Palatul Elisabeta – fragmente din istoria regală a României

TIPĂREȘTE

În 19 noiembrie 2014 Regele Mihai I a apărut pentru ultima oară în public, în balconul reședinței regale din parcul Herăstrău (de circa doi ani marele spațiu verde este numit chiar Parcul „Regele Mihai I” ) pentru a aniversa alături de popor ziua de naștere și onomastica. Am mers atunci pentru prima dată la Palatul Elisabeta, ocazie de a vedea curtea și exteriorul clădirii (vezi impresii). Zilele trecute am vizitat a doua oară Palatul Elisabeta, de data aceasta pășind prin interioarele regale.

Informații utile. Palatul Elisabeta este situat pe șoseaua Pavel Kiseleff nr. 28, aproape de malul lacului Herăstrău, înconjurat de căsuțele de poveste ale Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” (aflat sub patronajul MS Margareta). Accesul se face pe o alee aflată la 65 m distanță de intrarea principală în Muzeul Satului, alee care desparte partea veche a muzeului de cea nouă – Satul Nou (vezi impresii). În apropiere se află stația mijloacelor de transport în comun (autobuzele 131,331 și 335), iar pe străduța pietruită de lângă muzeu se pot parca câteva autoturisme.

În perioada 23 iulie – 20 septembrie 2020 Expoziția Regală „Palatul Elisabeta” se poate vizita de joi până duminică între orele 10.00-13.00 și 14.00-17.00. Prețul unui bilet este de 40 lei/adult și 20 lei/elev, student, pensionar. Fotografiatul este interzis, cu excepția ședințelor profesionale (1000 lei/oră). Pentru vizită nu este nevoie de programare, iar pentru grupuri se poate cere ghidaj special în limbile engleză sau franceză – 160 lei/grup.

Vizita la Palatul Elisabeta

Sosim la orele amiezii în fața porții impresionante de acces în curtea Palatului Elisabeta, o adevărată poartă de cetate medievală străjuită de stema regală din piatră, alături de un turn rotund „de apărare” . Achiziționăm biletele personalizate de la o fereastră din dreapta intrării (se poate plăti și cu cardul), ne fixăm bine masca medicală și pătrundem în universul regal. Suntem preluați de un tânăr ghid din partea Asociației și alături de alt cuplu care aștepta deja pornim spre interioarele palatului, nu înainte de a ne dezinfecta mâinile la un dozator și încălțămintea pe un covoraș special. Ghidul ne prezintă câteva reguli de bază (păstrați distanța, purtați mască în permanență, nu atingeți obiectele etc.)

Pătrundem în clădirea care are peste 1350 mp, parter plus etaj, direct din gangul de acces în curte depășind o ușă masivă de lemn ornamentată cu funii răsucite de lemn – simbol ancestral al vieții, al forței și aspirației omului. Un hol mic facilitează legătura cu restul clădirii, aici fiind prezentă o scară în spirală și un spațiu amenajat drept garderobă.

Palatul Elisabeta este destul de sobru la exterior, cele câteva ornamente de piatră și fier forjat fiind de ajuns pentru a accentua frumusețea clădirii și aerul mediteraneean. Interioarele sunt luminoase, calde prin mobilierul de epocă sau modern, prin designul echilibrat al camerelor, prin prezența obiectelor decorative și de artă, precum și a tablourilor de mari dimensiuni. Am apreciat șemineele de diferite forme și dimensiuni prezente în mai multe încăperi, ușile masive, obiectele din metal, fotografiile de familie. Întreaga atmosferă interioară este a unei locuințe din care gazda tocmai a ieșit la plimbare, o casă vie – nu muzeu, cum de altfel a fost până la deschiderea expoziției regale. Spațiile în care simți o atmosferă solemnă sunt Sala Regilor și Sufrageria, aici fiind zone în care regulile de desfășurare a evenimentelor sunt stricte și unde se respectă un protocol riguros.

Tânărul ghid se oprea în fiecare cameră și ne prezenta pe scurt rolul încăperii, importanța unor obiecte sau evenimentele desfășurate în acel loc. Ici-colo am putut face câteva fotografii drept amintire din aces loc în care s-a desfășurat viața familiei regale în anumite perioade de timp. Etajul nu se vizitează, acolo sunt dormitoarele, un salon și alte spații private.

În ordine se trece prin următoarele spații: Salonul Mihai I (vedem aici „valiza cu aur” – o aluzie la bogățiile cu care a plecat Regele Mihai I din țară, plus un spațiu anexă aparținând turnului în care sunt expuse costume populare), Galeria de Artă Contemporană, Salonul Carol I și Elisabeta (atrag atenția masa de lemn pe care s-a semnat Declarația de Independență a României și jocul de șah rămas în nemișcare după dispariția Reginei Ana), Salonul Alb (un generos și comod spațiu de socializare, citit presa și degustat ceaiul), Biroul Regelui Mihai (o frumoasă cameră de lucru dotată cu șemineu și spațiu de odihnă sau lectură; într-o vitrină se află stiloul Pelikan nr. 1 dintr-o ediție limitată dedicată suveranului României – forbes.ro/pelikan-lanseaz ... -va-avea-140405), Sala Regilor (aici se țin ceremoniile oficiale și acum sunt expuse trei din uniformele Regelui Mihai I, medalii și arme), Sufrageria Mare (masa aranjată pentru 24 de invitați arată impecabil).

Aici se termină turul interior, se iese în curte unde mai putem vedea elemente de decor din piatră, coloane, lei, himere, un bazin cu apă, o scară exterioară și balconul din care Regele saluta mulțimea. Nu vă povestesc în amănunt ce puteți vedea la Palatul Elisabeta, vă las plăcerea de a descoperi singuri tot ceea ce e frumos în acest loc inedit.

P. S. Scurt istoric – Palatul Elisabeta. Reședința regală a aparținut Principesei Elisabeta (fiica Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, devenită Regină a Greciei în 1922) și a fost ridicată doar într-un an de zile: 1936-1937. Planurile au fost întocmite de un arhitect aflat la început de carieră – Corneliu N. Marcu – urmând întocmai dorințele ASR Elisabeta, un mix reușit între arta românească brâncovenească și stilul maur spaniol.

Fosta Regină a Greciei nu locuiește mult timp în acest palat, după bombardamentele din Capitală din august 1944 care distrug reședința Regelui Mihai acesta primește acceptul ASR Elisabeta de a locui la „vila de pe Kiseleff” alături de Regina-mamă Elena. Până în decembrie 1947 aici se va desfășura viața regalității din București (întâlniri oficiale), restul timpului Regele Mihai I petrecându-l la Sinaia.

În perioada comunistă clădirea a oscilat între statutul de vilă închisă și casă de protocol pentru personalitățile de rang înalt care veneau în vizită în România. Evenimentele din 1989 nu au adus vești bune Casei regale a României, abia în 2001 Regele Mihai I și Regina Ana primesc dreptul de a utiliza pe parcurul întregii vieți Palatul Elisabeta drept reședință regală.

După stingerea Regelui Mihai I la sfârșitul anului 2017 se creează o situație incertă în ceea ce privește prezența MS Margareta Custodele Coroanei române la Palatul Elisabeta. Odiseea clădirii regale se încheie în anul 2020 când Asociația Casa Majestății Sale este recunoscută de Guvern drept „asociație de utilitate publică” și primește pentru 49 de ani dreptul de folosință gratuită. Executivul a retras calitatea de reședință oficială pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român atribuită acestui imobil.

Nota de fundamentare a actului normativ consemnează: În urma celor 16 ani de folosință ca reședință oficială a Regelui Mihai I, imobilul a servit la organizarea și desfășurarea evenimentelor în scopul interesului general al națiunii române, prin promovarea valorilor și intereselor statului român la cele mai înalte cerințe de reprezentare și protocol pentru marile personalități politice, diplomatice, culturale și științifice din țară și de peste hotare.

Pentru păstrarea arhitecturii care a consacrat imobilul, prin importanța istorică a construcției, este dezirabil ca imobilul să fie folosit în continuare în interesul general al statului român pentru desfășurarea activităților de reprezentare și protocol la cel mai înalt nivel, pentru a fi folosit pentru evenimente organizate la cele mai înalte standarde pentru diferite personalități de rang oficial și diplomatic.

Numai bine!

---

VIZUALIZĂRI: 551 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI