Arheologie și istorie – Muzeul orașului Cernavodă

TIPĂREȘTE

După o dimineață rece petrecută pe plaja din Năvodari (vezi impresii) am pornit spre Capitală pe binecunoscuta autostradă a Soarelui. Deoarece nu ne grăbeam și de obicei vizităm măcar un obiectiv turistic sau istoric pe drumul spre/dinspre destinație am decis să ne oprim o oră – două în „orașul podurilor lui Saligny”: Cernavodă.

Limbile ceasului se apropiau de amiază în momentul în care am ieșit de pe autostradă, am traversat Podul Maria din preajma gării (loc de unde se ajunge ușor la Podul Carol I - vezi impresii) și am virat dreapta spre centrul vechi al orașului. Anul trecut efectuasem o incursiune în oraș în zona podurilor și rămăsesem restant cu o vizită la Muzeul de Istorie și Arheologie „Axiopolis”. Este o instituție muzeală tânără, dar aflată pe un areal geografic locuit de milenii. Lăudabilă inițiativa de a se deschide un muzeu în acest oraș dunărean „încărcat” de istorie.

Poziționare și acces. Muzeul este situat pe strada Ovidiu nr. 19, în apropierea centrului vechi. Nu am văzut decât un indicator către muzeu, dar oricum accesul e facil: după traversarea podului peste canalul Dunăre-Marea Neagră se virează stânga ocolind sensul giratoriu și se parcurge strada Nicolae Titulescu până în capăt, acolo pe strada perpendiculară e muzeul. Locuri de parcare găsiți lângă trotuar, mai ales pe str. Nicolae Titulescu.

Program și tarife. Schema de personal e redusă pentru acest muzeu dintr-un oraș micuț, astfel că programul de lucru cu publicul se desfășoară diferențiat în funcție de sezon. Astfel, între 1 mai - 30 septembrie programul de vizitare este de luni până duminică, între orele 09.00-20.00. În extrasezon (1 octombrie – 30 aprilie) muzeul e deschis de miercuri până duminică între orele 09.00 – 17.00. prețul unui bilet este de 9 lei/adult, 4 lei/pensionari și 2 lei/elevi și studenți. Taxa foto pentru amatori este inclusă în prețul biletului de intrare.

Scurt istoric. Aparținând administrativ de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, instituția muzeală din Cernavodă a fost deschisă în anul 2006 într-o clădire istorică. „Casa cu turn” este singura construcție istorică cu turn din orașul de pe malul Danubiusului, clădire care a fost rând pe rând reședință privată, sediu al pompierilor, casă a pionierilor. Sălile de expoziție ocupă circa 130 mp, tematică principală a muzeului fiind arheologia veche și podul peste Dunăre.

Vizita la muzeu

Așezământul cultural ne introduce în istoria veche a regiunii din jurul orașului Axiopolis – Cernavădă de azi. Termenii provin din limba greacă „axios” = „apă neagră/întunecată” și „polis” = „așezare întărită/cetate”, deci orașul de lângă apa neagră. Mai târziu denumirea a fost transformată în limba slavonă în Cernavodă (cernâî – negru și voda - apă), cu același sens.

Publicul vizitator are acces în 4 săli de expoziție, un hol și o mică încăpere la baza turnului. Cele patru spații de expoziție pun în valoare descoperirile arheologice reprezentând: neo-eneoliticul, Hallstattul – epoca greacă, epoca romană timpurie și epoca romano-bizantină și creștinismul.

Câțiva vizitatori tocmai părăseau muzeul când am sosit și noi, ne-a preluat o doamnă amabilă, muzeograf cu studii istorice care ne-a înmânat biletele și ne-a condus prin sălile micului muzeu. Am primit explicații și informații utile în fiecare încăpere, am schimbat păreri despre diverse monumente din Dobrogea etc.

În prima sală suntem atrași de Gânditorul și perechea de la Cernavodă (Hamangia) , celebrele figurine neolitice descoperite în 1956 de istoricul și arheologul Dumitru Berciu. Originalele se găsesc în Tezaurul Muzeului Național de Istorie din București fiind considerate capodopere ale artei universale vechi. Bărbatul șade pe un scăunel sprijinindu-și capul în mâini, o poziție de meditare, e un „gânditor”; femeia stă așezată ținând mâinile pe un genunchi. Figurinele fac parte din categoria idolilor antropomorfi reprezentând cultura materială Hamangia. Piese de cult, pandantive individuale, opere artistice? Răspunsul încă se lasă așteptat... Vitrinele conțin obiecte care au legătură cu industria casnică și preocupările oamenilor din cea de-a doua jumătate a neoliticului: cultivarea cerealelor și râșnirea lor, țesut, vânătoare, olărit.

A doua sală ne impresionează prin ceramica grecească, mai ales prin marile amfore. Câteva piese descoperite într-un mormânt elenistic descoperit la Medgidia, datat secolul al II-lea î. Hr., ne demonstrează că frumusețea femeilor conta și atunci: o oglindă de bronz, un șirag de mărgele, cercei.

Din epoca romană prezentată în cea de-a treia încăpere a muzeului nu puteau lipsi opaițele din ceramică și cărămizile incizate cu nume de unități militare cantonate în zonă. Pe peretele de la intrare putem studia harta cetății Axiopolis, atât porțiunile ridicate de romani, cât și zidurile din epoca medievală. O altă imagine ne prezintă harta așezărilor din Dobrogea veacurilor al IV-VI d. Hr.

A patra cameră și cea mai spațioasă ne surprinde cu noi elemente: ceramică de diverse forme și mărimi (ex. de la Capidava), opaițe cu ulei, piese metalice (secolele al IV-VII – lea d. Hr.), monede (dinari romani). Vedem mai multe exponate care atestă prezența creștinismului în Dobrogea: bucăți de cretă cu simboluri creștine de la Basarabi și multe fragmente ceramice din zona Dunării incizate cu semnul crucii.

Cel mai important aspect privind studierea creștinismului în zonă este descoperirea mormântului hypogeu de la Axiopolis, datat în secolul al VI-lea d. Hr. ; muzeul deține placa originală din calcar care obtura accesul în mormânt, decorată cu un brâu vegetal și simbolul crucii. Pe pereții cavoului se află urme de pictură, cruci și s-a descoperit inventar funerar. Alt exponat – o placă pătrată de calcar (de data asta o copie) ne „vorbește” despre existența a trei martiri creștini: Chindeas, Chiril și Dasius (uciși în veacul al IV-lea d. Hr., în timpul persecuțiilor împăratului roman Diocletian). Inscripția în limba greacă a fost descoperită în necropola de lângă cetate și demonstrează existența unui centru religios puternic la Dunărea de Jos.

Pe holul de acces este amenajat un colț muzeistic dedicat lui Anghel Saligny și operei sale de la Cernavodă: Podul Carol I. Privim macheta podului care traversează fluviul, reproduceri ale unor imagini din timpul construcției, cărți poștale vechi, medalii de la inaugurare etc.

În mica încăpere de la baza accesului în turn, pe lângă un birou administrativ a fost amenajată o vitrină-expoziție dedicată familiei Chirescu, cărturari, muzicieni, filantropi – oameni care au contribuit decisiv la ridicarea culturală a așezării Cernavodă (adevarul.ro/locale/consta ... 8b5f/index.html).

Curtea muzeului e organizată drept un mic lapidarium: fragmente de coloane, un chiup, pietre cu inscripții din epoca romană. Cel mai important obiect este piatra militară -milliarium, o bornă din piatră care jalona drumurile romane și marcau distanțe și destinații. Piatra din curtea muzeului Axiopolis s-a păstrat integral (mai rar se găsesc asemenea piese) și încă se observă literele latine. Aceste pietre-milliaria sunt strămoșii bornelor rutiere din zilele noastre (puteți citi aici un articol de specialitate despre stâlpii militari descoperiți în Dobrogea: revistapontica.files.word ... pag-140-156.pdf).

Concluzii. Am petrecut circa 45 de minute în sălile și curtea instituției muzeale din Cernavodă, descoperind exponate și povești interesante. După vizita la muzeu ne-am plimbat o oră prin centrul vechi pietonal, în acel moment (zilele de Sf. Marie Mare) fiind în desfășurare Zilele Orașului. Am văzut Primăria, câteva clădiri vechi, un monument al eroilor, am mâncat niște plăcinte poale-n brâu delicioase (și ieftine – 3 lei) de la o patiserie de pe pietonal.

Autoritățile locale își doresc de mai mulți ani să valorifice potențialul turistic al orașului dunărean prin amenajarea falezei și a unui port turistic, înființarea unui Muzeu al Podului Carol I, organizarea turistică a unei părți din situl arheologic Axiopolis (inaccesibil momentan datorită statutului de unitate militară), deschiderea unei crame care să valorifice produsele podgoriilor din zonă. Sunt proiecte care ar ridica valoarea turistică a orașului, să vedem ce se poate realiza...

Până atunci recomand un popas în oraș în drum spre/dinspre Litoral, o plimbare prin centru, o vizită la muzeul local.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1643 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI