrement, vaporaşe şi canotaj. Şi Cişmigiul sau Cociocul (Lacul Tineretului), care sînt alimentate de firave izvoare, dar mai ales marile iazuri de pe Rîul Colentina, dintre care cel mai frecventat, şi singurul (cu mici excepţii) pe care se mai navighează, este Herăstrăul. Cîtă vreme lacul se umple, prin manevrarea stăvilarului, baza navală pregăteşte vaporaşele pentru sezon. Cu numai cîteva luni înainte, lacurile fuseseră gazdă pentru familii întregi de raţe şi alte păsări, care se hrăneau în micile copci deschise în gheaţă.

Am vrut să scriu pe scurt despre cîteva evenimente mai rar prezentate din Bucureşti, de aceea am învălmăşit în titlu ape, parcuri, copaci. În primul rînd, am intenţionat să vorbesc puţin despre culorile şi mirosurile primăverii, într-un oraş mai degrabă cunoscut pentru cenuşiul său, şi să vă arăt cîteva poze. În al doilea rînd, am vrut să arăt, pentru cine nu a văzut pînă acum, cum arată Rîul Colentina iarna, cînd lacurile sînt golite. Nu l-am prins în poze chiar la minim, dar vă puteţi face o idee.

În al treilea rînd am vrut să pomenesc despre nişte concitadini de-ai noştri mai deosebiţi: arborii ocrotiţi din oraş. De regulă, în această categorie intră copacii din soiuri rar întîlnite la noi, exemplare rare sau chiar unicat, sau exemplare deosebite din alte puncte de vedere, cum ar fi arbori seculari sau simboluri istorice. Unii asemenea vecini vegetali de-ai noştri sînt cei mai vechi locuitori ai oraşului încă în viaţă! Un venerabil bucureştean, cum este dudul alb din curtea bisericii Batiştei, a fost martorul epocii fanariote, revoluţiilor de modernizare ale societăţii româneşti, unirii, independenţei, regatului, războaielor, comunismului şi răscoalei anti-comuniste! Impresionant!

Prin primăvara lui 2001 am găsit, într-o carte pe care am răsfoit-o într-o vizită, tipărită prin anii 70, o listă cu arborii ocrotiţi din Bucureşti. Am notat cîţiva şi am pornit să-i caut! Primul a fost chiar dudul alb despre care vorbesc mai sus, un exemplar cu o vechime de peste 200 de ani. Am văzut apoi paulownia din curtea bisericii Popa Chiţu, un stejar de pe strada Berthelot, de lîngă Ministerul Învăţămîntului, şi platanii de pe Berzei, veritabile catedrale vegetale, cu ramuri ce umbresc suprafeţe neverosimil de întinse...

Cartea nu am mai văzut-o de atunci, dar între timp internetul a devenit o sursă de informaţii redutabilă, şi, cine este interesat, poate găsi liste cu arbori ocrotiţi din întreaga ţară. Chiar dacă există mici diferenţe între ele. De pildă, chiar lista oficială a autorităţii care se ocupă cu asta în Bucureşti omite celebrul dud alb de pe Batiştei, în schimb alte liste, neoficiale, îl includ.

Pînă la urmă, important este să ocrotim în continuare aceşti martori tăcuţi ai istoriei, ca pe nişte mărturii ale trecutului, ca pe nişte venerabili patriarhi ai oraşului.

Revenind la ideea naturii şi primăverii bucureştene, invit pe toată lumea care are fotografii pe temă (sper mai reuşite şi mai interesante decît ale mele), să le ataşeze aici, sau într-un review personal, în care să nici nu conteze prea mult textul, ci imaginile.

Pozele mele sînt şi mai recente, şi mai vechi, şi mai mari şi mai clare, şi mai mici şi mai tulburi. În cele din 2001 se vede cît de tare s-a schimbat aspectul străzii astăzi. Nu cred că acum aş mai prinde, în nici un loc din oraş, numai Dacia 1300 în cadru!


[fb]
---
Trimis de abancor in 30.05.13 20:50:59
Validat / Publicat: 30.05.13 21:59:23

VIZUALIZĂRI: 2164 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

1 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (abancor); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P10 Magnolia ocrotită de pe strada Delavrancea, lîngă Parcul Kiseleff. E un adevărat spectacol!
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 13700 PMA (din 15 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

1 ecouri scrise, până acum

tata123 🔱
[18.09.17 11:42:59]
»

@abancor: Frumos articol. Mi-am adus aminte de acest text de pe AFA azi dimineață când mergând pe Știrbei Vodă am traversat strada Berzei și am privit la vale spre Calea Plevnei (Vasile Pârvan). Îmi aduc aminte de platanii bătrâni care se aflau atât pe mijlocul șoselei, cât și pe laterale - acum am văzut pe mijloc doar copaci tineri. Am căutat pe Internet și am aflat că doi bătrâni platani au fost tăiați de Primărie în 2015 (b365.ro/doi-platani-batra ... oto_231849.html). Păcat!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
1 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂParcuri bucureștene:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.08299708366394 sec
    ecranul dvs: 1 x 1