Catedrala Sf. Alexandru din Alexandria

TIPĂREȘTE

În luna octombrie anul trecut am făcut cu o agenţie turistică o excursie de o zi în apropiere de Bucureşti prin sudul ţării. Cu acestă ocazie am văzut în Drăgăneşti Vlasca splendida biserică Pantocrator vezi impresii cât şi mănăstirea Sf. Treime. De aici pe DN6, după 27 km am ajuns în Alexandria unde am vizitat catedrala episcopală Sf. Alexandru (a nu se confunda cu catedrala cu acelas nume din Olteniţa care mai are şi hramul Sf. Nicolae)

 Orasul Alexandria a fost înfiinţat relativ recent, în 1840, prin hrisov domnesc semnat de Al. Dimitrie Ghica, pe malul râului Vedea unde existau de câţiva ani în urmă locuinţe, o piaţă şi multe bordeie. 

Istoricul catedralei

Iniţial, în 1836 a fost construită o bisericuţă de lemn cu hramul 'Sfantul Alexandru” , care in scurt timp a devenit neincapatoare datorită dezvoltării oraşului. În 1855 s-a hotărât ridicarea unei biserici comandându-se 500000 cărămizi. Prin efort material susţinut al epitropiei, primăriei şi al localnicilor s-a reuşit ca în timp de 29 de ani (1868-1898) să se construiască actuala catedrală cu hramul Sf. Alexandru. Proiectul a fost amânat din lipsa fondurilor Cu toate acestea, ˝proiectul se reia prin organizarea la 18 iulie 1868 a unei licitaţii pentru fabricarea a încă 200.000 de cărămizi şi pentru aprovizionarea cu 150.00 kg de var necesare construcţiei” , se menţionează în cartea” Catedrala Episcopală Sf Alexandru” . În total au fost folosite un milion de cărămizi (grosimea zidurilor variind între doi metri la bază şi un metru la cornişă). S-a apelat la o loterie care a emis 120000 bonuri în valoare de 1 leu. Deasemeni în 1871 o trupă de teatru de la Bucureşti a fost invitată să pună în scenă la Alexandria trupa de teatru” Formarea oraşului Alexandria” . Banii obţinuţi au fost dirijaţi spre construcţia catedralei dar au fost insuficienţi pentru continuarea lucrărilor. În biserica fără turlă şi picturi, cu acoperiş de şindrilă s-au ţinut slujbe până în 1873 când a fost închisă din cauza deteriorii. Abia în 1898 a fost finisată şi sfinţită cu hramul Sf. Alexandru. După cutremurul din 1940, frescele au fost restaurate iar după cel din 1977 i s-au făcut reparaţii. În timpul celui de al doilea război mondial, nemţii au furat clopotele pentru a le transforma în obuze. In anul 1994 catedrala Sf. Alexandru a devenit necropola domneasca, prin aducerea si asezarea in pronaos, a osemintelor domnitorului Alexandru Dimitri Ghica de la Biserica 'Ghica-Tei' din Bucuresti. Sarcofagul a fost adus de la Muzeul Militar Bucureşti. A funcționat ca Biserica Sf. Alexandru după care, în 1996 a devenit catedrală episcopală cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la fondarea oraşului iar din anul 2004 a fost clasată ca monument istoric. Catedrala deţine o vastă bibliotecă deţinând manuscrise şi cărţi rare din sec. XIX. Primul Episcop al Alexandriei si Teleormanului este părintele Galaction care pastoreste din 1996. Din 1997 până 2012 au mai avut loc consolidări, restaurări ale picturii şi lucrări de întreţinere.

Sfântul Alexandru

Sfântul Alexandru (239-337) a fost episcop la Constantinopol sub domnia împăratului Constantin cel Mare, luând parte la sinodul ecumenic de la Niceea în anul 325. A fost un aparator al dreptei credinte impotriva ereziilor apărute în acel timp. La acest sinod l-a combatut pe Arie, un preot doctrinar, care incepuse sa predice o invatatura neconforma cu traditia si credinta bisericii, pentru care a fost excomunicat.

Arhitectură şi dotări.

Catedrala impresionează prin masivitatea şi arhitectura ei şi impune prin frumuseţea decorativă atât interioară cât şi exterioară. Este realizată în stil bizantino-romanic. Catedrala are dimensiuni impresionante:42 m lungime, 26 m lăţime, înălţime la vârful turlei mari 45m. În interior este sub formă de cruce şi navă în exterior. Intrarea în catedrală este impresionantă datorită coloanelor în stil corintic. Catapeteasma neogotică are înălţime de 10m. Peste pronaos are două turle în care se află clopotele şi ceasurile. Pardoseala este din marmoră mozaicată. Vitraliile au fost realizate de meşterul Rudolf Ziegler care a lucrat şi la Castelul Peles. La catapeteasmă s-a adaugat ca donaţii icoana Sf. Spiridon şi icoana Sf. Filofteia. Policandrele şi sfeşnicele împărăteşti au fost lucrate în bronz aurit de o casă vieneză. Candelele din argint sunt făcute după modelul celor de la Domniţa Bălaşa din Bucureşti. Picturile în ulei aufost realizate de o echipă din care a făcut parte şi St. Luchian. ˝ Chiar dacă nu privim această biserică ca pe o zestre strămoşească, ca pe un locaş de cult să o privim ca pe o galerie de artă pentru că nu avem la îndemână o suprafaţă de 2000 de metri pătraţi pictată de Ştefan Luchian aşa pur şi simplu şi să o neglijăm pentru că ea se află într-o biserică. Ea este zestrea oraşului şi trebuie să facem tot posibilul să o lăsăm celor de după noi aşa cum noi am primit-o, (preot paroh Gh. Popa) ' Mozaicul floral executat de un meşter italian, s-a păstrat foarte bine, este în sine o lucrare de artă. În consonanţă cu pavimentul, tot câmpul floral mural a fost făcut tot de un italian, la iniţiativa pictorului Ştefan Luchian. Culoarea dominantă atât în exterior cât şi în interior este un albastru ceresc odihnitor.

Aflată la numai 90 km de Bucureşti, merită să vedeţi una dintre cele mai frumoase catedrale din ţară, Sf. Alexandru din Alexandria, pictată de St. Luchian.

web, pentru că tot suntem în Săptămâna Luminată te rog să înserezi:             

https://www.youtube.com/watch?v=dpDDtFv7JBQ

---

VIZUALIZĂRI: 685 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI