GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Orașul de Floci - un târg medieval astăzi dispărut
Pe E60, venind dinspre Țăndărei, dar înainte de a trece Dunărea pe la Giurgeni-Vadu Oii, acolo, în plin câmp, călătorul poate fi surprins văzând bustul lui Mihai Viteazul (pe partea stângă) și o așezare neobișnuită - Orașul de Floci - (pe partea dreaptă). Zâmbetul involunar care-i apare pe buze la vederea acestei denumiri neașteptate va dispărea la fel cum a apărut dacă, îndemnat de curiozitate, va opri pentru un moment. Acolo, lângă bustul încadrat de steaguri al primului unificator al celor trei țări românești, există amenajat și un loc de popas cu un mic magazin, cu toaletă, cu câțiva câini vagabonzi, dar și cu un indicator de direcționare spre Baza de Cercetare și spre vestigiile arheologice.
Hărțile menționează Rezervația Arheologică "Orașul de Floci" la 17 km de Țăndărei și la 7 km de Giurgeni.
Întorcându-ne din minivacanța noastră în Delta Dunării, am decis să facem o oprire acolo. Înainte de orice, pentru dezambiguizare, se cuvine să fac o precizare. Orașul de Floci, Târgul de Floci sau Cetatea de Floci este denumirea unui oraș medieval dispărut. Dicționarul Explicativ al limbii române definește cuvântul "floc" (provenind din latinescul "floccus" ), astfel: "Smoc mic de păr, de lână sau de mătase".
Situată la vărsarea Ialomiței în Dunăre (pe vechiul curs al râului, acum secat), așezarea atestată în prima jumătate a sec. XV, era un important târg în care se comercializa lână neprelucrată, proaspăt tunsă de pe oi. Deci, floci! De aici se trage și denumirea așezării - Târgul de Floci. Prima atestare documentară datează din timpul lui Dan al II-lea care, în 1431, reînnoiește un privilegiu comercial acordat mai înainte de Mircea cel Bătrân, dar cu numele de oraș - Orașul de Floci - apare abia într-un document din 1534. Datorită comerțului, așezarea a prosperat până în sec. XVIII. În primele decenii ale acestuia, incursiunile de jaf ale turcilor din Brăila şi din Hârşova, apoi acțiunile militare din timpul războiului ruso-turc (1769-1774), precum și o inundație care a pricinuit mari pagube așezării au determinat retragerea locuitorilor spre zone mai sigure. Toate acestea au dus la decăderea și în cele din urmă la dispariția orașului medieval.
Oraşul de Floci - locul în care s-a născut înfăptuitorul primei Uniri
Deși istoricii încă mai dezbat această problemă, una dintre presupuneri este că Orașul de Floci este locul în care - în anul 1558 - a apărut pe lume Mihai, fiul lui Pătrașcu cel Bun, cel care mai târziu va deveni Mihai Viteazul. Și referitor la faptul că Pătrașcu Vodă a fost tatăl nelegitim al lui Mihai există controverse.
Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse, de neam grecesc (din vechea familie bizantină a Cantacuzinilor). Alte surse spun că era vânzătoare de rachiu, originară din Târgul de Floci. Cronica lui Radu Popescu menționează că "Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme..."
În legedele locului se spune că Mihai Viteazul, ajuns voievod, a poruncit ca o armată de peste 1.000 de oşteni să păzească Cetatea de Floci. Tot aici se pare că voievodul s-a gândit pentru prima oară la unirea celor trei țări românești.
Placa montată pe soclul monumentului are înscris următorul text: "Mihai Viteazul (1593-1601) domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei născut la Orașul de Floci în anul 1558, fiul Tudorei și al lui Pătrașcu cel Bun." Iar dedesubt, cuvintele marelui Nicolae Iorga: "Nici un român n-a mai putut gândi Unirea fără uriașa lui personalitate, fără paloșul sau securea lui ridicată spre cerul dreptății..."
Orașul de Floci renăscut
În a doua jumătate a secolului trecut, în Orașul de Floci s-au desfășurat mai multe campanii de săpături arheologice. Acestea au scos la iveală numeroase urme ale vechiului centru urban între care trei biserici, trei necropole, locuințe, obiecte de ceramică și podoabe. În 1991 locul vechiului oraș a fost declarat sit arheologic.
Orașul de Floci este singurul oraș medieval din România peste care nu s-a suprapus o așezare modernă, acest fapt făcând posibilă o cercetare arheologică sistematică și în cele din urmă o reconstituire a vechii așezări de tip urban. Acum vreo 10 ani a luat ființă Baza de Cercetare Arheologică de la Oraşul de Floci. Nu am găsit pe nimeni în clădirea singuratică, nouă, înconjurată de un cerdac larg și acoperită cu țiglă roșiatică. Am aflat ulterior că Baza de Cercetare Arheologică beneficiază de o sală de şedinţe pentru întrunirile pe teren ale specialiștilor, de locuri de cazare pentru cercetători, dar și de un mic muzeu amenajat în interior. Contra unei sume modice, vizitatorii pot vedea exponatele din acest muzeu.
Dacă te aventurezi prin situl arheologic, măcar pe o porțiune din el (vatra vechii așezări se estimează a fi de 80 ha), câteva panouri - în română şi engleză - oferă informații esențiale pentru cunoașterea locului și a istoriei sale.
Terenul, un câmp întins, cu unele zone mai înalte, de forme neregulate, este împărțit în două de o vale adâncă - vechea albie a râului Ialomiţa.
Dar, ce poți vedea acolo?
Locuințele - cele peste 150 de locuinţe cercetate parţial sau dezvelite integral la Oraşul de Floci în decursul mai multor campanii - au fost construite în special din lemn și din chirpici. Piatra, mai greu de găsit în zona de șes, a fost folosită foarte rar. În general, casele erau dreptunghiulare, cu dimensiuni de 7 x 4,50 m și aveau două încăperi. A fost identificată și o locuință cu fundaţie din piatră, cu ziduri de cărămidă, având tot două încăperi. În una dintre aceste încăperi a fost descoperită o sobă, apreciată ca fiind din a doua jumătate a sec. XVI. Faptul că se află în apropierea unei biserici a condus la presupunerea că locuinţa a făcut parte dintr-o curte boierească. În situl arheologic Orașul de Floci a fost descoperită și o locuință de suprafaţă care avea și pivniţă. De dimensiuni mai mari, această casă este apreciată ca datând de la sfârșitul sec. XVI sau începutul sec. XVII.
La aprox. 200 m de șosea, vizitatorul va observa urmele unui lăcaș de cult. Biserica 1 - cum i-au spus specialiștii - dreptunghiulară (19 x 8 m), compusă din pronaos, naos şi altar, datează de la sfârșitul sec. XV sau începutul celui următor. Absida altarului este rotunjită. Studierea fundațiilor a dus la concluzia că biserica a cunoscut două faze de construcţie, în cea de-a doua, când lăcașul a fost rezidit în întregime din cărămidă, adăugându-se şi pridvorul. Lângă latura sudică a bisericii, în imediata apropiere a naosului și a absidei altarului, a fost descoperită o necropolă. În cimitir au fost cercetate parţial sau integral 185 de morminte, marea majoritate datând din sec. XVII-XVIII. Numeroasele monede din argint sau bronz (turceşti, maghiare, poloneze, lituaniene, germane, austriece, raguzane, veneţiene) găsite acolo, datând din perioada 1553-1774, spun foarte multe despre comerțul înfloritor care se desfășura atunci în Orașul de Floci. Și în interiorul bisericii au fost identificate 20 de morminte. Între acestea, a fost descoperit și cercetat mormântul unei tinere femei, mormânt cu un inventar impresionant ceea ce denotă faptul că acolo a fost înhumată o persoană de vază.
La o distanță de aprox. 300 m de Biserica 1, pe malul stâng al vechii albii a râului Ialomiţa, a fost descoperită Biserica 2. Edificiul (18 x 11 m) în formă de cruce, avea naosul despărțit de pronaos printr-un zid gros. În pronaos a fost descoperit un mormânt în care s-a găsit un inel sigilar din argint, cu inscripţie. Din necropola care înconjura biserica au fost cercetate 244 de morminte datând în marea lor majoritate din sec. XVI-XVIII. Important de reținut este faptul că cea mai veche monedă descoperită aici, este un dinar din perioada lui Matei Corvin (1458-1499). Deci, biserica a existat la începutul sec. XVI.
Dacă aveți timp și răbdare, la o distanță de aproape 1 km de șosea, în dreptul bornei kilometrice 106, veți vedea și Biserica 3. Edificiul dreptunghiular (18,50 x 6,25 m) are pronaosul îngust, despărţit de naos printr-un zid de aceeaşi grosime cu zidurile exterioare. Pridvorul este o adăugire ulterioară. În jurul acestui lăcaș au fost cercetate integral sau parţial 65 de morminte. Din inventarul acestora, cea mai veche monedă descoperită este o jumătate de gros de Lituania, emisă de regele Alexandru al Poloniei (1501-1505), iar cele mai târzii sunt cele două monede raguzane din sec. XVIII.
Pe lângă monede (de diferite proveniențe și din diferite perioade), în situl arheologic Orașul de Floci a fost descoperit și un mare număr de piese incluse în categoria podoabelor. Inelele, cerceii, mărgelele, acele de prins marama, florile de diademă, bumbii, provin mai mult din morminte şi mai puţin din locuinţele cercetate.
Concluzii
Orașul de Floci - târgul medieval dispărut și renăscut după câteva secole, este un obiectiv turistic mai puțin obișnuit. Pentru amatorii de istorie, cu siguranță este un loc interesant. Dacă în drumurile voastre treceți pe acolo, la 17 km de Țăndărei și 7 km de Giurgeni, faceți un popas să vedeți măcar clădirea Bazei de Cercetare Arheologică și cele câteva artefacte expuse în curtea sa.
Trimis de iulianic in 14.09.19 14:44:40
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în SLOBOZIA.
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "O zi în Slobozia și împrejurimi, SLOBOZIA" (deja existentă pe sait)
Superb! Încă o lume dispărută, dar de astă dată cu destul de puține mărturii (după părerea mea). Problema este că îndărătul (că doar amândoi suntem nemțeni) acestei denumiri atât de ”neașteptate” se ascunde o îndelungată tradiție care nu știu dacă e cunoscută sau mai poate fi cunoscută sau e doar intuită/speculată. E una din întrebările (existențiale) ale tinereții mele. După atâția ani, spre bucuria mea, găsesc aici (în aceste impresii) imaginea, desigur, nu răspunsul. Mă cutremură (o barcă) poza cu acel podeț peste vechea albie a râului Ialomița. Știi ce se ascunde sub acest podeț? O catastrofă naturală...
@Lucien: Da, se pare că nu sunt prea multe mărturii despre târgul în care - iarăși zic " se pare" - s-a născut Mihai Viteazul. Încă o lume dispărură pe care arheologii vor s-o scoată la lumină. Dezbat, dezbat, sapă și iar sapă… mai dau de un oscior, mai dau de un bănuț sau alt gen de obiect…
Că se încearcă o reconstituire - fizică - a târgului medieval… Nu știu ce să zic. E bine ca idee, dar cu ce rezultat concret? Am văzut conturul fundației unei biserici. Nu numai că este, dar și pare atât de nou… Nu-mi prea plac cetățile, zidurile în general ale vechilor edificii care sunt reconstruite. Sunt prea noi, lipsite de patina vremii.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2018 Călător prin țara mea. Merită să vezi: Slobozia — scris în 16.07.18 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Jun.2018 O zi la Slobozia — scris în 02.07.18 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Ciulnița filing Orhidee de Bărăgan — scris în 11.05.22 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2013 Catedrala Episcopala – Slobozia — scris în 06.08.13 de ile57b din ŢăNDăREI [IL] - RECOMANDĂ
- Dec.2010 Muzeul Judetean Ialomita - Arheologie, Istorie, Etnografie, Arta. — scris în 10.12.10 de valimi din SLOBOZIA - RECOMANDĂ
- Dec.2010 SLOBOZIA / Sarbatorind de 1 Decembrie - Ziua Romaniei — scris în 02.12.10 de valimi din SLOBOZIA - RECOMANDĂ
- Oct.2010 25 Octombrie - Ziua Armatei — scris în 26.10.10 de valimi din SLOBOZIA - RECOMANDĂ