Palatul Suțu – gazda unor expoziții valoroase: „cel mai vechi aur prelucrat din lume”

TIPĂREȘTE

În centrul Bucureștiului, lângă alte clădiri și locuri emblematice ale Capitalei noastre, stă de strajă o clădire cu iz aristocratic, martoră timp de aproape 200 de ani a istoriei locale. Monumentul cu tentă romantică și tușe de castel medieval este numit Palatul Suțu, după familia boierească ce a comandat ridicarea lui. Am vizitat de mai multe ori de-a lungul timpului Muzeul Municipiului București, instituție înființată în perioada interbelică și instalată în palat în anii `50, după achiziționarea clădirii de către Primăria Capitalei, la începutul secolului al XX-lea. Expoziția permanentă am parcurs-o cel mai recent în ianuarie 2024, dar în luna curentă am mers la vernisajul unei expoziții temporare de mare valoare – motiv de a scrie acest articol.

De prin expoziția permanentă: mi-a plăcut reconstrucția tridimensională a capului voievodului Mihai Viteazul (agerpres.ro/cultura-media ... curesti--658886), sala dedicată spiritualității bucureștene (fresce reprezentând ctitori, cărți bisericești), statuetele antropomorfe descoperite în timpul săpăturilor arheologice (vasul antropomorf „Zeița de la Vidra”), veșminte de altădată, hărți și planuri ale orașului, Bucureștiul văzut de primii fotografi etc.

Expoziția „Călătoria în lumea de dincolo. Ritualuri funerare din vremuri străvechi în regiunea Varna”

Pe seară, în 23 octombrie 2025, a avut loc vernisajul unei importante expoziții realizate în parteneriat cu Muzeul de Istorie din Varna. Cele mai valoroase piese sunt reprezentate de piesele de aur din necropola Varna II – piese care reprezintă cel mai vechi aur prelucrat din lume. Unele exponate nu au părăsit niciodată muzeul din Varna, altele au fost rar scoase la expoziții înafara Bulgariei (nici contextul actual nu ajută!). Vezi aici tur virtual din Muzeul Arheologic din Varna: museumvarna.com/virtual/a ... odki/index.html.

Obiectele din expoziție, ordonate pe epoci istorice, încearcă să ne ofere o imagine a vieții de dincolo, reflectată în ritualuri funerare. Arealul geografic analizat este format din orașul Varna și împrejurimile sale, locuri unde s-au așezat diverse populații de-a lungul secolelor. Cercetările arheologice au arătat un fapt interesant: cu cât cobori în timp, în Preistorie sau Antichitate, cu atât inventarele funerare găsite sunt mai bogate și mai valoroase. Dacă semnificațiile obiectelor aparținând culturilor străvechi sunt misterioase și greu de descifrat, cele din epoca creștină sunt mai ușor de interpretat.

Necropola II de la Varna a fost descoperită în 1976 atunci când s-au săpat trei morminte (unul intact, două parțial distruse) datând din epoca mijlocie a cuprului (4750-4600 î. Hr.). În mormântul intact (numărul 3) a fost găsit scheletul unui bărbat de circa 1,64 cm , vârsta de 25-30 ani, datarea radiocarbon pe un dinte indicând o datare în jur de 4700 î. Hr. Inventarul funerar numără circa 1000 de piese, jumătate fiind aplici din cochilia unei moluște mediteraneene (Spondylus) care decorau îmbrăcămintea, dar și din altă scoică ce decora centura. Cea mai importantă piesă este colierul de la gât format din mărgele de malachit, scoici Spondylus și 31 de mărgele de aur – cel mai vechi aur prelucrat din lume. Pălăria era decorată cu aplici din os, iar un ac de păr din jad a fost găsit lângă craniu. Avea și alte obiecte de podoabă: o brățară de cupru și alte câteva din Spondylus și un inel de cupru. În mormânt au mai fost descoperite 4 vase din lut ornamentate, o secure de luptă din corn de cerb, dălți și topoare din piatră, lame și vârfuri de săgeată din silex.

Necropola I de la Varna, și mai ales mormântul nr. 36, atestă apogeul metalurgiei din acea epocă (mileniul V î. Hr.). În acest mormânt simbolic (fără rămășițe umane) au fost găsite 759 de piese (800 gr) – cel mai numeros și divers număr de obiecte de aur din epoca aceea, la nivel mondial. Figurinele de taur cu coarnele întoarse și un sceptru cu baston sunt deosebite și interpretate ca simboluri ale puterii. Alt mormânt faimos din această necropolă este cel cu numărul 43 care conține 990 de piese din aur în greutate de 1,5 kg. Bijuteriile de aur ne arată statutul social al defunctului – un conducător local probabil.

În celelalte săli vedem obiecte funerare din epoca tracică (amulete, fibule, vase ceramice), apoi grecească și romană (amfore funerare, stele funerare, statuete). Urmează epoca creștină timpurie cu relicvare și obiecte gravate cu semnul crucii, o perioadă de timp în care ritualurile păgâne au coexistat cu cele creștine. O expoziție interesantă – recomand!

O descoperire similară în România – în 2022 în urma descărcării arheologice de pe șantierul drumului expres de legătură între Oradea și A3 a fost descoperit mormântul unei femei din epoca cuprului cu un bogat inventar funerar: 169 de inele de aur ce au împodobit șuvițele de păr, o brățară de cupru și 800 de mărgele din os (ebihoreanul.ro/stiri/desc ... ica-173044.html).

Pastila de istorie – Palatul Suțu

Prin 1926-1933 chiar Primăria centrală a Bucureștiului a funcționat în Palatul Suțu, timp în care Parlamentul analiza varianta vânzării către Facultatea de Drept a Universității din București ce ar fi urmat să își ridice aici sediul (a avut loc un proces întins pe vreo 2 ani). În 1933, când se discuta despre mărirea Pieței Universității, palatul a scăpat de la demolare beneficiind de atenția regelui Carol al II-lea: Suveranul a cerut să se dea mai multă atenție vechilor clădiri ale Bucureștilor de altă dată și să fie îngrijite bisericile monumente istorice. A cerut — special— să nu se dărâme palatul Suțu, în care a funcționat până dăunăzi primăria, fiindcă e una din clădirile cele mai de seamă ale arhaicului Capitalei noastre(„Universul”, 7 iulie 1933).

Omul de cultură Victor Eftimiu scria în ianuarie 1935 în „Adevărul”: ...iar palatul Suțu să fie transformat într-o expoziție a trecutului. . . Noi n-avem un asemenea muzeu la București. Am duce copiii să învețe ceva din istoria românilor, am arăta şi străinilor un colț din Capitala de acum o sută de ani. S-ar putea reconstitui o serbare, un bal la curte. Manechine îmbrăcate în epocă ar fi figura pe Domn, Doamnă, Copii domnești, boieri, clerici, trimișii puterilor străine, târgoveți, țărani... In curte s-ar instala şi câțiva robi țigani, bucătari, cu ceaunele lor, așa cum erau pe vremuri. Pe scări, ar păzi arnăuți de ceară, cu pistoale și iatagane....

În a doua jumătate a anilor 1800, după ce palatul ridicat la 1835 a fost reamenajat și ridicat la standardele cele mai moderne ale epocii, a găzduit balurile și sindrofiile cele mai cunoscute ale Capitalei. În 1936 clădirea va trece la rolul său cultural devenind sediul unei librării de artă („Căminul Cărții”) și a unei expoziții permanente de tablouri și sculpturi. Istoria clădirii e lungă și întortocheată (de ex. sediu al Băncii Chrissoveloni, al Oficiului Național al Textilelor, loc unde își desfășurau cursurile studenții Institutului de Construcții).

După mai multe consolidări și restaurări, între 2013-2015 muzeul se modernizează cu bani europeni și apare expoziția permanentă „Timpul Orașului”. Titlul are legătură cu ceasul cu rotație inversă realizat de Casa Collin din Paris la sfârșitul veacului al XIX-lea, ora putând fi citită corect reflectată în oglinda de Murano de pe scara de onoare.

Palatul păstrează în bună parte ornamentația originală, coloanele, plafonul pictat și cu stucaturi, parchetul, scările impozante, balcoanele, oglinda adusă de la Murano, cu rama sculptată în lemn după schița lui Karl Storck (artistul a contribuit foarte mult la transformarea clădirii în 1862 – a trasat cele trei arcade din holul central, a construit scara monumentală). Vezi aici imaginea palatului la 1864 într-o imagine captată de Carol Pop de Szathmari: [#]https://www.facebook.com/CarolPoppdeSzathmari/photos/a.1252547114834741/1252547064834746/?type=3[/#].

Alegeri inspirate!

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 27 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI