O zi de toamna in Parcul Carol - fost Libertatii

TIPĂREȘTE

Cad grabite pe aleea

Parcului cu flori albastre

Frunze moarte, vorba ceea,

Ca iluziile noastre.

Imi era dor de parcul copilariei mele si cum afara se anuntau peste 20 grade C mi-am luat sotul si printesa mica in carucior si hai la plimbare. Fara masina ca doar stam la o aruncatura de bat de Parcul Libertatii, actualmente Parcul Carol. De cum am pasit pe alei ne-a invaluit atmosfera de promenada, tineri indragostiti tinandu-se de mana, adolescenti pe role, batranei odihnindu-se pe bancute, parinti cu copii de toate varstele. O tanara ii spune prietenului in timp ce trece pe langa noi: E asa de frumos, parca am fi la munte. La fel m-am simtit si eu, cu aleile pline de frunze in culori aramii, cu soarele ce trimitea sageti printre crengile copacilor, cu betia de culori de la verdele coniferelor, la galbenul sau rosul foioaselor si mirosul de pamant reavan recunosc atmosfera rupta parca dintr-un alt peisaj.

Amplasat in sectorul 4, pe Dealul Filaretului, a fost inaugurat în anul 1906 pentru a sărbători 40 de ani de domnie a regelui Carol I cu ajutorul omului de știință Constantin I. Istrati. Parcul are mai multe intrari dar cea mai accesata este cea dinspre Piata 11 Iunie unde este amenajata o parcare gratuita generoasa infrumusetata cu o fantana arteziana – Fantana Zodiac. Pe langa aleea centrala pavata cu piatra cubica de cand o stiu eu, parcul este strajuit de inca doua alei laterale mai micute si un lac cu suprafata de circa 2 hectare. Cu ce ne incanta ochii aceasta oaza de liniste si aer curat? Voi aminti cateva opere declarate monumente istorice (tot parcul este intrat acum in patrimoniu) – Mausoleul (conceput ca o necropolă, format dintr-o bază cu un volum construit masiv, de forma stelată, placată cu granit negru pe care sunt amplasate cinci arcade zvelte placate cu granit roșu); Fântâna Cantacuzino, realizată în stil neoclasic în anul 1870; statuile Gigantii realizate de Frederic Storck; Monumentul Eroului Necunoscut, adus de la Mărășești în 1991 plus Muzeul National Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, inaugurat în anul 1909; Institutul Astronomic al Academiei Române si Arenele romane, teatru de vara destinat spectacolelor in aer liber.

Pentru ca nu vreau sa va plictisesc nu va voi bombarda cu detalii istorice pe care le puteti gasi pe net cu usurinta, mai bine va povestesc cateva amintiri despre cum arata parcul acum 30 ani, pana in prezent. M-am indragostit de el de pe vremea cand eram la gradinita si veneam cu sora mea la locul de joaca pentru copii care pe atunci era rudimentar, un tobogan, un balansoar, o roata in care ne invarteam pana ameteam si cateva leagane. Acum, sunt amenajate trei locuri de joaca dintre care unul are aparate si pentru adulti, prin gratia domnului primar “Piedone” care a investit in ultimii ani foarte mult atat in peisagistica, spatiu verde cat si in aceste spatii pentru copii. Daca pe vremuri ne tavaleam prin nisip si praf, acum copiii se zbenguiesc pe mocheta verde cauciucata printre tot felul de minunatii, tobogane, casute pentru pici, leagane pentru bebelusi si pentru copiii mai mari, toate acestea gratis.

Cand ma apuca nostalgia de casa si incepeam sa oftez dupa aerul de Dunare, surorile mele ma scoteau la o plimbare cu barcuta pe lac si ce poate fi mai frumos decat sa te plimbi pe sub salciile plangatoare, la umbra lor intr-o zi torida de iulie? Cel mai mult imi placea cand treceam pe sub arcadele podului de unde picura tot timpul apa si eu nu-mi explicam de unde ca doar era soare afara! Exista si acum debarcaderul dar barcute nu am prea vazut, mai ales in anotimpul rece, in schimb se lafaie ca niste regine cateva rate salbatice si gaste domestice (ale unui restaurant).

La tot pasul erau amplasate tasnitoare de apa sa te racoresti, acum exista una singura langa locul de joaca de la iesirea spre strada Candiano Popescu. Aveau farmecul lor, de fapt tot Bucurestiul era plin de ele, dar s-au scos inca de pe vremea impuscatului pe motiv de economie? ! Daca vreti totusi sa va delectati cu ceva de-ale gurii sunt trei restaurante cu terasa, doua pe partea dreapta a parcului si unul pe stanga chiar langa lac. La cele de pe dreapta ne opream totdeauna, adultii pentru o bere rece plus doi mici, copiii pentru pufuleti, vata de zahar si inghetata. Si acum sotul m-a tras de maneca: Imi iei si mie o inghetata? Ghinion, ca nu mai aveau nici macar lada frigorifica!

Mausoleul este locul ce ne atrage ca un magnet, prin arhitectura sa impozanta – 48 metri – cu cele cinci arcade ce se puteau vedea de la distanta dar si pentru faptul ca in fata lui este amplasat Mormantul Eroului Necunoscut cinstit de soldatii de la garda si de flacara eterna ce vegheaza asupra noastra zi si noapte. Prin 2004 era sa ramanem fara acest monument, printr-o hotarare a simpaticului ce ne-a pus sa-i numaram oulele pentru ridicarea unei catedrale si oricat de mult l-as iubi pe Dumnezeu nu m-am putut abtine sa nu semnez petitia de protest. Ce ar mai fi fost Parcul Carol fara aceasta opera de arta?

Pe aleea din dreapta sunt ridicate Arenele Romane construite ca un amfiteatru, dupa model roman cu o capacitate de 5500 locuri. Pe vremea odiosului mergeam la film, seara cand eram bombardati cu maculatura indiana, lacrimogena care nu ma atragea de fel, dar daca altceva mai bun nu era? Ce imi placea foarte mult era discoteca ce se incropea inainte de inceperea filmului pt ca era greu sa tii in frau atata lume si atunci se transmitea in difuzoare un dansul ratei sau un maraches si gata distractia. Acum se tin concerte in aer liber, ultimul la care am participat noi fiind cel al lui Scooter, locatia fiind preferata datorita acusticii deosebite. Pe cat de scorojita si neatractiva este cladirea pe afara pe atat de frumoasa si impresionanta este in interior. Fiica mea cea mare ma intreaba mereu: Cand mai mergem mami la un concert la Arene?

Pe podul ce traverseaza lacul sunt amenajate rigole de flori, incepand din februarie cu banutii rezistenti la frig, inlocuiti de lalele multicolore in mai sau panselute dupa ce acestea din urma s-au ofilit. Iubitorii de plimbari cu rolele, de la copii de 4-5 ani, pana la batrani ce nu-si arata varsta populeaza acesta zona construita din marmura alba.

La intrarea in parc pe aleea din stanga se afla Muzeul National Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida deschis publicului de marti pana duminica pe care din pacate nu l-am vizitat niciodata. Ne-am incheiat plimbarea la lasarea serii cand incepuse sa se aprinda felinarele dar parcul prindea parca si mai multa viata.

---

VIZUALIZĂRI: 2962 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI