Targoviste, capitala voievodului cu cercel

TIPĂREȘTE

Dupa o portie de aer rece furata de sub casa domneasca, ne incercam iar norocul la biserica mare, sperand ca mireasa a obosit sau a fugit mirele, care arata teribil de fiert in costum pe asa canicula. Ca o paranteza totusi, nu cred ca este normal ca duminica, in cea mai aglomerata zi de vizitare, sa permiti ocuparea obiectivelor importante pentru sedinte lungi de fotografie, chiar si de nunta. In alte parti acest lucru este permis numai de marti pana joi, tot contra cost, fapt ce nu perturba turistii, care si ei platesc. Nu ma considerati rea dar ganditi-va cum era sa se nimereasca 2-3 mirese in acelasi timp pentru foto!

Biserica Mare Domnesca

Intre doua domnii ale lui Mihnea Turcitul (singurul domn roman care s-a convertit la Islam), a domnit in Tara Romanesca cel numit Petru Cercel, nume pe care l-a primit de la cercelul purtat in urechea dreapta (se spune ca cercelul era facut dintr-o perla mare cat un ou de porumbel), dupa moda occidentala de la curtea regelui Frantei, Henric al III-lea. Acest domnitor in jurul caruia s-au tesut multe legende, in scurta perioada de domnie, iulie 1583 - aprilie 1585, a reusit sa construiasca la Curtea Domnesca foarte mult, fata de cat au facut altii in ani lungi de sedere acolo. A reconstruit si marit palatul domnesc, a ctitorit Biserica Domnesca cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a construit instalatii de aprovizionare cu apa de izvor prin jgheaburi de lemn de brad, a canalizat orasul, a ctitorit biserica de mir Sf. Voievozi, a infiintat un atelier pentru fabricarea tunurilor de bronz, a amenajat in stil italian gradinile palatului care se intindeau si in parcul de azi al orasului. Biserica Mare Domnesca construita in anul 1584, este considerata a fi fost cea mai mare constructie religioasa a tarii la vremea respectiva, este de tip cruce greaca inscrisa, intr-un dreptungi de 14/30m. Deasupra intrarii in naos domnitorul a cerut sa se faca balconul sau cafasul cum era numit atunci, prin care avea trecere direct la palat, pe un pod acoperit, asfel facut ca domnul sa nu fie vazut. Tot in balcon era locul doamnei si suitei ei, loc ce avea in fata zabrele de lemn. Lucrata in caramida aparenta, biserica se remarca si prin pridvorul larg sprijinit pe cele 12 coloane octogonale, superb lucrate, cu tot atatea arce, pridvor ce devine caracteristic bisericilor muntenesti. Altarul este destul de larg, acolo se remarca jiltul de piatra, cathedra, pentru arhiereu dar si cele doua bancute de caramida pentru preotii ce oficiau slujbele. Pictura bisericii se pare ca a fost prima data facuta la sfarsitul sec XVI, din aceasta pastrandu-se ceva pe un perete al pronaosului. Pictura care inca se vede bine si astazi este realizata in perioada lui Constantin Brancoveanu, integral intre anii 1696-1698 si, pe langa varietatea temelor si expresivitatii desavarsite, ne ofera si cea mai larga galerie de domnitori romani munteni, un adevarat tablou votiv in plina epoca de supraveghere otomana unde apar 9 domnitori: Matei Basarab, Neagoe Basarab, Constantin Brancoveanu si Petru Cercel in chip de ctitori (tin in maini macheta bisericii), apoi Mihai Viteazu, prima pictura bisericeasca in care apare cu coroana pe cap, urmeaza Radu Serban, Constantin Carnu, Serban Cantacuzino si Radu Mihnea. De fapt in biserica sunt multe semne ce indica speranta de reanflorire a vietii crestine la Constantinopol, acvila bicefala ce apare in mai multe locuri fiind doar unul din mesajele ascunse pe care le transmitea repictarea bisericii. Si trebuie sa va invit la nunta aici, in Biserica Mare Domneasca, unde este prezent un taraf de lautari, unde masa are stergar romanesc, unde va serveste un turc si unde C. Brancoveanu si Doamna sa sunt centrul frescii "Nunta din Cana Galileii", fresca ce contine iarasi simboluri: servitorul turc (asemeni sfintilor militari din naos pictati intr-o anumita pozitie), dovedesc faptul ca Tara Romanesca la acea vreme era independenta fata de turci, in schimbul unei dari in bani. De observat ar fi si barnele de lemn originale, tirantii daca nu gresesc, care ascund texte in slavona, texte de care se pare nimeni nu este interesat din moment ce aceste barne sunt lasate prada aerului umed si prafului. Tot Brancoveanu reface pardoseala, construieste scara din naos catre balcon si deschide 4 ferestre pe latura de sud, dand astfel luminozitate interiorului. Iconostasul nu poate fi vazut, biserica fiind intr-o vesnica renovare, dupa cum l-am vazut intr-o reproducere, este superb executat. Se pastreaza doar doua placi de mormant frumos si bogat lucrate, ale Doamnei Elina si a fiului Mateias, 1652 si 1653, prima piatra sculptata de sibianul Elias Nicolae, cel ce a scris acolo: "omul nascut din femeie, traieste putin, se umple de toate necazurile, ca o floare infloreste si piere si fuge ca umbra". De asemeni in peretele exterior se mai vede ghiuleau trasa la 1595 de pagani. In pridvorul bisericii este expus un clopot din 1669, anul turnarii sale in orasul Gdansk. Din pacate moartea lui Brancoveanu face ca toate lucrarile sa stagneze, plus evenimente viitoare precum razboiul turco-austriac din 1739, cutremure, reparatii proaste, incendii, aduc biserica si toata curtea domnesca in ruina. Intre anii 1907-1910 este refacuta, din pacate fara a se respecta planurile initiale, schimbandu-se forma acoperisului si turlelor. Ultima data a fost restaurata in 1961-1966, de atunci facandu-se doar lucrari de intretinere si mici cercetari arheologice. Dar aceste ultime renovari sunt criticate de specialistii care atentioneaza ca nu s-a lucrat cu materiale verificate si de calitate, cimentul turnat excesiv in golurile tirantilor, suprabetonarea turlelor fara o ancorare anterioara, relipirea picturii murale cu adezivi sintetici si multe altele, duc la degradarea ireversibila a bisericii. Specialisti in restaurare si evaluare monumente istorice atrag atentia asupra sarurilor de ciment care, dizolvate in apa de infiltratie, distrug si dizloca fragmente de pictura prin formarea cristalelor aciculare, fapt ce se poate observa daca pierdeti ceva mai mult timp in biserica si aveti lumina buna.

Casa Domnesca

Prima casa domneasca din incinta a fost ridicata de Mircea cel Batran, din ea astazi se pastreza doar niste resturi de beciuri din bolovani de rau. Peste ruinele acestei case se ridica palatul probabil al lui Vlad Dracul si terminat in 1440, mult mai mare si frumos, cu ziduri de 2 m grosime si sala de ceremonii de 6/12 m. Din acesta s-a pastrat bine pivnita. Petru Cercel, un domn cu vederi artistice largi, influentat in bine de ce a vazut la curtile occidentale pe unde a stat, reface palatul dar construieste si altul nou alaturi aducand pentru prima data in tara ceva din arta renasterii. Matei Basarab aduce si el modificari semnificative celor doua palate domnesti dar in 1560 domnitorul Gh. Ghica este obligat de Inalta Poarta sa darame fortificatiile si o parte din palat. Ultima restaurare celebra este cea facuta de C. Brancoveanu, totul a fost facut dupa moda vremii, cu lucratori adusi din Europa. Urmeaza tragica moarte a lui Brancoveanu, de aici incet si aceste palate devin ruine, o oarecare amenajare doar in scop turistic a fost facuta in 1961, exact ce se vede si astazi.

Turnul Chindia

Turnul Chindia sau Chindiei este o constructie al carei act de nastere, nu se cunoaste. Se pare ca a fost inceput de Vlad Dracul, tatal lui Vlad Tepes dar oficial ctitorul sa zicem este cel din urma, lucrare savarsita in timpul celei de a doua domnii. Turnul este construit peste ruinele bisericii paraclis a lui Mircea cel Batran, considerata initial cea mai veche din zona dar descoperiri recente din 2014, cand in doua morminte au gasit noi bijuterii, intaresc ideea ca aici a existat o biserica construita inainte de anul 1300. Scopul in care a fost ridicat turnul, mult mai mic in sec. XVI, a fost multiplu. De aici se striga stingerea si inchiderea celor 5 porti ale orasului, locuitorilor acelor vremuri fiindu-le interzis sa circule noaptea pe strazi sau sa iasa din oras, de asemeni nu aveau voie sa intretina foc in loc deschis noaptea pt a nu face orasul vizibil. Tot de aici se facea paza antiincendiu, observarea imprejurimilor, era prevazut cu locuri de tragere in caz de atac, a avut intr-o perioada si inchisoare, de asemeni era loc de refugiu pentru domn, parterul fiind izolat de restul cladirii printr-un tavan ce nu lua foc si detinand un tunel secret care ducea la Ialomita, trecerea de la palat la turn facandu-se printr-un sofisticat pod mobil. A suferit si turnul multe transformari, ultima se pare in timpul lui Gh. Bibescu si Barbu Stirbei, care i-l ridica cu 5 m, astazi turnul avand o inaltime de 27 m si diametru de 9 m. Baza este construita in trunchi de piramida imbracat in piatra. Numele este putin controversat, vine fie de la "chindie" adica apus, moment al zilei cand soldatii din turn anuntau inchiderea portilor orasului, fie de la sensul de petreceri, chindii. Se poate urca in turn pe o scara in spirala, are 122 trepte, daca sunt mai multe persoane odata, senzatia in partea de sus este putin neplacuta. Imaginea orasului vazuta de sus este superba. In interior, pe pereti de obicei sunt expuse documente sau fotografii, se organizeaza si expozitii temporare. Astazi turnul este folosit la observarea unor fenomene astronomice sau la diferite festivitati, una din cele mai amuzante fiind venirea lui Mos Craciun.

Baile Curtii Domnesti

Paul de Alep, arabul calator crestinat la Antiohia, in calatoria lui de 6 ani prin estul Europei strabate toate tinuturile romanesti descriind apoi tot ce i se pare interesant. Printre altele, de la Targoviste, descrie baia publica a orasului, baia care a fost construita din ordinul lui Matei Basarab. Dar in Curtea Domneasca in partea estica, langa palat, era baia domnitorului si a familiei, baia din care au ramas ceva ruine. Baia cu anexele ei a fost ridicata in timpul domniei lui Matei Basarab. Cladirea baii era compusa din 3 camere, 2 comunicau fiind vestiarul si baia propriu-zisa, a treia era camera cazanului unde se fierbea apa. Cei de la muzeul actual descriu astfel sistemul de functionare: fumul circula prin canale mari pe sub pardoseala dubla din lespezi de rau acoperite cu dale de piatra de Albesti Muscel, toate bine chituite, fara goluri, asa ca acesta pardoseala se incalzea bine; prin pereti erau tuburi mari de pamant ars, prin care circula aburul de la cazan, incalzindu-i si pe acestia. Camerele aveau si un sistem de colectare a condensului care apoi era dirijat catre o hazana. Sistemul de incalzire era de tip roman, si, spun muzeografii, a fost preluat de bizantini, apoi de turcii care l-au dezvoltat in ceea ce cunoastem drept baia turceasca.

Lapidariu

Este colectia de pietre gravate sau sculptate, pietre de mormant sau resturi de cruci, embleme de piatra, colectii pe care le intalnim in multe din locurile vizitate in tara si in lume. Aici sunt colectii expuse in aer liber dar multe sunt in fostele pivnite si treceri subterane ale palatelor domnesti. Cele din subteran, vara, va ajuta cu racoarea lor.

Santul de aparare si zidurile incintei

Santul de aparare a reprezentat o constructie militara bine gandita pentru vremea aceea: era suficient de lat -20 m - pentru a nu se putea face un pod rapid peste el, suficient de adanc - peste 5m - si avea o panta foarte abrupta catre cetate pentru a ingreuna lupta atacatorilor ce coborau in el. Domnitorii Petru Cercel si apoi Matei Basarab ridica si ziduri de aparare, primul ridica un zid de incinta cu contraforti, al doilea voievod dubleaza primul zid, spre exterior, adaugand si cinci turnuri prevazute cu corpuri de garda.

Acestea sunt punctele pe care le puteti vedea in incinta Curtii Domnesti. Dar nu trebuie sa ratati gradina publica, alta data parte a domeniului voievodal.

Parcul Chindia si Gradina Zoologica

Le-am trecut impreuna pentru ca au acelasi certificat de nastere: Petru Cercel, domnitorul poet, foarte cultivat, trecut pe la multe curti regale ale Europei, amenajeaza langa palatul sau gradinile, in stil italian, foarte apreciate la acel timp de calatorii straini care le viziteaza. Tot Petru Cercel " a pus sa se faca custi nespus de mari si frumoase in care sa adapostesca salbaticiuni", cum nota in scrierile sale Franco Sivori, calator si scriitor care, un timp i-a fost secretar lui Petru. De aceea se spune ca aici la Targoviste este cea mai veche gradina zoo din tara, "ciutaria domnului" cum se spunea pe vremea lui Petru Cercel. Ambele au fost marite si in frumusetate de domnitorul intemeietor al Ligii Antiotomane, Matei Basarab. Abandonate mult timp, au fost refacute: gradina zoologica, din 1970-1972 cand au fost aduse aici animalele expuse in parcul central, incepand cu 1957 iar parcul Chindia din 1970. Placut si mare parcul, pe lacul de agrement se pot face plimbari cu hidrobicicleta si barca. Totusi vegetatia lasa de dorit, apa fiind probabil rar prezenta. Poate totusi se doreste sa capete si gazonul "patina timpului medieval"? In anul 2007, cu ocazia zilelor cetatii, in Parcul Chindia a fost inaugurata Aleea Voievozilor. Alee care nu repara greseala facuta la Curtea Domnesca, s-a inspirat tot din acea placa nefericita caci pregateste soclurile de marmura pentru 33 de domnitori. Am spus pregateste socluri deoarece nici anul acesta pe alee nu sunt montate toate busturile de bronz, se pare ca exista litigii intre artistii care le-au creat si primarie care fie le tine in conditii insalubre, fie le-a aruncat la gropa de gunoi. Dar merita sa treceti pe acolo, sa va racoriti putin la masa si jilturile de piatra de sub pomi, si, cred eu, iubitorii de istorie adevarata sa ignore tot mai multele trimiteri la Dracula, personaj de legenda care nu se regaseste in folclorul locului dar care a fost creat din nestiinta, plecand probabil de la numele Vlad Dracul, de fapt trebuia Vlad Dragonul, dar asta este alta poveste.

Despre locurile ce trebuiesc vazute in Targoviste este inca de povestit. M-am oprit la Curtea Domnesca pentru ca este partea cea mai importanta din punct de vedere istoric in orasul Targoviste, este locul la care romanii trebuie sa vina, sa simta istoria noastra, istorie pe care daca o cunoastem putin, sigur vom privi altfel si vom intelege locurile din alte tari pe care le vizitam. Intr-una din zilele urmatoare voi scrie despre Mitropolie. Au scris frumos si documentat @iulianic si @tata123, articole pe care le-am citit de mult, intrigata fiind ca o zona istorica precum aceasta este putin expusa pe AFA.

Pentru cei interesati, intre 5 si 10 septembrie aici se organizeaza anual zilele orasului. Din Bucuresti sunt cam 80 km pe DN71, iesire prin Chitila, de fapt drumul pe care i-l recomand ca avand asfaltul bun si mai putine localitati de traversat, dar uneori multe masini de politie.

---

VIZUALIZĂRI: 2671 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI